1,654 matches
-
apoi făcu aceleași mișcări furișate, regizate ca ale lui Fraser: Își trase pătura, Își vîrÎ mîna În pijama și-și apucă pula În pumn. MÎna cealaltă, Însă, o ridică. Găsi firele de la patul lui Fraser și le atinse doar cu buricele degetelor, ușor la Început, apoi prinseră În intensitate - și micile vibrații și tremurături neregulate veneau ca răspunsuri la zgîlț-zgîlț-zgîlțul regulat al pumnului lui Fraser. Își vîrÎ un deget prin plasă, prinzîndu-se de ea cu vîrful lui; se Încorda pe măsură ce trăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
capul. Nu merit. — Ai spus-o și dimineață. Pentru că e adevărat. Eu... Se uită peste Londra din nou, În aceeași direcție În care privise Înainte, și nu mai dorea să continue. Kay o urmări perplexă, apoi Îi frecă brațul cu buricele degetelor. — Hei, zise ea Încet. N-are importanță. Am vrut ca ziua asta să fie deosebită. Dar poate că nu te poți aștepta să ai parte de o zi specială În timpul războiului. Anul viitor... cine știe? Poate că războiul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Întotdeauna se găsesc slujbe pentru tineri isteți ca tine. Ține minte ce-ți spun. Așa Îi spunea și tatăl lui, iar lui Îi venea să-l omoare. Dar acum Își mușcă o unghie și se uită la domnul Mundy peste buricele degetelor. — Credeți? Îl Întrebă el. Domnul Mundy dădu din cap aprobator. — Am văzut tot felul de indivizi trecînd pe-aici. Toți simțeau la fel ca tine din cînd În cînd. Și s-au descurcat foarte bine. Dar indivizii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ar fi pocnit. Luase scrumiera și acum Întinsese mîna să ia țigările și chibriturile de pe polița șemineului. Puloverul i se ridică și i se văzu cămașa descheiată la ultimul nasture; cele două părți se depărtară lăsînd liber stomacul palid și buricul plat. Helen se uită, apoi privi repede În altă parte. Una dintre perne căzu de pe divan pe podea. Helen se aplecă s-o ridice - și, În acest timp, Își dădu seama că nu era o pernă decorativă, ci una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
stomac și spate se transformă Într-una care o apăsa constant În interior; mai mult, Își dădu seama și de alte neplăceri: o durere Între picioare și un punct sensibil În stomac, de parcă ar fi fost lovită În carnea din jurul buricului. Domnul Imrie Îi spuse că-i pusese Înăuntru o bucată de tifon pentru a absorbi sîngele; și lîngă ea Îi lăsase un tampon igienic și o centură. Văzînd asta, deveni din nou sfioasă și se repezi să-și pună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mine. Julia Împinse. Helen Își ridică șoldurile să se plieze pe mișcarea ei, cu respirația Întretăiată. — Acum mă simți? — Da, te simt, spuse Julia. Simt cum mă prinzi. E uluitor.... Probabil că avea patru degete În Helen, vîrÎte pînă la burice, dar degetul mare era În afară și-i freca Încet carnea umflată. Helen Își ridica și cobora șoldurile pentru a-i da voie să o pătrundă. Simțea asprimea păturilor pe spate și, pe lîngă apăsarea dintre picioare, coapsa uscată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
O, Doamne! V-aș fi oferit-o de la Început, dar nu doream să par prea Îndrăzneață. Luă degetele lui Helen În mînă și Începu să le frece cu ale ei, apoi le ridică, suflă peste ele, respiră Încet, constant pe buricele degetelor și În palmă. Helen nu-și dezlipea de ea ochii Încă larg deschiși. SÎnteți atît de curajoasă, spuse ea. Dumneavoastră și prietena dumneavoastră. Eu n-aș putea să fiu atît de curajoasă. — Prostii, zise Kay, Încă frecîndu-i mîna. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
le vrei perechi, Deși nu sunt prea concordante: Femeia jună, vinul vechi! Discernământ prenupțial E-un om cu mult discernământ Cu nimeni n-are-un diferend, Dar nu și-ar lua, cu jurământ, Ca soață-o... fată second-hand. Ah moda! Că țin buricul la vedere Ar demonstra un fapt mai nou: Că promovează cu plăcere Economia de furou! Cine-o iartă? Domnul i-a iertat păcatul C-a fost sincer, ca amor, Însă mulți să știe vor, Dac-o iartă și bărbatul! Femeia
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
