5,189 matches
-
mai bun biograf al lui I. L. Caragiale. Epistolele ce se publică, acum, sunt necunoscute și au ca destinatar pe filosoful, traducătorul și memorialistul Nicolae Bagdasar (1896-1871), personalitate distinctă a culturii naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se adunau scriitori din diverse generații. Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la Iași, este adesea invocat de prietenii și confrații săi bucureșteni pe care, în perioada cât a fost administrator
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
acestei cartoline, care nu va ajunge la potrivită, astăzi, din cauza hamletismului meu epistolar. În schimb, am renunțat la o telegramă à la recherche du temps perdu, și mă gândesc să-ți ofer surpriza unei urări în colectiv (aud?), de la masa cafenelei Capșa, în fața unui filtru romantic, oferit de Nicolae Ciorănescu. Cum lucrurile se împletesc adesea cu mâhniri, îmi amintesc astăzi și de un absent. Vei fi aflat că (sunt aproape două luni) s-a prăpădit bietul nostru prieten Nicolae Petrescu, în urma
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
apucat să pozez. Parlamentul European este evident imens. Este format din două clădiri principale, unite printr-un culoar. Etajul 3 este cel mai important. Acolo se întâmplă totul. Sala de plen, studioul tv, birourile,sălile de ședințe și mai ales cafeneaua unde se iau marile decizii, toate sunt la etajul 3. Personajul de desene Mickey Mouse este extrem de important la Bruxelles. Sub acest nume este cunoscută cafeteria Parlamentului datorită scaunelor extrem de colorate și haioase, niște pete de culoare în atmosferă serioasă
Diaconu, din CULISELE Parlamentului European: Așa s-a întâmplat by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29419_a_30744]
-
măsuțe din fața căminului ne-a citit începutul romanului său Frunzele nu mai sunt aceleași. Eram pasionați de trepidația călătoriilor sale prin viață și cultură și surprinși de luciditatea dusă până la cinism cu care-și privea tinerețea sa boemă petrecută în cafenele, dar și de fervoarea frecventării bibliotecilor din Londra și Berlin în vederea perfectării tezei sale de doctorat Monarhia socială. Romanul a fost premiat. Apăruse sub pseudonimul de: Mihai Villara și nu se știa că autorul este unul și același cu Mihai
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
al micului ecran. Și totuși muriseră oameni! Zeci, sute. Poate mii. Unde erau teroriștii? Pe cei mai mulți dintre actorii nopților de revoluție îi cunoșteam. Oameni de mîna a doua și a treia de prin instituții, redacții de ziare și reviste, teatre, cafenele”. Evoluția socială s-a dovedit contrară așteptărilor celor „naivi”nu altminteri decît prin buna lor credință. Sistemul comunist, „pavoazat în capră democratică”, a persistat, persistă încă în atîtea și atîtea chipuri. Cu adevărat pășim „pe un pămînt șubred, mai sărac
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
plecarea la Bordeaux, unde urma să particip la un seminar al tinerilor critici de teatru, îmi propune să-l însoțesc la un spectacol, care din păcate se va dovedi prost, ne plimbăm până în zori pe bulevardele parisiene, trecem pragul unor cafenele celebre („Café de Flore” și „Les Deux Magots”). Aveam amândoi o poftă nebună de conversație. Înțeleg repede că statutul său în țara de adopție nu e acela de exilant, cum era cel al atâtor români, ci de intelectual perfect integrat
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
agresiunii din toaleta școlii, ca apoi s-o posteze pe internet. Jurnalul lui Nao dezvăluie intenția fetei de a ieși din impas prin sinucidere: nu reușește la examene (eșec echivalând cu o catastrofă în lumea japoneză), se refugiază într-o cafenea de unde este racolată pentru a se prostitua, intuiește că tatăl ei pregătește a treia tentativă de sinucidere. Rușinea eșecului profesional și neputința de a-și întreține familia, de a-și apără fiica, au ca pandant teroarea din trecut a celuilalt
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
tonic peste tot pe unde am umblat, după ce Nicolae Steinhardt, pe la sfârșitul anilor ’70, m-a sfătuit să gust cu prima ocazie delicioasa băutură, necunoscută pe atunci la noi. Nicăieri n-am primit ceva atît de grosolan falsificat ca la cafeneaua sibiană din Piața Mare.” Ce să spunem? Nu ne mirăm, se pare că turismul în versiunea sa românească are ca regulă să tragi pe sfoară clienții cu orice chip. De aceea, poate, e de preferat să ne reprimăm nostalgiile, înduioșarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
