35,196 matches
-
precum Los Angeles sau Houston. Spre deosebire de mine, care am reusit cu chiu cu vai să înțeleg despre ce e vorba, Ioana și Liviu erau prizonierii campusului și nu se aventuraseră mai deloc în afara lui. Închiriasem o mașină (intra în facilitățile bursei mele), așa că le-am propus să facem, cum se spune, un tur. Cuvîntul este exagerat în cazul conurbației Los Angeles. Ți-ar trebui, cred, nu ore, ci zile, pentru a o ocoli prin punctele esențiale. Ne-am dus totuși în
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
și neagreîndu-l, ca om, pe general. Rivalitățile au fost inevitabile. Apoi, în 1953, generalul Rădescu a murit și Const. Visoianu a devenit președintele Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii) a fost activ. Avea publicații (inclusiv literare), acorda burse de studii, își făcea loc în presa din străinătate, publicînd articole clarificatoare, rosteau cuvîntări (că, de pildă, Visoianu în celebre universități americane) apărînd cauza țării subjugate, pătrunseseră la posturi de radio ascultate și în țară (că M. Fărcăsanu la "Europa
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
a arătat pentru a împărtăși, inclusiv vlădicilor în ale preoției, că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți. Umblă desculț, cu capul descoperit, senin sufletește, propovăduind pocăința. În copilărie fusese la școli, avusese și o bursă pentru studii. Dar el purta cu sine necontenit o cărticica de rugăciune din care tot citea. În armată s-a comportat la fel, cumpărîndu-si o Biblie. Nu se gîndea la căsătorie ci la călugărie, continuînd să vestească, după un vis
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
pentru categoriile A.B.C., trei pentru categoria D. (între 18 și 29 de ani). Premianții au fost 18 la număr; nu știu foarte clar care a fost răsplată individual repartizata în funcție de premiile anunțate (15.000 U.S.D. în bani, instrumente și burse); dar la "vedere" Sandrine Poncet din Franța (elegantă, discreție, rafinament) a primit un flaut valoros și George Cosmin Bănica (vocație violonistica certă) o frumoasă vioară lucrata la Reghin. Evident, sunt laureații Premiului I la categoria vârstei lor. Notele acestea nu
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
că o realizare posibilă e de înfăptuit numai în capitala Franței. Acest episod evocat s-o fi petrecut mai înainte sau prin ultimele luni ale anului 1936, pentru elementarul motiv că în 1938 Cioran se afla, din 1936, cu o bursă acordată de Institutul Francez din București, la Paris, de unde n-a mai revenit în țară decît prin octombrie 1940 și plecînd din nou, de astă dată ca atașat de presă pe lîngă guvernul francez de la Vichy, prin februarie-martie 1941. Dar
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
Acum apele trebuiau să se despartă. Ambasada Română din Paris a adresat studenților și bursierilor români chemarea (ultimativă) de a se reîntoarce în țară. A refuzat, obținînd de la Oficiul de Refugiați statutul de azilant politic. A rămas nu doar fără bursă dar și fără perspectiva reîntoarcerii în țară. Optase, deși nu știa că definitiv. Și, prin 1950, află că mamei i s-a rechiziționat apartamentul lui Lovinescu din Bd. Elisabeta (care, prin testament, era proprietatea autoarei acestei tulburătoare cărți de memorialistică
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
1955 - cu familia, se mută la Curtea de Argeș 1957 - moare Petru Groza, stă un minut nemișcat în stradă 1960 - N.P. termină liceul din localitate. Eșec la admiterea pentru Facultatea de Filologie din București, pe 25% din locuri - nu avea dreptul la "bursele de sfaturi populare". Se înscrie la Școala tehnică de construcții forestiere din Curtea de Argeș, atunci creată 1961 - intră la Facultatea de Filologie din Cluj, Secția limba și literatura română 1962 - debutează cu o poezie în "Contemporanul"" etc. O carte atât de
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
sub protecția căruia să se pună. Refuzat de ceilalți, o face singur. Dar cînd ajunge șef de cabinet al omului său politic ajuns ministru (pare a fi Take Ionescu), se arată scîrbit de politică, încercînd să-și ajute prietenii cu burse în străinătate și alte avantaje folositoare. Doru al nostru, însă, vizitîndu-l la minister și purtînd o lungă convorbire, nu acceptă nimic, trăind după pofta inimii sale și a destinului său. Important e faptul că, repede, peste visările politice idealiste de
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
