11,853 matches
-
fără ca ea să-l repereze. E mereu îmbrăcată în negru și, în spatele ferestruicii prin care monitorizează tot ce mișcă în holul blocului și nu numai, prestează, cât e ziua de lungă, două activități complementare: gătește cușcuș la un primus și calcă. E de la sine înțeles că holul miroase a ulei și a detergent ieftin, dar chiriașii blocului au locuit și în condiții mai proaste. Chiar mult mai proaste. Nici unuia nu i trece prin cap să protesteze. Atât i-ar trebui. E
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ai uitat nu știu cum la el și să te-ngroape. De aceea, Lionel nu se uita niciodată în ochii oamenilor, ținea privirea în pământ și făcea tot ce putea ca să treacă neobservat. Asta îi oferea și avantajul că vedea pe unde calcă, iar pantofii lui aveau, astfel, o durată de viață peste medie. Observa mai întâi încălțările interlocutorului și abia apoi ridica, timid, privirea spre el. Vorbea în șoaptă - obicei păstrat din țară, de frica microfoanelor ascunse în pereți, în pat, în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de culori diferite: una e albă-albă, cealaltă e neagră, dar neagră de nu poți crede c-a fost uitată în incubator. Albanezu’, mândru de colecția lui de primăvară-vară, sondează piața: Ce ziceți de zebrele mele? Fac orice, puteți să le călcați în picioare. — E prea devreme, strâmbă din nas Kiril. Mai pe înnoptate. — Poate viitorul nostru francez...? încearcă Albanezu’. Kiril și Roman râd în cor. Albanezu’ își dă seama de ce râd și zice: — Pardon, am uitat că azi e prima duminică
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Vin cu voi. Singur, n-are nici un haz. Roman devine practic: Mergem după Albanez: nu cred c-a apucat să le lipească. — Eu am o treabă... se rușinează Lionel. — Eu zic așa: îl conducem pe Lionel la gară, pe urmă călcăm fiecare pe zebra lui, propune Kiril. De acord, spune Roman, agitându-și disperat degetele pentru o ultimă rație de vodcă. Nu plătești tu? îl întreabă el pe Lionel. În cinstea cetățeniei. — Nu. Din superstiție. Când o să fiu francez... — Când o să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ce-o să primești cetățenia? — Primul lucru o să fie c-o să încep să înjur în românește de câte ori o să-mi vină. Și primul pe care o să-l înjur o să fie Claude, patronul de la Aux Immigrants Heureux, după care n-am să mai calc pe-acolo. Ți-a făcut ceva? — Nu, dar aș vrea să mă țină minte. Nu ca pe Kiril sau pe Roman. — Pentru atâta lucru vrei să devii francez? — Pe urmă, o să-mi scot toți banii de la bancă și-o să mă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
V-am spus, e la un client care se află la pat. Se aude ușa de la intrare. Toată lumea răsuflă ușurată. Pe ușă intră, însă, Lionel. E ud leoarcă și lasă urme de mâl din râul Maine peste tot pe unde calcă. Cele trei moștenitoare sunt stupefiate: n-au văzut până acum un notar intrat la apă. — Dumnezeule, Lionel, ce s-a-ntâmplat? Să nu răcești. Cum îndoliatele știau că prenumele notarului era Marcel, nu Lionel, se liniștesc, dar tot nu-și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
privește lung. A terminat să se îmbrace. Își ia la revedere de la onorata adunare. — Am să plec acum, te-am pedepsit destul. Să știi că sunt supărat pe tine. La revedere, doamnă, la revedere, domnișoarelor. Succesiune ușoară! Iese, evitând să calce prin băltoacele pe care le-a făcut la intrare. Este ora 14.30. Lionel intră în show-room-ul firmei de pompe funebre La Mort des Autres. Proprietarul se apropie de el. Crede că hainele i s-au udat de la lacrimi. Își
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cămașa și maioul. Își pune o apărătoare pentru dinți - ca boxerii - și începe să țipe, cam înfundat: — Ce-o să-mi faceți? O să mă bateți? Bateți-mă, omorâți-mă, chemați poliția, oricum nu mai am mult de trăit! Ce mai așteptați, călcați-mă-n picioare! Pentru că, știți ceva? N-o să mă puteți omorî! Nu azi! Nu azi! Tot personalul restaurantului începe să aplaude ca la teatru, acoperindu-l. Lumina candelabrului se stinge brusc. De unde stă, Lionel nu vede că, de fapt, toți
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la voi, adică la români - se corectează ea - se zice ceva când primești de pomană? Lionel face un efort să-și aducă aminte cuvântul ăla imposibil pe care-l zic românii când primesc ceva de la un mort. Și-l amintește. Călcându-și pe inimă, spune în românește: — Bogdaproste. — Scrie-mi pe ceva, că nu țin minte. Îi scrie cuvântul pe un bilețel. Între timp, Agnès face o inspecție a aparaturii din bucătărie. — Perfect. Asta e parola noastră: când vine cineva și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