și meniurile lor, se adaugau zile onomastice, plimbările la Șosea, promenada pe Calea Victoriei, tot atâtea motive de ritual și de sărbătoare. Costescu face, cu răbdare, inventarul celor care puteau fi întâlniți aici, toți unul și unul. Erau cenacluri și berării, cafenele și teatre, circuri, grădini. Divertisment pentru toate gusturile. Erau bâlciuri și cules de vie. O lume diversă, nu doar ca împărțire pe străzi și case, ci și ca stil de viață, împărțea pașnic un oraș atoatecuprinzător. Evocarea lui Costescu se
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
2014. Printre marii actori care vor veni în acest oraș pentru a juca în spectacole se numără Mircea Diaconu, dar și Vlad Zamfirescu. Miercuri, pe 21 mai, actorul Mircea Diaconu și soția sa, Diana Lupescu, vor putea fi ascultați la „Cafeneaua Artiștilor" într-o evocare emoționantă a doamnei teatrului românesc, Irina Petrescu. Ediția din acest an este dedicată, din nou, COMEDIEI și este ultima care se va desfășura la Sala de Ședințe a Consiliului Județean, pentru că reabilitarea clădirii, care adăpostește Teatrul
Diaconu și soția sa, la Gala VedeTeatru by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32189_a_33514]
-
în paralel cu textul kafkian având același titlu (Neașteptată plimbare). Referirile la Kafka revin în volumul de povestiri Exploradores del abismo, 2007. În textul introductiv, intitulat Café kubista, Vila- Matas evocă voiajul său la Praga și câteva spații emblematice, precum cafeneaua kubistă, care îl conectează la creativitatea extremă. Una din povestirile cele mai ample din volum, Niño, care reia conflictul tată-fiu, poate fi analizată comparativ cu Verdictul kafkian, considerat de Vila-Matas „cea mai de neuitat și cea mai teribilă dintre povestirile
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
trei condiții fără de care boema nu poate apărea. Prima e existența unui oraș cu o minimă viață culturală, din a cărei protipendadă se vor recruta viitorii boemi. O boemă rustică e un nonsens. A doua condiție e lanțul de crîșme, cafenele sau braserii care dă paradisul bahic al exponenților de seamă. Fără alcool, boema își pierde elixirul, devenid un ritual gol, fără libații de grup. „Pentru boemi, cîrciumile sunt ca depourile de tramvaie. Acolo se odihnesc și se repară, urmînd ca
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
puțin, indiferent de valoarea sau de dimensiunea lucrării pe care i-o aduceam. În seara aceea de ianuarie văzduhul era tot plin de vânt și de clopote - de un vânt nervos și hain și de clopote îngrozitor de monotone. Intrasem în cafeneaua cea mare (lumină albă, chipuri somnoroase) și îmi golisem încet ceașca, străduindu-mă să redeștept în amintire vreo urmă de aventuri curioase, încăpățânându-mă să-mi zgândăresc imaginația ca să creeze o poveste oarecare, care să-mi dea de mâncare pentru
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
și o fată. Băiatul are zece ani și va fi inginer; fata are nouă ani și va fi învățătoare. Trăiesc liniștit, fără șocuri și fără dorințe. În fiecare dimineață mă trezesc la opt, iar la nouă seara merg într-o cafenea unde vorbesc despre ploaie și despre zăpadă, despre război și despre minister cu patru colegi de birou. Iar acum că v-am satisfăcut curiozitatea, lăsați-mă să plec, întrucât am depășit cu zece minute ora la care trebuia să mă
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
o exonerare în bloc e vorba, ci despre o corectă evaluare a răului făcut. Sigur că a nu premia o carte meritorie este, sub raport valoric, o culpă compromițătoare. Sigur că a „trage sfori” într-o competiție în numele amicițiilor de cafenea e, profesional vorbind, rușinos. Scena, care descrie o ședință a juriului USR dinainte de 1977, e memorabilă. De altfel, ea consemnează prima și ultima prezență a Anei Blandiana în respectivul juriu (pp. 107 - 110). Dar, oricât de dezamăgitoare, astfel de derapaje
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
frumoși din viața ei. De la ea învață fiul cea mai teribilă înjurătură românească: "moașă-ta pe gheață!" În roman sunt evocate toate clădirile mai importante din Bucureștiul de atunci sau de astăzi. De asemenea locurile de plimbare pentru protipendadă, parcurile, cafenelele și restaurantele renumite. Manifestînd o adevărată predilecție pentru amănunt, Haller descrie periferia și abatorul în culori neplăcute și vorbește despre cîinii vagabonzi și semisălbăticiți din București, prezenți peste tot, o victimă și ei a socialismului, rămași de pripas cînd stăpînii
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
al unui imobil din Place Lino Ventura, la poalele Muntelui Montmartre. Fostul ei concubin i-a declarat cu gravitate, într-o franceză guturală, că pentru rația obișnuită de cocaină va trebui să lucreze pe rue Pigalle. Nu era primită în cafenele, împreună cu fetele din cartier, pentru că nu făcea parte din rețeaua proxeneților care controlau teritoriul plăcerilor oculte. Compasul erotic al picioarelor ei lungi nu măsura trotuarul decât între ora prânzului și intervalul de timp incert, iluzoriu, când în Place Pigalle se
