32,616 matches
-
fumează narghilele și visează cu ochii deschiși. Clima i s-a părut potrivită iar "fericiții muritori n-au decît grija burții (și nici asta prea mult), care nu cunosc nevoia de a purta cizme și blănuri și de a face cald zi și noapte, șase luni din douăsprezece! Fericiți mai ales să nu știi ce înseamnă să-ți cîștigi pîinea pe un ger de minus douăzeci de grade, cînd ai prefera să nu mănînci trei zile decît să bați drumurile cu
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
listă județeană din 1948, numea pe luna respectivă: agresiuni contra jandarmilor 42, devastări locuințe, întrepridneri 7929, persoane jefuite 4105, femei siluite 213, uciși 56, răniți 27". Era, desigur, în ciuda liniei oficiale a unei tovărășii pe cât de recente, pe atât de calde, replica unui război dus adânc pe teritoriul sovietic. Dar și altceva. Cele peste o mie de pagini ale lucrării lui Aurel-Sergiu Marinescu, eminent istoriograf de vastă informație și fost coleg de facultate, reînvie o epocă. Era, oare, necesar? Pentru simpla
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
unde mi-l duci? Și liniștea ta/ de ce minte? Și cîntările de ce ne înșeală? Himere./ Labirinturi. Și ferestre înalte. Și mîinile mele,/ orașule, ah, mîinile mele - cele de lapte -/ întinzîndu-se, adesea, în somn, către părțile feminine/ și moi - atît de calde și atît de moi - ale sfintelor/ ținuturi natale. Încotro îmi duci, orașule, sîngele?/ Ești fiul meu: te-am înfiat! Ești fiul meu: te-am înfiat!/ Îți simt în ceafă răsuflarea de monstru: jumătate taur,/ jumătate bărbat. Himere, labirinturi și femei
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
de drept și de frumos!". Iar în 7 februarie 1884 Missir, care primise o scrisoare de la Viena despre starea sănătății lui Eminescu, îl sfătuia pe Maiorescu ca bolnavul restabilit să fie trimis undeva, într-un voiaj într-o țară mai caldă. În 10 februarie Maiorescu a primit o scrisoare de la medicul curant Obersteiner, care anunța revenirea poetului din boală, consiliindu-l să fie găsit cineva care să-l însoțească pe poet într-o călătorie în Italia. Acel însoțitor a fost, cum
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
limpezească situația privatizărilor făcute de precedenta putere. Dar pentru a nu părea că ignoră marile privatizări pe care le are în față, executivul prelungește termenele de depunere a ofertelor, intră în discuție cu noi ofertanți, adică, una peste alta, ține cald subiectul. Vine însă la rînd și Bugetul. Guvernul Năstase vrea să facă pe plac și Fondului Monetar Internațional, dar să se achite și de promisiunile din campania electorală a PDSR-ului. Executivul se străduiește să împace și capra și varza
Castanele uitate pe foc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16266_a_17591]
-
poate mai aproape ca termen. Nu mă cred un romancier satiric, mizantrop dezlănțuit, și cu atât mai puțin tragic. În ultimele mele romane mai ales, punctul de vedere ironic al autorului implicit la adresa narațiunii e dublat de o atitudine mai caldă ("tandră", cum ziceați) față de personaje. Nice Work e un roman de tranziție în această privință. Capitolele de început privesc cele două personaje principale cu un ochi foarte ironic, mediat de autor. Dar pe măsură ce se desfășoară romanul, personajele pun stăpânire pe
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
sobrietăți, nu se sfia să repete public, la noi și în Italia, că România însemna pentru el mai mult decît oricare altă țară străină (aici își petrecuse ani fundamentali de viață, i se născuse primul copil, fusese înconjurat cu o caldă solidaritate în anii grei ai războiului), nu a mai scris nimic pe această temă, deși a revenit în răstimpuri în România pînă spre sfîrșitul anilor '80. Neîndoielnic, ar fi fost cel mai indicat să ne spună dacă și în ce măsură ceva
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
șMonica Lovinescu și Virgil Ieruncaț cât putem mai urât la el, doar i-am transmite ceva din disprețul nostru jignitor. La capătul celălalt al mesei un brav mujic cu ochi albaștri și sinceritatea pictată pe față, un surâs de pâine caldă, cine altul decât Tvardovski? Îl privim insistent îmbătându-ne de admirația noastră, până când niște amici ruși vin să se așeze lângă noi. Și aflăm că era tocmai pe dos. Mujicul blând căruia i l-ai fi încredințat pe Dumnezeu era
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
Constantin Țoiu Materia vie, - spuse pe un ton voios în ziua aceea. B., - este cea mai condiționată din cauza libertății de acțiune. Vezi mamiferele, făpturile cu sînge cald. Cristalele nu se revoltă, mai spusese deodată, și asta, nu știu de ce, auzind-o prima dată, sunase frumos. Vorbise apoi despre vrăbiile din Balta albă care așteaptă ore întregi firimiturile lîngă blocul în care stă. Sunt unii bătrîni maniaci care
