2,041 matches
-
Cernei cu înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea Cernei, cu înălțimi ce arareori depășesc 1100 m
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
CIȘMELE de apă, unele probabil de multe de sute de ani, cu inscripții deasupra curnelor, în limba turcă (scrierea veche), care nu au fost traduse de nimeni, rămânând cu această curiozitate. Când eram copii, 1962-1965, juându-ne săpând mici gropi în calcar nisipos la baza unei cișmele, în fața ulucelor pentru adăpat oile, am gasit multe schelete umane, mici, foarte vechi, cam 140-150 cm, dar nimeni nu a dat importantă, noi copii alegându-ne cu bătaie de la părinți, interzicânduni-se să mai săpăm
Lespezi, Constanța () [Corola-website/Science/301141_a_302470]
-
noi copii alegându-ne cu bătaie de la părinți, interzicânduni-se să mai săpăm, și nimeni nu s-a mai interesat de ele. Unii bătrâni mai spuneau câteodată că au fost "cerkezii"(!) Exită o carieră de piatră abandonată prin 1977, piatra calcar, din care se ciopleau cruci masive din piatră pentru mormintele cimitirelor din comuna. Această piatră s-a dovedit că a fost folosită de români în constucția monumentului de la ADAMCLISI, acesta e cam la 15-20 Km distanță. La aceiași carieră se
Lespezi, Constanța () [Corola-website/Science/301141_a_302470]
-
străbunilor, ce locuiau pe poalele acestora. Similar altor localități, din Subcarpații interni, solul specific Runcului este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte. În general, solul majoritar - brun de pădure - s-a format pe calcare și conglomerate, sub acțiunea vegetației forestiere, depuse în straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități de humus și argilă, a căror fertilitate este considerată mediocra. Pe locurile defrișate sunt specifice solurile brune înțelenite, propice
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
între 0,8 - 1,2 km/km² în sectorul nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și în șesul aluvionar al acestora. Aceste ape sunt
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
căror efective sunt în ușoară creștere. Perimetru silvic este de , fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent. Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din: În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
de , fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent. Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din: În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
Acesta a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fața năvălitorilor străini. Masivul muntos, în întregul său cât și în împrejurimile immediate a localității, ascunde în subsol numeroase bogății: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmură, calcar, dolomite, etc. În această zonă Nădrag - Obreja - Crivina -Tincova - Fârdea, cercetările geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 - 1980 au pus în evidență însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb și zinc
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cărora intră uneori și nodule roșcate-închis de granați. Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar, în special, în partea de vest a Făgărașului, amfibolite (roci de culoare închisă datorită predominanței unui mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât în anumite puncte, acolo unde ele nu sunt ascuse de solul vegetal. Blocul cristalin al Munțiilor Făgăraș a început să se ridice
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
căruțașii - dintre care memoria localnicilor păstrează și astăzi numele celor din familia Clinci, din Sinaia - erau plătiți cu bani, câteva brațe de fân și hrană. Soclul crucii a fost realizat în anul 1930 din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată și îngrijit rostuită, fiind construit la doi ani după sfințirea Crucii. Pentru o mai bună încastrare a ei, inițial crucea a fost introdusă direct în stâncă. Grinzile Crucii sunt confecționate din zăbrele, golurile dintre bare putându-se umple iarna
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tip obelisc și se află amplasat în centrul localității. Obeliscul a fost ridicat în memoria eroilor căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Acesta este realizat din piatră de calcar și are o înălțime de 2,3 m. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți și dispăruți în războiul mondial 1914-1919 și 1941-1945. Ridicată ca semn de recunoștință din partea sătenilor cari au contribuit cu obolul
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
a acoperit cu tablă. Construirea actualei biserici a fost executată de către arhitectul maghiar Bako Karol, ajutat de enoriași prin prestație benevolă, parohia fiind condusă de către preotul Teodor Radu și primul epitrop Hațegan Ioan. Materialul folosit la construcție este piatra de calcar și într-un foarte mic procent cărămida. În acest sat au fost exploatate de întreprinderea Salina Ocna Mureș până în anul 2000 calcare jurasice, utilizate ca materie primă în industria chimică. Nu departe se află "Cheile Vălișoarei" ("Cheile Aiudului"), rezervație naturală
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
fiind condusă de către preotul Teodor Radu și primul epitrop Hațegan Ioan. Materialul folosit la construcție este piatra de calcar și într-un foarte mic procent cărămida. În acest sat au fost exploatate de întreprinderea Salina Ocna Mureș până în anul 2000 calcare jurasice, utilizate ca materie primă în industria chimică. Nu departe se află "Cheile Vălișoarei" ("Cheile Aiudului"), rezervație naturală.