masă, dar când s-a trezit, a început să bea și mai tare. Vrea să plece vesel de pe lumea asta. Sună soneria. Se duce la ușă în pași de cha-cha-cha. Deschide. E Liliane, în pardesiu și cu o valijoară. Intră, călcându-l pe picior cu cârja. Lionel nu protestează, e anesteziat cu Moet. — Am venit să-mi iau la revedere. Plec s-o văd pe mama. La Vesoul. N-am mai văzut-o de mult. Mă întorc luni. Am să-ți
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Elefantul Eustache de la Grădina Zoologică din Paris, vrînd să vadă dacă trompa lui este uterină și-a introdus-o, curios, În ureche. CUIUL LUI PEPELEA = Elevul Pepelea este corigent la gramatică. Profesoara Îl trimite acasă ca sănvețe. Pe drum, Pepelea calcă Într-un cui și descoperă, astfel, cazul dativ. CURBA LUI GAUSS = Cetățeanul german Gauss din Gottingen avea casa așezată Într-o curbă. El mai avea și o fată pe care băieții o vedeau cînd luau curba și intrau În ea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pe măsura paradoxalei lui personalități: după ce a Învins o boală cumplită, după ce a scăpat teafăr din atîtea și atîtea peripeții - pe pămînt, pe apă, În aer, prin toate colțurile lumii un om atît de prudent, atît de precaut, să fie călcat de o mașină, pe trecerea de pietoni! Fiindcă amicul Candid Stoica e atît de hulit de unii, deoarece s-a apucat să scrie teatru, fac un exercițiu de memorie și reamintesc nume de comedieni români care-au „comis” piese: Radu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cu rectorul, pe vremea aceea? - Numai faptul că era ironic, ajungea. Ori eu sunt un ironist, cum bine știi... - Și Socrate a sfârșit-o prost, deci aveți grijă! - Nu mi l-am luat ca model niciodată, Însă, se pare, Îi calc pe urme. Pe de altă parte, Într-o perioadă În care eu eram discipolul lui Valentin Silvestru, toți dușmanii lui, neavând curajul să-l pocnească direct, mă atacau pe mine. - Până la urmă, sunteți mai mult teatrolog sau mai mult regizor
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
din codul penal. Art. 47. Orice altă abatere de la acest regulament din partea femeilor care dirijează casele de prostituție și din partea femeilor prostituate se va pedepsi conform legii. Art. 48. Se va Închide o casă de prostituție În care s-a călcat acest regulament În mai multe rânduri. Art. 49. Femeile prostituate, fară locuință fixă, se vor trimite ca vagabonde, Înaintea tribunalului, spre a fi pedepsite conform art. 219 și 220 din codul penal. Art. 50. Medicii și alți funcționari publici care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
regulament În mai multe rânduri. Art. 49. Femeile prostituate, fară locuință fixă, se vor trimite ca vagabonde, Înaintea tribunalului, spre a fi pedepsite conform art. 219 și 220 din codul penal. Art. 50. Medicii și alți funcționari publici care vor călca acest regulament se vor pedepsi În conformitate cu art. 175 din legea sanitară. Răspândirea bolilor venerice În legătură cu abolirea reglementarismului În practica prostituției PROPUNERI pentru rezolvarea problemei prostituției, Gh. Nastase, Iași 1942 Prostituția a constituit În totdeauna o problemă, care a interesat deopotrivă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
de vaccin la fiecare loc julit, simți puțină căldură, nu e vina nimănui că s-a întâmplat, e plin ținutul de mici mine cu plumbi îngropate în pământul bătătorit de mâinile neistovite ale oștirilor dușmanilor tăi, până și broaștele-spioni mai calcă pe câte una și explodează cu plumbii în burtica verde de broască. nouă în al cincilea loc: e timpul să fii sinceră cu vecinii tăi, acum nu e problemă, nici unul dintre ei nu vrea să te bârfească, nici unul nu te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pătratului mare cu fire de trifoi cu cinci foi, porți pe umărul drept un pui de vultur harpagornis abia ieșit din găoace, uzi petuniile magice cu lacrimi de furnici albe, care conțin vitamine pentru plantele grădinii tale, în plimbarea ta calci pe coada tigrului qilin, tigrul alb care aduce prosperitate grădinii tale luminoase, dar tigrul nu te mușcă, miaună doar ca o pisică și fuge, tigrul qilin te ascultă și te păzește, el dispare ca o pisică în depărtările grădinii tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