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
focul în sobă/ Pentru că distanța de 3000 m nu este probă/ olimpică, Gabriela Szabo va primi doar 30% din bani// Henry Kissinger a devenit consilier personal al președintelui Indoneziei/ C-tin Ștefan s-a înecat în cadă/ Vreme frumoasă și caldă" (Sumar Național). Șerban Foarță face intertexte (Andante contabile, Les diammerdes etc.), parodiază filmele TV, reclamele, știrile sau limbajul de cartier. Virtuozitățile cu care ne-a obișnuit mucalitul poet nu lipsesc nici ele, dar efectul este spulberat de finalul întotdeauna crud
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
oare și metafora o ironie ontologică?) ar putea-o alina: "Panică ori joc? Totu-i a dibui de care parte e binele: de a căldurii, de a frigului? Dualitatea nu-i oare ireconciliabilă și perpetuă? Și absolut relativă?" (...) "Bine, rău; Cald, frig, viață, moarte; foc ori gheață; în cumpăna aceasta nerezolvabilă în planul moral și senzitiv, doar subtila ironie, eleganta resemnare, metaforizantul tremur și atotmîngîietoarea evazivă poezie (își îngăduie a răsturna semantica adjectivelor de bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
serotomină, agentul chimic al somnului, avînd loc accese de somn efemer, de căderi bruște ale tonusului muscular, fenomen numit narcolepsie. Interesant: visul nu apare niciodată la reptile. La păsări, în proporții infime. Visul nu "înflorește" decît la mamiferele cu sîngele cald. Puii s-a dovedit că visează mai mult decît adulții. Aceasta, cu atît mai mult cu cît creierul lor este mai puțin dezvoltat. Astfel, visul "aranjat" în timpul "somnului paradoxal" este un fel de gimnastică, de antrenament al creierului, un exercițiu
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
Regia și dramatizarea îi aparțin Lianei Ceterchi, iar scenografia Carmencitei Brojboiu. Romanul îl citisem mai de mult în franceză și l-am recitit în momentul editării la Humanitas (în românește este tradus de Lia și Platon Pardău), în atît de calda și misterioasa colecție Cartea de pe noptieră. Este o tulburătoare poveste de dragoste în triunghi, o poveste mărturisită din trăiri feminine în exclusivitate, marcate de codul culturii și civilizației asiatice. M-am gîndit, mergînd spre teatru, că este foarte dificil de
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
ce-l poartă fiecare. Cele două femei sînt una oglinda celeilalte, a vinovăției pe care o poartă fiecare. Este Saiko-san o victimă a iubirii totale? Cin este căprioara și cine vînătorul? Gesturile Irinei Movilă sînt tandre și riguroase, reci și calde; purtătoare de sens, de cod, de mesaj și ritm asiatic. Un singur lucru în exces: plînsul. Am stat și m-am întrebat de ce acest spectacol a trebuit să fie găzduit de Teatrul Act, de altfel generos, și nu și-a
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
de debut, al dramaturgului VALENTIN NICOLAU și anume Dacă aș fi un înger, publicat la Editura Unitext. Remarcam încă de atunci o forță specială a ideii și a replicii, o consistență a scriiturii dramatice. De curînd, am citit o piesă "caldă", prima dintr-un nou volum aflat în curs de apariție: Fotograful majestății sale (Ultimul Împărat). Ne grăbim să vă captăm imaginația pentru a intra pe teritoriul fabulosului, al unei povești de oriunde și de oricînd, să rătăciți printre supușii, și
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
dacă ei o știu sau nu. Dar desigur, nu e întîmplător că versurile poeților lui preferați i se potrivesc: "O, nu-ți supune trupul caznelor, tot anul,/ doar ca s-aduni arginți și galbeni cu toptanul!/ Nainte ca suflarea-ți caldă să nu-nghețe,/ bea cu un prieten..." Beția mistică de care vorbește Omar Khayyam în catrenul 187, se înțelege, este aceea a poeziei... Otto Starck, "trăiește într-o enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului"? O, nu, să
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
secvențe memorabile, linii de portret ale celor evocați, iar amintirea capătă virtuți literare. Stranietatea comportării unei poete, astăzi uitată, Ecaterina Pitiș, cu pasiunea creșterii pisicilor într-o încăpere inundată de mizerie este făcută cu un condei memorialistic remarcabil, așa cum paginile calde despre mai tinerii săi prieteni, Dimitrie Roman sau Ermil Rădulescu sunt pledoarii pentru înțelegerea literaturii lor atât de puțin cunoscute. Așa cum notează și Ion Topolog Popescu "căutarea e către profilul spiritual al numelui pus în discuție... și, astfel în fața ochilor
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