Nu arăt cât de tare mă deranjează asta. În schimb, când pleacă ea din bucătărie, Îi Înmânez lui Ben cu calm o cutie de Toothkind Ribena 1 și-l privesc cum o desface, turnându-și lichid violet de la gât până la buric. —Vai, Doamne, exclam eu. Suc pe costumașul ăsta de fotbal așa de frumos. Acum trebuie să te duc sus să te schimb. Daaa! 16.00: La petrecerea lui Ben e plin de prietenele dădace ale Paulei, Împreună cu obiectele muncii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cezariană de urgență arată ca una dintre budincile de orez ale bunicii: pielea de deasupra zbârcită peste fleoșcăiala granulată de dedesubt. Una dintre problemele care apar când ești inconștientă În prezența unui potențial amant este imposibilitatea de a-ți trage buricul până se lipește de spinare, după cum te-a sfătuit antrenorul personal. Gândul la Jack dezbrăcându-mă Îmi dă senzația că Întreaga mea ființă ar fi un ciorap care se rulează mătăsos În jos pe picior. —Kate, e totul În regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
dăruise, cred că nu am fost 100% atentă din cauza bulelor care se zbenguiau în trupul meu. Am ridicat rochia deasupra capului. Am încercat s-o trag pe mine. Vai! M-am înțepenit ca într-o cușcă din vârful capului până la buric. Nu mă puteam mișca. Nu puteam să văd. Nu-mi puteam mișca mâinile nici în sus, nici în jos. Trebuie să fi uitat să deschid fermoarul. Încetișor, am încercat să mă eliberez. Tocmai când reușisem, am auzit un sunet de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
transforma În ceva asemănător torsului și coapselor sale. Instructorul lor corpolent, un adevărat Vulcan(##notă: Zeul focului și al metalurgiei În mitologia romană.##) la forja lui, cu părul strîns În coadă de cal, se mișca printre ei, Îndreptînd cîte un buric de lut cu arătătorul lui noduros sau netezind vreo sprînceană Încrețită. În Estrella de Mar, am descoperit la scurt timp după aceea, exista o comunitate artistică Înfloritoare. Pe străzile Înguste ce coborau spre port, un alai de galerii comerciale prezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pentru că mi se tot stingeau chibriturile de cum le aprindeam și nu mă înduram să le arunc așa, abia arse și nefolosite. Reaprindeam fiecare chibrit și îl priveam fascinată arzând până la capăt și îndeplinindu și menirea, chiar dacă flacăra îmi atingea dureros buricele degetelor. Orice lucru din lumea asta își are menirea lui, nu-i așa, Edo? Orice lucru, fie el și un băț de chibrit, și orice ființă, fie ea și o gâză - eu așa cred. Pe urmă, iar m-am dus
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu elefanți verzi și cu dantele la mâneci și în jurul gâtului... Privi îndelung bățul de chibrit cu care aprinsese ochiul aragazului. îi urmări flacăra mică și îndărătnică semețindu-se în aer și consumând bățul aproape în întregime, până când îi arse buricele degetului. Nu simți durerea arsurii. Revăzu, în schimb, în pâlpâirea temerară a flăcării, o siluetă subțire într-o pijama roz, cu elefanți verzi. Desfăcu oftând pachetul cu prăjituri și privi concentrată la norul de zahăr pudră care se înălță de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
catul de deasupra, în care bătrânii își ștergeau ochelarii de sticlă ieftină, cu evlavia păstrării unor lentile de o limpezime extraordinară ale firmei Karl Zeiss din Jena; cu negustori armeni meditativi, ce-și încălzeau, iarna, degetele, ieșind din mănuși fără burice, la cățui, cu jeraticul pe jumătate stins, ca și cum tot ar mai fi avut de dat rest, în monedă măruntă de argint, cu cap de rege în efigii tocite, unor clienți care cumpărau stafide, acadele și alte multe produse coloniale, escamotate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Organizația Studenților din Universitatea Timișoara - OSUT organizează în perioada 19-20 mai 2006 a zecea ediție a Festivalului Underground. Anul acesta, tema propusă pentru festival este „Conștient“. Pentru ediția din 2006 și-au confirmat deja participarea artiști și formații precum AKM, Buricul Pământului, Discordless, Dj Hypnos, Dyslex, Guerrillas, Hotel Fetish, Minus, Narkoleptik, Umbre Zidite, Transition 2, Văduva Bob, Vals Hedone. Artiștii care doresc să expună lucrări anul acesta la Underground Timișoara Festival sunt invitați să trimită imagini ale creațiilor, spre selecționare, la adresa
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
pe-aici." "Păi n-am făcut prostia?" "Ce prostie?" "Am acceptat să fiu director al direcției alimentației publice..." "Și?" " Am dat chix!" "Nu te pricepeai?" "Ba mă pricepeam, că nu era mare lucru, dar..." Și își frecă degetul gros cu buricele celorlalte. "Adică?" " Adică nu câștigam nimic, ar fi trebuit să închid ochii la furturi și să-mi încasez și eu partea mea, dar atunci se punea chestiunea: de-aia am intrat eu în partid în ilegalitate și am făcut pușcărie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
