3,622 matches
-
aranjament orchestral” al poeziei pentru a vă edifica asupra formei, dar și asupra mesajului noului gen liric propus de Domnia Sa, Poetul: „Ce primăvară tristă era în acea vreme care părea că-n iureș sosise prea devreme! Nu se-auzeau nici cânturi, nici sevele-n frământuri, doar lacrimi sugrumate tâșnite din blesteme. Ți-am spus atunci în șoaptă: nu renunța, așteaptă, înfruntă îndoiala perfidă, nu te teme și-atunci peste înfrângeri or să coboare îngeri ca liniștea-mpăcării încet, încet s-o
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
ne spintecă pe roată/ fără milă/ ca în silă/ să ne-arunce dezgustată...” Sufletul poetului cântă prin rogodelele sale, fie că-i trist, fie că zărește raza de lumină ce-i mângâie existența, pentru că el nu este altceva decât „un cânt” al cuvintelor măiestrite, poezia - „Pasărea aceasta cu cioc de pământ/ cu-ale cărei pene lacrimile-mi zvânt”... („Pasărea aceasta”). Urmează o avalanșă de întrebări care macină necruțător: „Cine?”, „Oare de ce?” „În fond cine sunt eu?” ce curg în vâltoarea unui
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
întrebări care macină necruțător: „Cine?”, „Oare de ce?” „În fond cine sunt eu?” ce curg în vâltoarea unui suflet care „Și mai mult poate”, rabdă „totul din obișnuință” dar printre suspine răzbate chemarea iubitei, singura care poate să curme durerea „acestui cânt tânguitor”: Vino, cât mai pot să zbor!” Strigătul din adâncuri... „Oprește-te, durere!” - „Doar astfel a mea viață/ nu va mai sta în ceață” răzbate din promontoriul dragostei ce-l mistuie și căreia-i spune șoptit: „Tu, dragoste, ești câmpul
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
nori, din aproape în aproape, ochiul meu visează ape de izvoare cristaline și câmpii cu șesuri line, cu luna care-a luat foc și c-un munte de noroc. degeaba vorbesc pe frunză, risc ca lumea să n-auză, degeaba cânt pe oboi că-nțelegem numai noi, scapă pendula în gol ostenită de ocol, timpul a luat-o la fugă, în umila noastră rugă, atâțea morți, înfrângeri dure, atâția arbori în pădure, atâta dragoste de vis, atâta suflet ne-a ucis
CÂNTEC DE OF... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354650_a_355979]
-
primăvară Doamnă, și e zi cu soare, în vii pe dealuri,a dat colțul ierbii; se primenește zarea, pomii au dat în floare prin codrii Vlăsiei boncăluiesc cerbii. E primăvară Doamnă, și cerul e senin, ciocârlia bate spații năucite-n cânt; jos pe baltă, același susur cristalin și-adastă vânătorii să împuște vânt E primăvară Doamnă , și inima vibrează, timpu-i înspumare, clipa nepieritoare cel care adesea sunt acum oftează, peste lume saltă aceeași privighetoare. E primăvară Doamnă, și e zi cu
E PRIMĂVARĂ... de GEORGE PENA în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354755_a_356084]
-
și-adastă vânătorii să împuște vânt E primăvară Doamnă , și inima vibrează, timpu-i înspumare, clipa nepieritoare cel care adesea sunt acum oftează, peste lume saltă aceeași privighetoare. E primăvară Doamnă, și e zi cu soare, ciocârlia bate spații năucite-n cânt; se primenește natura, pomii au dat în floare, iubirea și speranța mă sângeră pe vânt. Referință Bibliografică: E primăvară... George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 430, Anul II, 05 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Pena
E PRIMĂVARĂ... de GEORGE PENA în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354755_a_356084]
-
o întrupez / Din lemnul crucii ce în trup o-mplânt, / Cuvântul răstignit și mort să-l înviez...// Sunt lângă voi ridicători de nesfârșit poem / și-n prag de sfântă românească sărbătoare/ Pentru a țării Rugă cu dragoste vă chem / Noi cânturi să-nălțăm din inimi, fiecare.” (Rugă fără sfîrșit - 21). Că acest proiect gigant a rezonat și și-a găsit ecou în inimile sutelor de autori, demonstrează, o dată în plus, nevoia Poezie a omului, ceea ce este cu adevărat remarcabil. Și încă
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
parcă mă mustră. E- atât de dulce și de ternă Această liniște lacustră. Doar timpul cade peste dealuri Și umerii mi- se-ncovoaie, Și vine vremea valuri-valuri Cu vântul și cu spic de ploaie. Și sufletul cu-nfiorare Ascultă trist vechiul ei cânt, N-a mai rămas decât o floare Să i-o pun mamei pe mormânt. E toamnă și e trist afară Și trec cocorii spre apus Mă-ntreb mereu a câta oară Une e timpul ce s-a dus? Referință Bibliografică
E TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347237_a_348566]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ULTIMA SANTINELĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ultima sentinelă Sunt sentinela ultimului cânt, sub vămile de fum ale tăcerii, uitat de flori cu trupul obidit și frânt, mai las un ceas pe marginea-nserării. Cetatea mea de mult e cotropită și-n turnu-i orologiu grav tot bate, pe când un murg cu stele sub
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
mult e cotropită și-n turnu-i orologiu grav tot bate, pe când un murg cu stele sub copită nechează îndelung cu gluga nopții 'n spate. Și-n golul orb, prin turlele visării, pe-o pagină de suflet tot mai scriu un cânt de plumb pe colțurile zării când bate iarna codrul a târziu. Sunt sentinela ultimului cânt, Cetatea mea de mult e cotropită, Iar pagina cu vise zboară-n vânt Prin gluga nopții în păduri pitită. Leonid IACOB Poezia face parte din
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
sub copită nechează îndelung cu gluga nopții 'n spate. Și-n golul orb, prin turlele visării, pe-o pagină de suflet tot mai scriu un cânt de plumb pe colțurile zării când bate iarna codrul a târziu. Sunt sentinela ultimului cânt, Cetatea mea de mult e cotropită, Iar pagina cu vise zboară-n vânt Prin gluga nopții în păduri pitită. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu „ Ultima santinelă ” Referință Bibliografică: ultima santinelă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
Dar nu numai stări de nostalgie există în volum, ci și exultarea naturii în mici pasteluri, un întreg ciclu, intitulat „Flori și cântec”. Petalele-i șoptesc poetei „Valsul florilor divine” - ceea ce o face să privească vrăjită: „Și vrăjită de-acel cânt / Plec privirea către rugă / Și las lacrima să curgă...” (Vraja cântului din floare). Nu întotdeauna însă, natura este de parte omului. Pe neașteptate, în mijlocul splendorii, se poate isca o furtună care provoacă dezastre: „Și ramuri care altădată / Împodobeau pădurea toată
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
exultarea naturii în mici pasteluri, un întreg ciclu, intitulat „Flori și cântec”. Petalele-i șoptesc poetei „Valsul florilor divine” - ceea ce o face să privească vrăjită: „Și vrăjită de-acel cânt / Plec privirea către rugă / Și las lacrima să curgă...” (Vraja cântului din floare). Nu întotdeauna însă, natura este de parte omului. Pe neașteptate, în mijlocul splendorii, se poate isca o furtună care provoacă dezastre: „Și ramuri care altădată / Împodobeau pădurea toată / Deodată-s rupte la pământ / De iureșul acelui vânt...// Și din
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
ce să o fac. Am învățat de la Grigore Vieru, pe lângă ce înseamnă să fii simplu și să dăruiești, cum trebuie să îți iubești limba. Tocmai de asta am ales să îmi prețuiesc limba, să îi dau o altă formă prin cântul meu și să-i descopăr noi înțelesuri. Pentru limba română și pentru România încerc să îmi mențin drumul și să-i slujesc simbolurile. Consider că asta îmi e misiunea. Și doar așa pot mulțumi României pentru tot ce ne oferă
DIN DRAGOSTE DE ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357190_a_358519]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CU PLÂNSUL ASCUNS ÎN CÂNTUL VIORII ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului un gând pentru tine, Alice Muller Nu plânge, nu-i locul acesta de plâns, Vremelnici nebuni l-au luat cu chirie, Degeaba le-arăți
CU PLÂNSUL ASCUNS ÎN CÂNTUL VIORII ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357396_a_358725]
-
sfântul lui dar va fi împlinirea. Când rodul speranței, de tine cules, Prin cântecul tău va știi nemurirea. Alunecă-ncet, peste coarde, un vis. În sunetul lui, vibrează fiorii Prin mâinile-i reci. E copila Alice, Cu plânsul ascuns în cântul viorii. Referință Bibliografică: Cu plânsul ascuns în cântul viorii ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CU PLÂNSUL ASCUNS ÎN CÂNTUL VIORII ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357396_a_358725]
-
