1,472 matches
-
o cratiță mare emailată de 4 kg. Deasupra acestor legume turnăm sucul de roșii rezultat din bulionul diluat ca să acopere bine totul. Apoi dăm cratița la cuptor timp de o oră și jumătate ca să scadă bine ghiveciul așa zis călugăresc. Când este scăzut îl servim fierbinte sau rece (este la fel de bun) și dacă nu ținem post punem în farfurii peste ghiveci smântână. Poftă bună! Rețeta nr. 18 Borș moldovenesc din carne de vită, pui Ingrediente: 1 kg carne
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
privință. Se vede că, muncit de remușcări grozave (căci clientul meu e un om religios și scrupulos, lucru pe care îl voi demonstra) și ca să-și micșoreze pe cât posibil păcatul, el, ca probă, și-a schimbat de șase ori alimentația călugărească cu cea laică. Că a făcut-o sub formă de probă - iarăși nu mai încape îndoială; căci, dacă ar fi făcut-o doar pentru variație gastronomică, cifra șase ar fi prea neînsemnată: de ce numai șase subiecți și nu treizeci? Iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de brigăzi, cu un efectiv mediu de 60 - 70 de oameni pentru fiecare brigadă. Baza alimentației o constituia porția de pâine, de 750 grame/zi, În general veche și acra, si o fiertura de arpacaș ori un fel de ghiveci călugăresc constând din cartofi, varză și gulii, fără un strop de ulei ori de grăsime; vară ni se dădea, aproape În fiecare zi, spanac. (Spanacul era adus În camioane, cosit cine stie de unde și introdus direct În cazane, fără a mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nici pentru pelerini. Și iată că În 1118, sub domnia lui Balduin al II-lea, sosesc nouă personagii, conduse de un anume Hugues de Payns, și constituie primul nucleu al unui Ordin al Cavalerilor Săraci ai lui Christos: un ordin călugăresc, dar cu spade și armuri. Cele trei legăminte clasice, sărăcie, castitate și supunere, plus cel de apărare a pelerinilor. Regele, episcopul, toți, la Ierusalim, le dau imediat ajutoare În bani, Îi găzduiesc, Îi instalează În incinta vechiului Templu al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Cum am Înțeles pe urmă, Belbo Încerca să-l arunce pe colonel Între fălcile editurii Manuzio. L-am târât pe Diotallevi la Pilade, unde eu am băut un Campari, iar el un digestiv de plante. I se părea, zise el, călugăresc, arhaic și aproape templier. L-am Întrebat ce credea el despre colonel. „Pe la edituri”, răspunse el, „se adună toți insipizii de pe lume. Dar pentru că În insipizii de pe lume fulgeră Înțelepciunea Celui Preaînalt, omul cu cap se uită la insipid cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
venind -sa închinat cu evlavie propovăduind minunea și mărturisind că a văzut icoana în vis. De acolo, au dus sfânta icoană la Galați, la Biserica Sfinților Împărați. În biserică lucra un pictor, care văzând îmbulzeala oamenilor zicea: "De ce credeți basmelor călugărești? Un pictor poate să picteze o icoană mult mai frumoasă". Pe când zicea el acestea, deodată a văzut chipul Maicii Domnului schimbându-se. Atunci s-a îngrozit așa de tare, încât s-a înțelepțit pe loc, spunând oamenilor să se închine
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
lumii din unghiul unui ales al soartei... Romanul poate fi interpretat și ca o parabolă a artistului creator, situat, aproape totdeauna, ca individ social, pe granița care separă lumea sa ideală de cea reală”. Evidențiind proza lui Voiculescu, seria nuvelelor călugărești mai în deosebi, cu Chef la mânăstire și Ispitele părintelui Evtichie în frunte, Eugen Simion în Scriitori români contemporani de azi, II, Editura Cartea Românească, o găsește tulburătoare, ea, în ce privește Zahei orbul având teme inedite, cu scene memorabile. Deși fără
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
grăbire, Bonfanti l-a sprijinit pe domnul Commendatore. — Bravo, bravo. Șovăiala e cu totul hamletiană, boreală. Romanii Înțelegeau arta altfel. Pentru ei, scrierea era un gest armonios, un dans, nu disciplina sumbră a barbarului, care Încearcă să suplinească cu mortificări călugărești sarea pe care i-o refuză Minerva. Domnul Commendatore a insistat: — Cine nu zgârie pă hârtie tot ce-i fermentează la mansardă ie iunucu dă la Capela Sixtină. Nu-i bărbat. — Cre că scriitoru tre să se arate pă d-a-ntregu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