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
Socialiste. Iar "pociumbii" erau Zaharia Stancu și Paul Georgescu, conducătorii Gazetei Literare. Să mă explic însă, fiindcă povestea e mai lungă. Actorul Iancovescu, om de spirit și detractor al regimului comunist, bun prieten cu Vinea și cu subsemnatul, lansase la cafenea o butadă. Zicea: "Ați văzut cine conduce Teatrul Național? Ăla cu Desculț, care pune pociumbul pe Calea Victoriei!" Imaginea era foarte plastică, Stancu șchiopătând de un picior, mersul lui semăna cu al țăranului care se apleacă într-o parte, pentru a
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
apleacă într-o parte, pentru a însămânța câte un bob de porumb pe urma lăsată de un țăruș, numit și pociumb. Paul Georgescu era și el șchiop, aflat toată ziua în compania lui Stancu, la redacție, la restaurant și la cafenea. între noi, pluralul "pociumbii" îi indicau pe cei doi care tăiau și spânzurau pe atunci în lumea literelor și a presei. E cinstit să spunem că Stancu, pe atunci, era socotit câinele rău al regimului, atacând în dreapta și în stânga, cu
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
bună, de primă mână, și în acel timp singurul loc din București unde se putea bea cafea adevărată, naturală. în rest erau surogate de cicoare și altele... Vinea venea acolo pentru cafea, de fapt el nu era un om de cafenea, ca, de pildă, Ion Barbu, la masa căruia, la Capșa, îl și întâlnisem prima oară. După acel prim contact, dacă-mi aduc bine aminte,ne-am revăzut la șuetele din redacția Faclei, în care aveam prieteni și cunoscuți, eu lucrând
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
a crescut Empire State Building cât un stâlp electric pe mal, de unde toată poezia lumii se vede ca o pășune. Astfel m-am întors la începuturi. * Pe mal, biserica Sfântul Mihail coborâse de pe picioroange, copiii cu praștia îi crăpaseră vitraliile. Cafeneaua Insomnia duhnea a urină și a poeți descompuși, în clubul Zorki pianele se stricaseră, la barul Rivers dimineața lichidă avea culoarea pereților de spital, pe terasele de la obeliscul Carolina fusese trasă la sorți apocalipsa de început de mileniu. Însuși regele
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
profesoare de limbi universale Dezgolindu-se pudic după perdelele Apartamentelor comunitare Atelierul de reparații imposibile Venind dinspre Cavafii Vechi Să deznozi drumul spre parkingulgroapa Din spatele străzii Baia-de-Fier Apoi să desenezi un alt drum Să readuci la lumină locul acela amețitor Cafeneaua din vis și numele ei de insectă Umilă Să o repui în țâțâni în pasajul De dedesubtul clădirii cu ferestre oarbe Să privești într-un asemenea fel încât Să nu poți uita niciodată Clădirile din jur la nesfârșit incendiate Să
Biografobii by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/3111_a_4436]
-
epice sau detalii de viață concretă de peste tot, chiar de la curtea cu juri (p. 145). La Iași se gândește în 1921 la proza din Venea o moară pe Siret și din Hanu-Ancuței. Ajunge la Pașcani, din nou în Dobrogea, la cafeneaua Capșa, la Cheile Bicazului, la Blaj, în Polonia și Germania. În 1926 face o călătorie la Berlin cu Liviu Rebreanu (despre care nu spune nimic), unde în centrul orașului aude ,un mierloi, care cântă moldovenește, ca-n grădină la noi
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
atât timp cât sensul e cel înregistrat în DEX, folosirea lui cu sensul din engleză e greșită!" (ibid.); "să știi că sensul cuvântului Ťpateticť nu s-a schimbat în dicționarele limbii române. El s-a schimbat numai în mintea încâlcită a unora" (cafeneaua.com, 8.01.2005). Alții sunt partizanii libertății totale a uzului și a evoluției limbii: "patetic este un cuvânt folosit din ce în ce mai des. Nu contează dacă a intrat într-o formă eronată în limba română, contează doar că e folosit de
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
un mare dezavantaj, în măsura în care creează destule confuzii semantice, neînțelegeri și conflicte între cei ce atribuie cuvîntului sensuri diferite: "nu știu care definiție a cuvîntului patetic folosești d-ta, dar dacă folosești definiția folosită curent, mie nu mi s-a părut patetic deloc" (cafeneaua.com, 7.01.2005); "sincer să fiu nu reușesc să îmi dau seama de ce socotiți demersul meu ca fiind unul patetic" (muntealb.com). De cele mai multe ori, contextul nu permite distincția sensurilor, ambiguitățile rămînînd irezolvabile. Nu știu cît se va răspîndi
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]