speranței, de tine cules, Prin cântecul tău va știi nemurirea. Alunecă-ncet, peste coarde, un vis. În sunetul lui, vibrează fiorii Prin mâinile-i reci. E copila Alice, Cu plânsul ascuns în cântul viorii. Referință Bibliografică: Cu plânsul ascuns în cântul viorii ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CU PLÂNSUL ASCUNS ÎN CÂNTUL VIORII ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357396_a_358725]
-
m-a îndemnat. LICINIUS E amorul și dragostea, stăpână a visurilor mele. DOCHIA Ai venit cu ele, să te duci cu ele! Aici, vezi e țara războaielor din tată-n urmaș Nu pot găsi o clipă de sălaș. ( Se aude cânt de harphă. Apucând pe Zada de braț.). Muzica ne cheamă, ne cheamă ... Ziua de mâine de care mi-e teamă. Zada, Zada! Te-am avut pe tine, Cu cine am să rămân de mâine!? ZADA Te du, iubitul meu, sabinus
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
că scoate cu ciutura ideii, o dată cu apa proaspătă, frumuseți fără seamăn, ascunse până mai ieri în nămol, le spală fața, le limpezește, le șterge cu ștergarul curat al bunicii: „Un candelabru blând, și pur, la fel - / O simfonie albă, fără cânt - / În turma lui de flori, era un miel, / Și în muțenia lacrimii Lui, Sfânt -“ (Domnul ghioceilor). Limbajul folosit de Liviu Jianu este eminamente poetic așa încât îți vine să crezi că el vorbește în rime perfecte, într-un limbaj genuin, plin
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Janik Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului CE EȘTI TU FEMEIE ? Un cântec de vioară, Paletă-n curcubeu O stea din Carul Mare, O oda, un eseu... Rostindu-ți nemurirea Prin versuri și prin cânt Vei ști ce-i fericirea În viață pe pamant? O! Tu poet din lume Ce cânți a ei valoare, Prin versuri tu poți spune C-adori a ei splendoare. Ce ochiul ți-l încântă Prin frumuseți divine, Și inima ți-
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FISCALIZAREA CREDINȚEI Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului Fiscalizarea credinței S-a decis în protoerie Că de azi în parohie La orice cânt patriarhal Se va da un bon fiscal Și la orice lumânare Se va pune cod de bare, Evident, pentru oricare, Pentru identificare!... Lumânarea ce-i aprinsă, Se va pune doar cu fisă. Rugăciunea-i ascultată, Doar de e fiscalizată. Iar
FISCALIZAREA CREDINŢEI de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357807_a_359136]
-
pe acest pământ. În brațele iubirii totul are sens, de aceea îi închină o odă. Poem sublim, sărutul iubirii îl închide în sfera frumuseții desăvârșite, acolo nu există temeri, îndoieli sau tristeți. Cer senin și stea preacurată, iubirea e un cânt al inimii pe corzile unei viori divine: „Un cântec de iubire vreau să-ți cânt/ Cu glas ca un primăvăratic vânt,/ Cânt cristalin, suav, nepământean -/ Cântec de tine, cântec de alean:// Buzele tale calde-s un poem/ Scris de un
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
sfera frumuseții desăvârșite, acolo nu există temeri, îndoieli sau tristeți. Cer senin și stea preacurată, iubirea e un cânt al inimii pe corzile unei viori divine: „Un cântec de iubire vreau să-ți cânt/ Cu glas ca un primăvăratic vânt,/ Cânt cristalin, suav, nepământean -/ Cântec de tine, cântec de alean:// Buzele tale calde-s un poem/ Scris de un poet, nedezmințit boem.../ Dulceața lor, iubito, când o sorb/ Devin, la toate cele, surd și orb.// Și lumea mea- la tine o
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
mi-ai dăruit și-o nepoțică. . .FLOARE RARĂ, Nimic din ce-am agonisit, nu face cât așa, COMOARĂ ! De-aceia Doamne, te implor, veghează-i pașii pe pământ, Că drumul veții nu-i ușor, fă-l luuung, cu dragoste și cânt! Dă-i harul de-a cânta duios, de-a spune glume ca bunica, (străbunica) De-a îndrăgii tot ce-i frumos și . . .fără frică, de nimica! Că lumea-i rea și nu răzbești fără puteri din duhul Tău, Cu cât
MĂRITE STĂPÂNE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358296_a_359625]
-
când, c-am existat, să-și amintească, Să treacă și pe la mormânt, o floare să ne răsădească! De-aceia scriu și Te implor, veghează-i pașii pe pământ Că drumul vieții nu-i ușor, fă-l lung, cu dragoste și cânt!. Cu scumpetea Adelina agățată de gât, bunicul ,,botezat No-ne”, greu a scris aceste rânduri. =20 august 2011= Referință Bibliografică: MĂRITE STĂPÂNE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 529, Anul II, 12 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
MĂRITE STĂPÂNE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358296_a_359625]