secundat cu nervozitate de domnul Bernardo Sampaio, a avut În ultimul moment pretenția de a retrage nota anterioară, copleșindu-ne cu telegrame colaționate, scrisori recomandate, mesageri pe biciletă, cereri și amenințări (n.a.). ** Societatis Jesu, „membru al Compañía de Jesús“, ordin călugăresc fondat de Sfântul Ignacio de Loyola (N.A.). Joc de cuvinte: lengua de vaca este numele vulgar, „limba-vacii“, al mai multor flori sălbatice din America de Sud, dar are și sensul figurat de „cuțitoi“. În traducerea lui Gala Galaction, acest verset bibilic sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ea, chiar întîmplător. Se bucura de unul singur, bea de unul singur. Ajunsese pînă acolo încît în dulăpiorul de lîngă casa de fier avea un singur pahar. În ceea ce privește băutura nu exagera, dar era pretențios. Nimic altceva decît tescovină de Valea Călugărească. Băutură de podgorean, curată, simplă, la fel de bună în prima zi ca și după zece ani, se găsea dacă știai unde să cauți. Îi făcură bine chiar și cei cîțiva pași pînă la dulăpior. Stătea destul de mult, prea mult pe scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dat”. Ei? Priceput-ai cum devine socoteala? --Priceput-am cu asupra de măsură, fiindcă am mai întâlnit situații când oameni de bună crerdință dădeau pomană unei mănăstiri averi întregi! --Și ce crezi tu că se vindea de obicei în acele dughene călugărești? --Păi, cine știe?... O bucată de brânză, ceva măsline, smochine... --Asta o cred doar cei naivi precum pari a fi tu și hatmanul Roset. --Adică? - întreb eu, privind la mehenghiul care mustăcește a râde. --Tu nu vezi că dinspre Chervăsăria
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fată ca la un puștan? Să-ți taie elanul spunându-ți că încă nu-i momentul ca fata să iasă în lume? Sau că frumoasa nu-i de... nasul tău? Ori că ar fi bine să intri întâi în tagma călugărească și după aceea vrând-nevrând te vei liniști?... Ei? Ce variantă alegi, pezevenghi bătrân? - m-a luat în primire gândul de veghe. “Hooo! Moară stricată! Și pușchea pe limbă-ți! Știu că nu te doare niciunde și vrei să-mi răsucești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Că a “vândut... cinci dughene cu pivniță de piatră, aicea în târgu în Iași, lângă Chervăsăria armenească și lângă Chervăsăria cea noao a golăienilor în dos”. --Nu prea m-ai lămurit, fratele meu, fiindcă n-ai spus care-i fața călugărească care a cumpărat pentru sufletul său așa bunătate. --Și zice mai departe Aishatân: Acestea le-am vândut părintelui Macarie ce-au fost egumen la svânta mănăstire la Golăia”. --Vreau o dovadă sigură că “părintele Macarie” a cumpărat aceste dughene în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care colț al târgului. Una-i să ieși pe poarta mare și alta-i s-o iei pe scurtătură. Altfel nu știu de ce nu au zidit portița din zid... “Mai domol, cumetre, cu vorbele în doi peri despre cinstitele fețe călugărești, că nu ești singur” - m-a apostrofat gândul de veghe. “Trebuie să-mi spun părerea deschis, fiindcă am întâlnit lucruri prea puțin ortodoxe, făcute de sfințiile lor, începând chiar cu Înalt prea sfântul mitropolitul”. “Adică ce a făcut Înaltul?”... “Păi nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe scaune părintele Velasco și părintele Valente. „Așadar... acesta este părintele Valente.” Cuprins de o umbră de uimire, Velasco îl iscodea pe bătrânelul așezat pe scaun cu mâinile împreunate pe genunchi, la câțiva pași de el. Bătrânul acesta cu haine călugărești sărăcăcioase, cu ochii închiși și chip istovit era părintele Valente. De când primise scrisoarea unchiului său la Veracruz, Velasco se tot străduise să-și închipuie cum arăta părintele cu care avea să fie în curând nevoit să se înfrunte. În închipuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se obișnuia să se împotrivească cineva la o hotărâre sau la o judecată a tribunalului bisericesc. Velasco clătină din cap, dar părintele Valente... Părintele Valente se ridică încet de pe scaun. Episcopii priveau cu neîncredere cum părintele scotea din straiele sale călugărești ponosite o hârtie împăturită. Își duse mâna la gură tușind de câteva ori, apoi începu să vorbească tărăgănat: — Înainte de a primi respectuos hotărârea Adunării Episcopilor, v-aș ruga să citiți o scrisoare scrisă grabnic de către părintele iezuit Vivero din Macao
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nasuri cârne, iar părul lor lung era prins la capete cu panglici albe. Ziceau că acesta era semnul cavalerilor japonezi. Când ieșeau în lume, cei trei se îmbrăcau în haine japoneze de un purpuriu închis, dar de obicei purtau straie călugărești cu gulere albe și pălării după portul spaniol. La brâu purtau două săbii, una mare și una mică, nemaipomenit de tăioase și doar puțin curbate. La masă foloseau cu îndemânare două bețe subțiri și le plăcea supa de varză cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