altfel? - ce cărți și publicații primește pentru a le putea consulta și el. Și, apoi, în noiembrie 1928, îi scrie profesorului clujean că peste douăzeci de zile pleacă, pentru studii, în India. Știm, din memorii, cît de greu a obținut bursa de la Ministerul Instrucțiunii, de la filantropul maharajah indian și cum l-a ajutat, salvator, un unchi, pentru colectarea banilor pentru călătorie. Scrisorile către familie, scrise din India, (însumînd 125 de pagini) constituie un izvor direct pentru cunoașterea avatarurilor de acolo. A
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
sanscrită și de filosofia yogi". La început stabilise, inclusiv cu maharajahul filantrop, că va sta, în India, numai un an jumătate. A început cu studierea sanscritei elementare, își găsise o bună pensiune, la o familie de englezi și conta pe bursa Ministerului și pe onorariile de la Cuvîntul în contul articolelor despre India. Nu știa încă bine engleza ("o rup binișor englezește") și țintea spre acomodarea cu sanscrita ("ținta voinței mele"), dar și limba păli și tibetana pentru studii ajutătoare. În mai
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
limba engleză. Chiar în sanscrită pot conversa. Trebuie să lucrez foarte mult ca să-mi păstrez rangul la Universitatea din Calcutta". În țară Nae Ionescu se îngrijea activ să-i procure bani de la cîte o bancă sau de la Ministerul Artelor, suplimentari bursei sale. Deși mereu se iveau complicații neprevăzute în încasarea banilor în valută și, pe deasupra, îi era frică să nu i se suspende bursa și să fie rechemat în țară. În august 1929, împreună cu Dasgupta și fiica sa, (Rubi, viitoarea sa
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
Ionescu se îngrijea activ să-i procure bani de la cîte o bancă sau de la Ministerul Artelor, suplimentari bursei sale. Deși mereu se iveau complicații neprevăzute în încasarea banilor în valută și, pe deasupra, îi era frică să nu i se suspende bursa și să fie rechemat în țară. În august 1929, împreună cu Dasgupta și fiica sa, (Rubi, viitoarea sa eroină din Maitreyi) se află în vizită la Tagore: "și am vorbit mult cu acest bătrîn genial". Avea un program de lucru riguros
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
Constantin Țoiu Avea o masă de scris strîmba și neîncăpătoare. Cînd se așeza,... se viră cu greu spre ea, ca să scrie, parcă se căznea să intre într-un submarin. * Traficul de anecdote, de întîmplări furate, bursa de zvonuri și de bancuri. * O curte cu grilaj, o poartă înaltă de fier forjat prevăzută cu un lacăt gros și cu trei găini albe la distanțe destul de mari una de alta, ciugulind și cu o cișmea ce picura în mijlocul
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
budism. India îl atrage că un magnet, dar nu din curiozitate turistică, ci ca loc de studiu și învățătură. În 1928, terminînd Facultatea de Filosofie a universității bucureștene, în Italia fiind într-o călătorie, scrie unui maharajah mecenat, solicitîndu-i o bursă pentru a studia filosofia indică cu vestitul profesor Dasgupta. Minune, maharajahul îi acordă bursă. Dar n-are bani pentru a ajunge în India, unde era așteptat. Ministerul Învățămîntului, la care apelează, îl duce cu vorba. Și vremea plecării venise. Atunci
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
loc de studiu și învățătură. În 1928, terminînd Facultatea de Filosofie a universității bucureștene, în Italia fiind într-o călătorie, scrie unui maharajah mecenat, solicitîndu-i o bursă pentru a studia filosofia indică cu vestitul profesor Dasgupta. Minune, maharajahul îi acordă bursă. Dar n-are bani pentru a ajunge în India, unde era așteptat. Ministerul Învățămîntului, la care apelează, îl duce cu vorba. Și vremea plecării venise. Atunci intervine salvator un unchi (evocatul, în memorii, unchiul Mitache), cu ai cărui bani ajunge
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
atrăgător India. Se instalează în pensiunea englezeasca din Calcutta, evocata, în 1933, si in Maitreyi. De o hărnicie ieșită din comun, progresează în însușirea sanscritei, apoi are norocul de a-l cunoaște pe Tagore. Între timp, cererea lui pentru dobîndirea bursei în țară, e aprobată și, în două termene (în 1930 și 1931), capătă, o vreme, necesarele stipendii pentru desăvîrșirea intru filosofia indică. Acorda mare interes pentru yoga, în ale cărei taine se specializează, învățînd, totodată, si tibetana. După incidentul fulgurantului
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
coroborăndu-l, scotăndu-l an evidență prin contrast. E că acel obicei al domnului Alecu Paleologu de-a fi umblat pe strada desculț. Aristocrat din toate unghiurile de vedere, până-n vârful unghiilor, n-avea cum a se compromite: Cum n-am avut burse, ca Cioran, iar la muzeu nu mi-am ținut gură, de a trebuit să plec, m-am pomenit profesor. Ca să nu cad an cursa: profesor prost"; Amenințarea se precizează an cuvintele celui mai neănsemnat (comentator -n.n.). an limba lui
