83,584 matches
-
lor, lipsa oricărui artificiu și incapacitatea, rar întîlnită la artiști, de a folosi totul doar ca un pretext pentru a vorbi incontinent despre sine. Olian vorbește simplu, sfios și, de multe ori, naiv, doar despre ceilalți, le mitologizează urmele și caută să descopere, în interioare, în ziduri și în fațade, în ochiurile de geam și în acoperișuri, amprentele exemplarității și insemnele permanenței. Indiferent dacă se numește Grafică sau, pur și simplu, desen evocator, munca de o viață a lui Alexandru Olian
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
nu am plecat în Noua Zeelandă abandonînd orice idee de literatură, pînă și de jurnal. Înseamnă că sînt șanse ca eu să fiu în viață pe undeva, un autor care nu mai e tînăr, pe care l-ai putea suna sau căuta... Și tu vei avea, cînd citești pagina asta, cîțiva ani mai mult. Și tu ai supraviețuit, de vreme ce ai ajuns să citești, de vreme ce ne-am încrucișat în cartea asta. Deși s-ar putea (asta mă sperie cel mai tare) să nu
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
sunt, pentru mine, porunci, alături de cele din Decalogul, învățat la religie. Mi-aș îngădui să evoc o scenă. Eram în cursul inferior al liceului. Mă încumet, cu un coleg, să particip la o ședință a Societății "Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai societății, elevii din cursul superior. "Lasă-i în pace", intervine profesorul de română, conducătorul, de fapt, al societății. Ca mâine, unul dintre ei devine președinele societății. După câțiva ani, în
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
70 de ani, ziceați ceva frumos, ca un cinstit "uvrier", apropo de cum vă petreceți timpul. Mai trageți și acum, cu aceeași râvnă, zile în șir, "ca un tâmplar la rindea"? - Da, domnule Iancu, și azi, cu peana în mână îmi caut liniștea în muncă, dând viață unor mormane de fișe adunate în cursul vremii într-o casă de fier ce-o aveam la Năsăud, ferită de ochi străini sau ostili. Am îngropat în aceste hârțoage zile și nopți de trăire autentică
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
fost un astfel de om. Dar", continuă el, "de ce vreți să-l păstrați? Trebuie să-l trimiteți în călătorie o dată cu cenușa. De ce nu-l scufundați?"ș...ț Începuse să se însereze. Preoții trebuiau să se întoarcă la treabă, să-și caute alți clienți. ș...ț Atunci, bărbatul mai în vîrstă se întoarse spre mine cu o privire obosită. " Fiica mea", zise el îngrijorat, " de ce te agăți de această bucată de os? Ceea ce ții în mînă este proprietatea tatălui Gange, e averea
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
2518, 2000, 4); "Bill Gates a fost mai întâi un simplu Ťcalculatoristť până să iasă în lumina reflectoarelor" (eva.ro). Anunțurile de specialitate intră în detalii, denumind specialistul după competența în mînuirea unui anumit limbaj, sistem sau program ("COBOL-iști. Caut programatori COBOL", clubafaceri.ro). Lumea computerelor și a internetului produce și alte neologisme, mai puțin specializate: termeni care desemnează participanții la un forum (substantivul forumist: Nu știu ce cred ceilalți forumiști", FRL) sau proprietatea de a aparține unui forum (adjectivul forumist,-ă
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
o scutește pe Miruna Vlada de prea lungi tatonări și face vizibile culoarele poetice rămase libere, dar, în același timp, îi și limitează opțiunile. Aceeași sensibilitate (ultragiată?) feminină - unul dintre motto-uri este un vers consonant din Elena Vlădăreanu - își caută un mod inedit de a intriga și de a se transforma în poezie și ar fi fost interesant de urmărit acest conflict până la capăt. Multe dintre mărcile poeziei sunt deja înregistrate, dar Miruna Vlada este conștientă de delicatețea ipostazei în
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
au găsit cu degetele de la picioare ascunse în dulceață,/ sărbătorind ziua independenței cu o familie numeroasă..." (Ziua Independenței) - "auzi ce spun ăștia,/ oamenii care au un destin comun, au anumite treburi în care se aseamănă./ asta e prostia tuturor. ei caută lucruri asemănătoare,/ dar partea absurdă e că poți trăi cu oricine trăibil,/ că asemănările apar în timp./ noi suntem niște copii idioți./ e 4:44. și am dreptate, dar nu pentru mult timp." (Ce vreau să aud de la tine) Câteva
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
următoare dispariției sale (16/17 martie a.c.), pe eminentul cărturar care a fost Adrian Marino, dar alături de puțini, de foarte puțini dintre cei care l-au cunoscut din vremuri îndepărtate, am socotit că trebuie să-mi fac datoria de a căuta a înțelege existența și ideologia acestei complexe și prea puțin cunoscute personalități. Chiar dacă nu am scris niciodată despre opera lui (aș fi putut să o fac, mai ales în ceea ce privea pasiunea lui europeană), întîlnirile mele cu Adrian Marino datează