privință. — Dar nu vă cer să le îndepliniți cerințele. Numai că solii sunt așa de... vrednici de milă. Cel puțin pentru mândria, pentru onoarea lor, o întrevedere cu Papa... Un val de lacrimi se prelinse în jos pe straiele sale călugărești decolorate de soare. — Doar atât... vă mai rog. Sosi și ziua în care Papa de la Roma avea să-i primească pe solii japonezi. După slujbă și după masa de dimineață, cu ajutorul însoțitorilor se înveșmântară pentru prima oară cu hainele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a caracterizat activitatea sa de dascăl în învătământul teologic. De cealaltă parte, în cler, Cotlarciuc rămâne diacon până în anul 1914, când primește punerea mâinilor întru cele ale preoției, în anul 1919 devenind protopresviter, iar în anul 1921 arhimandrit stavrofor. Cinul călugăresc l-a primit la Sfânta Mănăstire Putna, în 1923 și odată cu noul statut, primește rangul de arhimandrit mitrofor. Despre viața lui în mănăstire nu avem nicio informație, dar acest lucru este lesne de înțeles ținând cont de faptul că la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1860, piatra de temelie punând-o episcopul Eugenie Hacman. În edificiul principal, în care sunt și birourile Consiliului Eparhial și ale Consistoriului Spiritual se află și Capela arhiepiscopală cu hramul Sfântul Ioan cel Nou din Suceava și Conventul sau Sinclitul călugăresc. Exista un Consiliu duhovnicesc și unul economic, o turnătorie de lumânări de ceară curată de albine, un muzeu arhidiecezan, o școală de pictură bisericească sub conducerea profesorului de desen de la școala cantorală, o biserică seminarială. Exista și capela mortuară arhiepiscopală
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Încet spre chilie, se opri o clipă În fața ușii, apoi intră. Daniel Sihastrul Îl aștepta În picioare. Era Înalt și slab, cu părul alb căzut până la umeri și cu barba lăsată să crească până la piept. Era Îmbrăcat Într-o rasă călugărească ce fusese, poate, neagră cândva, dar acum devenise cenușie. Chilia mirosea a lemn Încălzit de soare, a straie curate și a cărți vechi. - Preasfinte, spuse voievodul, Îți tulbur liniștea fiindcă simt că am ajuns la un capăt de drum. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
el stofă de bun administrator. Și, până una-alta, a ajuns să se ocupe de un soi de aprovizionare administrație, Împreună cu specialiști În materie, din mănăstire. Măicuța s-a Încadrat, ca de când lumea, În colectivul de confecționat covoare și straie călugărești, din cadrul mănăstirii. Munceau, și unul și altul, cu sârg, cu conștiință și credință În cei care-i conduceau și-n cel de sus. Viața, pentru că, probabil, așa a fost să fie, i-a scos În calea fericirii, cărările lor uninduse
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
o astfel de Întorsătură a lucrurilor De obicei, după astfel de discuții, era alungat și amenințat cu excomunicarea. Starețul Îl ospătă cu pâine, brânză de burduf, nuci și vin, iar la plecare Îi strecură În geantă o sticlă de vin călugăresc și niște colaci pe care, la rândul său, cu o zi mai Înainte, le primise de pomană... „Sunteți și voi ca păsările cerului, sunteți asemenea crinilor ce cresc pe câmp, iar eu, la drept vorbind, sunt un păcătos... Mergi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cu inocenta aplicațiune spre migală a unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia ființă. Alteori, travestit în brodeuză, ia acul, foarfecele și lucrează pe olandă "à jour". Toate acestea sunt foarte bune deprinderi călugărești. Dar parfumurile duhovniceștilor virtuți le bănuim irevocabil mistuite. Nu găsim în prezența banală a unui poet fără mesagiu, respins de Idee; ca altădată, de macerările vieții schimnicești. La apariția domnului Arghezi gazetarii afirmau un eveniment literar comparabil apariției unice a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
căutat locul său unde arată dresele, ci să acolisiia de această casă cu pivniță din Capul Uliții Rusești”. Bătrânul clătina din cap, ca și cum nu i-ar fi venit să creadă... Așa se întâmplă când cel pus să conducă o obște călugărească se comportă ca și cum ar fi un mirean liber de orice canoane... Asta e drept, părinte, dar, din păcate, nu-i singurul care gândește și se comportă ca pe propria-i moșie. Pe chipul bătrânului se citea amărăciunea și rușinea asumată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]