are o dimensiune apreciabilă. Nu crescuse într-o noapte cât alții într-un an, dar parcă era mai amplu și mai rotund decât oricare dintre degetele pe care le întâlnisem până atunci. Zglobiu, spătos, cu-o aluniță fluturând victorioasă pe buric, îmi dădea cu tifla, convins că nu i se poate întâmpla nimic. L-am botezat Bismarck, după numele celui mai grozav vas de luptă din toate timpurile, și, din acel moment, am devenit de nedespărțit. Formam un cuplu colosal, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mergeam la meci, pe Ghencea“ sau în Regie“; eram sărutat, mângâiat, călărit; cumpăram merdenele și vată de zahăr; mergeam la film; eram din nou sărutat; plecam în vacanță cu cortul la Vama Veche sau Soveja; îmi făceam un tatuaj sub buric; mă căsătoream; iarăși săruturi; turnam copii cu nemiluita; mă așezam la casa mea; duceam sacii de făină în pod; plantam flori și legume; mergeam la culcare și-a doua zi veneam din nou la Facultate, proaspăt și bărbierit. Se-obișnuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
toți papagalii se cheamă Coco sau Cocuța și sunt transportați într-o veselie dintr-o parte într-alta, în cuști și cu un prosop deasupra). Când rămâneam singuri, ne împărțeam corpurile calm și echilibrat, fără să coborâm mai jos de buric. Teritoriile închise de capse și curele deveneau brusc indisponibile, degetele nu primeau permis de liberă trecere-acolo, iar limba, dacă ți-o închipuiai undeva, puteai fi sigur că nu-ți va părăsi cerul gurii. Noaptea, pericolul unei invazii era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bâzâit anul trecut, când am fost cu echipa de experți francezi în restaurare: era ornamentul de la poșetă. Dacă nu sunt mulțumiți de rezultat, te mai și pipăie cu tigăile lor de detectare corporală. Doamne-ferește să ai vreun inel înfipt în buric sau mai jos, prin pantalon; nu mai intri. Sau te duci alături, la pază, și le-arăți.“ M-am simțit blazat. Întotdeauna îmi dorisem ca Maria să-și prindă un ornament în buric, discret, cu-o mică piatră prețioasă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Doamne-ferește să ai vreun inel înfipt în buric sau mai jos, prin pantalon; nu mai intri. Sau te duci alături, la pază, și le-arăți.“ M-am simțit blazat. Întotdeauna îmi dorisem ca Maria să-și prindă un ornament în buric, discret, cu-o mică piatră prețioasă în vârf; s-ar fi potrivit cu obrăznicia ei demnă. Îmi dorisem și nu-mi dorisem: mi se părea o chestie populară, de prost-gust. Încă de când venise la mine acasă prima oară, îi desfăcusem cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să-și vadă femeia dezbrăcându-se. Cu mine, lucrurile stăteau exact pe dos: îmi plăcea s-o observ când se îmbracă. Segmentele de haine așezau obstacole delicioase între carne și privirea mea. Era o voluptate să urmărești cum tricoul mângâie buricul sau piciorul alunecă în pantalon. Uneori, combinațiile deveneau năucitoare: porțiuni întregi de piele catifelată dispăreau din raza mea vizuală, în timp ce altele, aproape inaccesibile, ieșeau la suprafață, făcându-și loc prin spațiile perverse dintre țesături. Bucăți mici și strălucitoare din corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
două fotografii, singurele care vorbeau. Într-una, Maria se juca goală pe plajă cu-o minge cu felii alb-negre în formă de semilună. Dacă le-ai fi pus una lângă alta, mingea i-ar fi acoperit picioarele și burta până la buric. Nu mingea mă pasiona, însă; nu ne înscrisesem la un concurs de gimnastică ritmică. Copilul de patru ani își dezvăluia evoluția, mișcarea se forma în timp și spațiu, ca o selecție naturală prinsă pe-o placă magnetică sau pe-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
canapea, cu tricourile atârnând din pantalon. Rutina existenței domestice, plăcută și calmă, ne garnisea deja zilele și nopțile, oricât de mult am fi încercat s-o ignorăm: ne învățasem săruturile, cunoșteam locul alunițelor (Maria purta una chiar pe Bismarck, sub buricul lui deocheat), exersam din ce în ce mai rar schimbul de haine și identități (cum procedam la început, eu purtându-i vestuțele, ea îmbrăcând cămășile mele lungane), știam pe de rost alinierea tricourilor, pantalonilor și puloverelor, pe culori, materiale și anotimpuri. Contemplam rafturile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]