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
insistentă, provocatoare - și totuși, cum spunea chiar el, de "bună credință", cu "bune intenții" - înțelegem de ce se simțea "uniformizat, izolat și provincializat", adică limitat, în patria sa. În absența unei recunoașteri interne - deși nu ceruse niciodată un cursus honorum - a căutat, cu muncă asiduă, dincolo de granițe - o "participare românească liberă la universalitate". De aceea - probabil - a pornit la drum, în Europa! Cărturarul venit din România, închisă în lăcașul ei cultural-geografic (și politic!) se bucura, călător prin Europa fiind, să descopere și
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
Bruneau de Laborie (Les lois du duel) conform căruia provocarea la duel trebuie făcută "quarante huit heures aprčs l'instant oů le demandeur a subi ou connu l'offense". Oricum, martorii își "depun mandatul", sfătuindu-l pe Dan Botta să caute "a obține satisfacție pe căile ce vei crede de cuviință". Într-o scrisoare din 16 iunie 1941, Botta le mulțumește celor doi martori, acuzîndu-și adversarul de imoralitate și că "se sustrage, fără motiv, de la orice responsabilitate". Dan Botta nu vede
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Pînă la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, nu au fost mai mult de 1000 de membri posesori ai carnetului de partid. Vladimir Tismăneanu oferă o explicație plauzibilă acestui fenomen: "în loc să profite de această situație și să încerce să caute adevăratele cauze ale nemulțumirii sociale, PCR a tradus cu obediență în fapt tacticile suicidare concepute și impuse de către Comintern. Imitînd retorica paranoidă stalinistă, autoclaustrați și nematurizați politic, comuniștii români denunțau Partidul Social-Democrat ca fiind un Ťcal troianť al burgheziei, infiltrat
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
fie și malgré lui, pentru toate categoriile de cititori. Situația s-a schimbat radical după Revoluție, când libertatea intrată prin toți porii în organismul social nu a mai avut nevoie de poezie (și de literatură, în general) pentru a fi căutată și exprimată. Lirica a intrat la propriu în underground, regăsindu-se prin pivnițe editoriale, reducându-se nu categorial, dar printr-o tristă împuținare a mijloacelor de propagare. Volume remarcabile apărute în ultimii ani au fost editate în condiții inacceptabile, și
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
război, un mod de a spune că a fost arestat de comuniști. Mama rămâne pe timpul marii conflagrații cu trei copii (doi băieți și o fată). Fata, speriată de moarte de un bombardament, sfârșește curând, după o scurtă agonie. Isai își caută fratele, pe Ile, plecat în căutarea unui cal rechiziționat, când de o parte, când de alta a Nistrului. Bunicul se află răzlețit și el de restul familiei, rămas singur dincoace de Nistru, într-un sat ocupat de nemți. Prins între
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
ar putea dispărea/ la un singur strănut/ al căpcăunului/ născut din nimic. E drept că autorul pare născut din nimic și nimic nu s-a ales de el, cum recunoaște: ești un tuberculul soios /al unui soare ratat. Alt autor caută în lume exclusiv rumegușul unui cîntec, deși l-ar găsi în propriile volume: Rumegușul unui vechi cântec de lume/ pierdusem,/prin vremile solare./ Ca pe o pasăre-albastră-l căutam/ și-l căutam/ și-l căutam... Nici ONU nu-i mai dă
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
cum recunoaște: ești un tuberculul soios /al unui soare ratat. Alt autor caută în lume exclusiv rumegușul unui cîntec, deși l-ar găsi în propriile volume: Rumegușul unui vechi cântec de lume/ pierdusem,/prin vremile solare./ Ca pe o pasăre-albastră-l căutam/ și-l căutam/ și-l căutam... Nici ONU nu-i mai dă speranțe: Pe la cusături, a crăpat cerul de-atâta ură. Iar Organizația Națiunilor Unite vrea să-l cârpească, dar nu poate./ Cârpește aici, plesnește dincolo și pe măsură/ ce
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
un tuberculul soios /al unui soare ratat. Alt autor caută în lume exclusiv rumegușul unui cîntec, deși l-ar găsi în propriile volume: Rumegușul unui vechi cântec de lume/ pierdusem,/prin vremile solare./ Ca pe o pasăre-albastră-l căutam/ și-l căutam/ și-l căutam... Nici ONU nu-i mai dă speranțe: Pe la cusături, a crăpat cerul de-atâta ură. Iar Organizația Națiunilor Unite vrea să-l cârpească, dar nu poate./ Cârpește aici, plesnește dincolo și pe măsură/ ce trec anii, s-