absorb sub limbuțele albe ale furnicilor albe, trupușorul mic al furnicilor albe secretă anticorpi, care ajung în saliva lor, cu care te vaccinezi tu împotriva infecțiilor răspândite în aceste ținuturi de oștirile dușmanilor tăi. nu vei lăsa pe nimeni să calce pe mușuroiul cu vârful în cruce ridicat cu trudă în grădina dragostei tale. nouă în al cincilea loc: mergi și culegi o floare de petunie magică, mergi și culegi un fir de trifoi cu cinci foi, mergi și iei o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
altul, în doar câteva biete rânduri, trebuie să reușești să treci de acest obstacol neașteptat, să poți alerga mai departe, să scurtezi timpul până la momentul revederii înduioșătoare a miresei inimii tale. nouă în al treilea loc: sub pământul pe care călcați, și tu, și hanuman cel din fața ta, regele încoronat al cultului nancy ma, simți că este un munte, v-ați întâlnit la mare înălțime, lupta se dă probabil nu cu arme tăioase sau de foc, ci cu puteri lăuntrice, realizezi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
virgine, cu ambrozie, cu izvoare de apă sfințită în bisericile din piatra muntelui-vânăt-de-la-apus. viziune mă găsesc în mijlocul unei mulțimi uriașe de oameni speriați pe care nu îi înțeleg toți aleargă să își găsească un adăpost, să își protejeze trupurile se calcă în picioare, trec, năvălitori, unii peste alții, își strivesc reciproc abdomenele, fețele urlă, se țin de umeri, se reped către ieșiri, ca în fața unui mare prăpăd pe care eu nu îl văd, nu îl înțeleg, nu îl cunosc rămân singură
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
îl cunosc rămân singură, sub cerul înstelat înconjurată de un zid înalt de cadavre. nouă în primul loc: tu ești neprihănită, nu ai furat nimic niciodată, nu ai uneltit împotriva vreunei oștiri dușmane, nu ai batjocorit pe nimeni, nu ai călcat nici gâze cu tălpile tale ușoare, numai cineva ca tine reușește să ridice grădini care distilează dragostea până la puritate. nu te gândi însă că nu trebuie să pricepi planurile răuvoitoare ale dușmanilor tăi, să descifrezi acțiunile subversive ale spionilor lor
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tale suspendate o nouă mică unitate de producție, îți confecționezi pe loc, fără să mai cobori, un coșuleț de nuiele de dud, în care așezi cu grijă coconii strălucitori, numai pe aceia din care a zburat fluturele, pentru că nu ai călcat nici gâze cu tălpile tale ușoare, umpli coșulețul, cobori cu grijă scara din crengi de baobab-bătrân capricios și dai fuga pe prispă, să vezi ce găsești pe acolo să te poți descurca mai departe. nouă în al cincilea loc: scoți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
atât de cald și bine încât mi s-a făcut foame din nou. șase în primul loc: pășești cu sporită atenție prin peșteri subterane, este întuneric ca în centrul pământului, încerci să pipăi cu tălpile tale bătătorite pe unde să calci mai bine, se aude un susur cu ecou abisul pe care nu îl poți localiza, ocolești stalagmitele de carne crudă, mișcătoare, zemuinde, ebisu ezită, ebisu nu este inspirat în întunericul acesta nemaiîntâlnit, cazi într-o fântână foarte adâncă, fără fund
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
protejează pieptul, te simți mai greu parcă, deschizi ochii, curentul negru sclipește în fața ta în rotocoale rapide, în cele din urmă peștii luminoși-cu-fețe-urâte își fac apariția, nu te sperii de fețele lor urâte, pe spatele unui pește luminos reușești să calci, ebisu se dovedește puternic de această dată, un singur pas lateral te saltă în afara fântânii coșmarului tău, pe un pământ străin drumului tău. șase în al treilea loc: ești din nou pe câmpul cu capcanele tinereții tale, îl recunoști după
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
apei pline de alge, părăsită de păsări, care găzduiește ouă de broască. melancolia stufului uscat, șfichiuit de vântul iute și rece al dobrogei minții tale marine. mai înaintezi puțin, te trezești în întuneric, cântă broaște rârâite pe la picioare, pe unele calci, auzi pleosc, pleosc, le crapă burdihanul cu aer. este întuneric, nu știi dacă acestea aveau berete mov așezate strâmb pe cap, poate aveau doar berete mov așezate strâmb pe fese. te cuprinde din nou neîncrederea în tine, de care poți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]