ca un raport între tată și fiu. Ucenicii profeților se numeau fiii profeților (3 Reg., XX, 35). Învățătorul de înțelepciune era socotit tatăl școlarilor săi. În Noul Testament, legătura dintre învățătorul tată și ucenicul-fiu, pare a fi mai adâncă și mai caldă. Sfântul Pavel scrie corintenilor: Căci de ați avea zece mii de învățători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți, căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos (I Cor., 4, 15). Ceva mai didactic și nu atât de afabil
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
109 G. Bardy, op. cit., pp. 11-12. 25 protestul lor împotriva frumuseților literare 110. Prin urmare, literatura patristică are și o valoare artistică de netăgăduit. Părinții Bisericii - modele de viețuire creștină Dar teologia patristică nu cuprinde numai cunoștințe, ci și credință caldă, trăire evanghelică și dorul Împărăției lui Dumnezeu 111. Starea spre care aspiră Părinții nu este departe de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din ajunuri, din posturi, în castitate: în viața îngerească nu dormi, nici nu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu el o viață. Cu bune și rele, cu dureri. Prezența lui Cozorici a lăsat o amprentă, artistică și umană, pe destinul lor. Și felul în care-i cinstesc memoria în acest decembrie 2000 e mai altfel. Și solemn și cald. E o mare familie unită în jurul valorii teatrului. Sînt foarte tușată de comportamentul lor. Toate discuțiile sînt în jurul lui Ghiță și a teatrului. Toate. În general astăzi oamenii de teatru își risipesc energiile în tot felul de fapte mărunte, de
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
între paranteze; se vorbește aici despre "viciile metaforei" și ale ornamentului stilistic, despre poezia ca o "dichisită ichebană", poetul e un "profesionist al melancoliei", pendulînd între elixirul din pahar și "fustele muzei", totul învăluit în umor, ironie și o autoironie caldă, cordială, care nu demolează nimic. Soluția? Iat-o, în Viciile metaforei: "Ce obicei prost parfumat,/ ce pă-cat, ce păcat/ că spre adoratele noastre/ expediem cuvinte,/ în gură înfigîndu-le/ impertinenții crini,/ parșivele roze,/ indecentele orhidee - plozi/ din străvechi familii regale!/ Ce
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
harul bolii (boala poate ajunge un har!). * În definitiv, ce căutăm altceva decît, vorba lui Rimbaud, "ferocitatea prospețimii"? * Cîte gînduri nu le mai exprimăm din teama că au mai fost consemnate de alții! Rămîne să le rumegăm în intimitatea noastră caldă, obscură, animalică. * Lăsați gafele în integritatea lor! Nu le alterați prin scuze! * Orice idee dusă la capăt generează exagerare, orice exagerare e deja un cinism. * Pentru a arăta convenabil, te sulemenești puțin cu propria-ți culoare sufletească. Nu te împaci
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
se petrece undeva în culise. Totul e pașnic și tihnit, doar statisticile mute protestează". * Desincronizarea, prin suferință, a ființei de lucruri: Dacă suferi, înseamnă că ești în întîrziere față de lucruri. Te afli acolo unde ele nu mai sînt" (Valéry). * Ambiguitatea caldă (erotică!) a compromisului: "Tîrguiala este o colaborare ca și dragostea" (Malraux). * Inteligența profită de impasul certitudinii: "În fața evidenței, inteligența se simte nu numai dezarmată, ci despuiată de însăși natura ei" (Blaga). * "Destinul omenesc nu cunoaște amenințare mai mare decît moartea
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
mai nevoiașă a Hohenzollernilor și ar face orice ca să-și poată ține coada sus. Și, totuși, stimată Doamnă, față de acest spirit prusac, chiar al sărăciei perseverente, ce n-are legătură cu efervescența noastră latină, la fel de săracă, poate, dar oricum, generoasă, caldă, entuziastă în spirit revoluționar în comparație cu prusacii, vreau să zic, nu numai familia regală belgiană, ci Belgia, ca atare, ne e mult mai apropiată; e mult mai apropiată de spiritul nostru; afirmarea ei națională e un recent exemplu pentru ce vrem
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
la formulele magice ale predecesorilor imprimând versurilor farmecul personal în ciuda evidentelor ecouri din suprarealiști sau din optzeciști pe care, de altfel, și le asumă: "fii mai atent când înoți în cuvinte, îmi spui tu/ curentele literare sunt precum curentele oceanice - calde și reci/ umanismul, gellunaumismul și celelalte curente calde și reci/ au fost deja inventate/ naufragiile - de asemenea, și ele" (Inumanism). Unul dintre poeme amintește de Nigredo al lui Gellu Naum și de poezia grafică, alteori pagina e goală dar poemul
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]