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
Monumentul este amplasat în centrul localității și a fost ridicat în memoria eroilor români căzuți în Primul război Mondial. Înălțat pe un postament din beton și având o înălțime de 3,5 m, monumentul este alcătuit dintr-o bază de calcar, pe care se ridică un bloc paralelipipedic din același material. Blocul este decorat în partea superioară cu o friză cu arcuri. În vârful monumentului este o cruce mare, flancată de alte două mai mici. Pe fațada monumentului, în partea de
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
perioada interbelică a fost Oliver Viman din Gâlgău, ginerele preotului Atanasiu Cândea. Alți învățători în această perioadă au fost: Oros (Vasile?) și Săvan (Ion?). În 1952, clădirea în care școală funcționează și în prezent a fost construită din piatră de calcar. Materialul de construcție a fost scos din cariere improvizate ("din Podul Rotund "și "Vaceni") și transportat cu căruțele de săteni. Administrația de atunci a repartizat fiecărei familii o cantitate de piatră de 2 m, pe care era obligată să o
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
vânturile de apus de pe terenul nisipos aflat la est de satul Crivina înainte ca acesta să fie plantat cu salcâmi, constituind astfel dealuri sau dune. Forările efectuate în ultimele decenii atestă că sub aceste nisipuri se găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după lucrările de construcții hidrotehnice de la Gura Văii și Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scaldă malul de nord-vest
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m. În partea de nord-est, culmile au un aspect de plai, cu altitudini de 1300-1400m. Proeminente apar vârfurile Preluca
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
comunei a fost fundul unei mari care se numea Marea Eocenica. Pe înălțimile din jurul comunei, săpând pentru extragerea pietrei de văr, localnicii din vechime au descoperit pietrificate viețuitoare marine. Locul,denumit de localnici „Lunca lui Cercel”, este rezervație geologică de calcare eocene. "Turnu Roșu" este, la origine, o construcție militară defensivă, ridicată de sași în 1360, lîngă Boita, județul Sibiu. A fost terminată în 1370 sub regele Ludovic I al Ungariei, în scopul supravegherii defileului râului Olt, fiind situată în apropierea
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus că aceste zăcăminte erau cunoscute de pe vremea romanilor,conform spuselor unor băieși care au lucrat atunci la baie) , a doua oară prin ’48-
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
fost închisă datorită condițiilor foarte costisitoare de exploatare (descopertă apr.17 m, zăcămîntul cobora, curent electric lipsă, transportul prin târâre vreo 12 km pe drum de pământ),deși calitatea rocii era foarte bună atît ca aspect căt și ca stare. Calcarul marmorean de aici este de culoare( nuanță) maro-gri-vișinie, cu vinișoare de diferite nuanțe de gri, textură compactă (cristalină), spărtură concoidală, foarte rezistent (având un conținut destul de mare de siliciu) și un coeficient de tărie destul de mare =12-15. Notă 3- Pe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
tăiat drum prin pornituri, sa început amenajarea văii și a drumului pe vale, fiind necesar la: - transportul lemnelor în cantități industriale de la Naltu (tăierile și transportul cu caru sau căruța până la Brănișca au durat zeci de ani), - accesul sătenilor, - transportul calcarului marmorean de la cariera din sat. Notă 4-Odată cu începerea lucrului "la pădure" a început și o creștere demografică mult mai mare față de celelalte perioade prin venirea în sat a mai multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma, graiului local din
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
care se ară (rupe) primadată (huțulă-> țilinea=prima arătură a unui teren înțelenit). -"cu litera R" -rauă= rea ori rouă; râșniță= moară manuală de măcinat (râsnit) cereale. -"cu litera V" -vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn ori piatră(calcar, marmură) în care se depozitează(adună) apa pentru adăpat vitele, spălat hainele(limpezit) după pârluit, ori in care se dă mâncare la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât poate duce normal fiecare persoană
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Starescu, Rotunda, Mătușilor, Seaca și Varnița pe partea dreaptă. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din Depresiunea Getică, cu formațiuni geologice cuprinse în perimetrul Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului.Este importantă subliniarea că, în formațiunea paleologică, grosimea calcarelor și a gresiilor este de 140 m, iar cea marnos de 300-400 m. Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul râului Argeș, care îl străbate pe circa 11 km și este alimentat de pârâurile Aref, Berindești, Obia, Tolia, Oii
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
a fost înlocuită cu cărămida pe care și-o făceau singuri. Cărămizile, făcute cu materie primă extrasă din solul din jurul satului, erau stivuite într-un anumit fel sub forma unui cuptor, cu spații interioare în care se introduceau bucăți de calcar și se ardeau reușindu-se obținerea a două propduse: var și cărămida arsă. Fundația casei era confecționată din piatră poncé, de tip burete, care se preta la o fasonare mai ușoară după dorința proprietarului. Acest lucru avea inconvenientul că datorită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]