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
filosofic, si de la aplicații subiective la lumea literară românească pînă la aforisme. Cele mai bune pagini, care duc în trena tot sumarul, ni s-au părut cele semnate de Ștefan Borbely și Marin Tarangul. Pornind de la o experiență inedită - o bursă la Oxford - plăcut colorată epic și cu tuse de umor englezesc, Ștefan Borbely meditează asupra spiritului locului, ajungînd la tema euphorionică: "Stînd la Oxford, nu ai cum să nu te gîndești la raportul alunecos dintre orgoliu și vanitate. Orgoliul e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
atat de puternică, atât de de-la-sine-înteleasă, încât nu m-am mirat să regăsesc o cerință similară în lista recentă de revendicări a studenților. Pe lângă alte lucruri absolut îndreptățite (locuri decente de cazare, demascarea mafiilor ce repartizează discreționar camerele în cămine, burse raționale etc) există unele care n-au de-a face în nici un chip cu ideea de societate democratică. Evident, nu e vina lor. Ei pornesc de la experiența empirica: daca bunica are liber pe tramvai, dacă mama plătește reducere la curent
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
anume acela de carte interesantă. an primul rând ea ănlesneste aducerea ămpreună a atâtor voci distincte, care se contrazic nu o dată, dar care alcătuiesc o adevarată simfonie... postmodernă. Autoarea ănsăsi face un gest postmodern atunci când, aflată la Harvard cu o bursă Fulbright de cercetare post-doctorală, ași asumă și poziția mai puțin glorioasa a celui care ăntreabă, folosind, probabil, un reportofon. (Cu mențiunea importantă că ăntrebările nu sunt ăntrebări pur și simplu, ci de multe ori ample comentarii care ne arată un
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
și personajelor din românele sale. Chir pentru un cititor cît de cît instruit "filozofarea" aceasta introdusă în plină acțiune a intrigilor devine sîcîitoare, făcîndu-l să "sară" paginile. Nu mai vorbesc de considerațiile economice, de reflecțiile pe marginea băncilor și a burselor, a finanțelor, transformînd românul într-o enciclopedie a vremii. Să luăm finalul Casei Nucingen. Speculații, pește speculații. Vorbește, cred că Blondet, în separeul cabaretului Very, alături de Finot, Bixiou, Couturier, conversație reprodusa de Autor care o aude prin peretele despărțitor împărțind
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
cântând cu un aer fericit, ușor somnambulic - nu se putea să nu-ți sară an ochi un fapt: acest om - indiferent de calitatea orchestrei an sine -, se simte bine și se simte liber. Așa cum unora le place să joace la bursă, lui Kusturica ai place să se joace de-a chitaristul. Banii nu i-au spus, niciodată, nimic. "Pentru mine banii nu ănseamnă nimic. Plăcerea mea e să mă simt liber"...
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
demisionări din PD, după ultimele sondaje, la fel cum tot sondajele au făcut ca din UFD, partidul lui Varujan Vosganian, să plece membri marcanți către PNL. La noi, sondajele de opinie ar trebui privite mai mult ca un fel de bursă politică, în lumea politicienilor și mai puțin ca valori de bursă a alegătorilor. La aceasta din urmă bursă, PDSR-ul e cîștigătorul unei anumite situații prezente, dar asta nu înseamnă că la alegerile din anul 2000, partidul condus de Ion
Politica si Formula 1 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17544_a_18869]
-
au făcut ca din UFD, partidul lui Varujan Vosganian, să plece membri marcanți către PNL. La noi, sondajele de opinie ar trebui privite mai mult ca un fel de bursă politică, în lumea politicienilor și mai puțin ca valori de bursă a alegătorilor. La aceasta din urmă bursă, PDSR-ul e cîștigătorul unei anumite situații prezente, dar asta nu înseamnă că la alegerile din anul 2000, partidul condus de Ion Iliescu va mai ocupă aceeași poziție. Sondajele de opinie seamănă, izbitor
Politica si Formula 1 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17544_a_18869]
-
Varujan Vosganian, să plece membri marcanți către PNL. La noi, sondajele de opinie ar trebui privite mai mult ca un fel de bursă politică, în lumea politicienilor și mai puțin ca valori de bursă a alegătorilor. La aceasta din urmă bursă, PDSR-ul e cîștigătorul unei anumite situații prezente, dar asta nu înseamnă că la alegerile din anul 2000, partidul condus de Ion Iliescu va mai ocupă aceeași poziție. Sondajele de opinie seamănă, izbitor, cu jocurile din cursele de mașini de
Politica si Formula 1 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17544_a_18869]