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
al unui soare ratat. Alt autor caută în lume exclusiv rumegușul unui cîntec, deși l-ar găsi în propriile volume: Rumegușul unui vechi cântec de lume/ pierdusem,/prin vremile solare./ Ca pe o pasăre-albastră-l căutam/ și-l căutam/ și-l căutam... Nici ONU nu-i mai dă speranțe: Pe la cusături, a crăpat cerul de-atâta ură. Iar Organizația Națiunilor Unite vrea să-l cârpească, dar nu poate./ Cârpește aici, plesnește dincolo și pe măsură/ ce trec anii, s-ar putea să
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
că încurcate sînt, de cînd lumea, cărările binelui. Nimerită, din preria Arizonei, în Washingtonul zilelor noastre, la Hollywood, apoi în armată, prin Balcani, prin Kabul, Lisa e un "bun sălbatic" chitit să-i reziste societății. "Fata moșului" din poveste își caută, în toiul bombardamentelor, căsuța de marțipan. O găsește într-o altă bucată de proză (aici o cheamă "Neidentificata"), Pe partea însorită a lucrurilor. O minunată lume nouă în care fericirea se învață și unde, ca pe vremea pelerinilor la Canterbury
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
nu-mi aparține. Fraza mă intrigă: Qui a rejeté ses démons, nous inopportune avec ses anges... Puțin mai jos, tot cu litere de mână, însemnarea mea dezordonată, făcând literele să se hâțâne: Henry Michaux - scris de mâna lui Manolescu. Ce căuta ilustrul critic, aici... illo tempore?! Era de demult de tot. De pe vremea când ne mai vizitam. Fraza marelui autor francez, transcrisă cuminte în carnetul meu de însuși N. M., mă făcuse să mă gândesc la... . De fapt, acum îmi aduc
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
Unicul nostru ghid și judecător este calitatea a ceea ce publicăm și, prin urmare, ne simțim cu atît mai împliniți atunci cînd, pe lîngă valoarea lor intrinsecă, operele pe care le propunem deschid accesul către zone mai puțin frecventate. Iată de ce căutăm autori provenind din universuri lingvistice mai degrabă "neglijate" în Portugalia. Marina Dumitrescu: V-ați decis, deci să inițiați "abordarea" spațiului românesc, cu Eminescu. Ati avut un ilustru predecesor în acest sens... într-adevăr, remarcabilul om de cultură Victor Buescu, inițiatorul
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
ați ajuns, concret, să-l cunoașteți pe Eminescu? Descoperirea lui Eminescu nu a fost bruscă și nici accidentală. Știam, desigur, de mult o serie de lucruri despre valoarea și importanța lui în cultura română. Dorind să mergem mai departe, am căutat cu asiduitate în librării cărțile sale de poezie, dar nu am găsit nimic, nici în Franța, nici în Belgia, nici în Italia, Germania sau Marea Britanie, ca să nu mai vorbesc de Portugalia. În ceea ce mă privește, singurele țări unde am putut
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
și ale altuia ca o interfață cu exteriorul, într-o perspectivă panoramică asupra orașului și lumii întregi. "Harta orașului meu - notează autorul - e pistruiată cu bulboane și vârtejuri de nostalgie pură." Pentru a le regăsi, el deambulează pe străzile metropolei, căutând însă nu luxul urban, zonele rezidențiale, cartierele strălucind de curățenie și confort, ci, dimpotrivă, cariile vizibile ale Bucureștilor, pereții coșcoviți, casele vechi ruinate cu trecerea anilor și rămase, unele, ca niște imagini spectrale ale zădărniciei. Dacă sufletul casei pare să
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
denumit autobiografia roman, adunând la un loc personaje imaginare cu altele reale. în esență, cartea se învârtește în jurul puciului din august 1991. A scris un capitol-unicat, o confesiune ca din partea lui Gorbaciov, mai exact a "gândurilor" lui, - altul despre Elțîn, căutându-și șosetele înainte de a pleca la luptă cu puciștii. A scris despre oameni celebri ai Rusiei, ca Rostropovici, de pildă, a scris despre pasiunea sa pentru fotbal și despre felul în care își compune versurile istorice (v. mai sus) la
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
suprafețe". Pe parcursul lecturii îți revin cîteva întrebări: în ce măsură poți detașa poezia de sculptură și pictură, cum se suprapun vizualitățile, cărei tradiții îi aparține, de unde vine poezia lui Paul Neagu? Întrebările îmi amintesc de unele similare adresate poeziei barbiene. Mai precis: caută Paul Neagu să-și traducă într-o altă limbă căutările plastice? Aventura lecturii devine o probă de rezistență la inefabilele capcane ale poetului, capabil să-ți ofere mirajul cosmicității unui fir de praf. Și călătoria nu-i deloc confortabilă, căci
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]