11,767 matches
-
cu ajutorul imensei sale staturi. Dacă ar fi fost puțin mai slab sau mai scund, nu mai ieșea din clasă, iar gloata însetată de sânge și răzbunare și-ar fi împlinit gustul chiar acolo! Retrăgându-se cu spatele, îndreptându-se spre cancelarie, profesorul a putut vedea mulțimea de elevi care se mișca asemeni unei haite de lupi. Se mișcau încet, amenințători, așteptând ca prada lor să se întoarcă și s-o ia la fugă de frică, ceea ce a și făcut câteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și făcut câteva secunde mai târziu, strigând după ajutor cât putea de tare. În momentul în care a început să fugă, câțiva, cei din rândurile din față, s-au luat după el ca niște lupi și au fugit până la ușa cancelariei. Cei rămași în urmă, sfătuiți de mine, au început a se răspândi pe holurile școlii, strigând "Criminalul!". Ca la un semnal prestabilit, elevii din toate clasele și-au scos profesorii, care erau la fel de terorizați ca și al nostru, pe hol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
început a se răspândi pe holurile școlii, strigând "Criminalul!". Ca la un semnal prestabilit, elevii din toate clasele și-au scos profesorii, care erau la fel de terorizați ca și al nostru, pe hol, punându-i pe fiecare să se îndrepte înspre cancelarie. Coridoarele erau acum împânzite de elevi, fiecare strigând ce le trecea prin minte. Fluxul de adrenalină era incredibil! Toți vroiau să facă mai mult și mai rapid, dar se temeau și erau reținuți în același timp. Ezitarea lor a permis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
elevi, fiecare strigând ce le trecea prin minte. Fluxul de adrenalină era incredibil! Toți vroiau să facă mai mult și mai rapid, dar se temeau și erau reținuți în același timp. Ezitarea lor a permis profesorilor să se baricadeze în cancelarie și să stea acolo până s-au terminat cursurile și noi, elevii, am plecat acasă. Temându-se de represalii, a căror sursă nu o înțelegeau, s-au ferit să dea ochii cu noi, iar această frică m-a favorizat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Aici am lăsat vreo șapte colegi și i-am instruit să nu lase pe nimeni să iasă sau să intre în școală. Grupul rămas l-am despărțit în două. Primul, cel mai mare, mă urma pe mine tot înainte spre cancelarie, ceilalți o vor lua pe culoarul ce se deschidea la dreapta noastră, în fața intrării principale, și trebuiau să deschidă ușile prin care vor intra masele din curtea interioară. Acestora le-am spus să se ocupe și de Gardienii din clase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ei. Dacă totul mergea bine, eu nu aveam nevoie de ei ca ostatici. Dacă lucrurile mergeau prost, atunci vor servi pe post de marfă de schimb. Libertatea lor pe satisfacerea necesităților noastre! Am urcat scările până la etajul unu, unde era cancelaria, și unde erau profesorii și Inspectorul. Erau doar trei ieșiri din școală. Cea mare, cu arcade, unde erau staționați cei șapte, opt colegi de-ai mei, ieșirea care dădea pe scenă, unde erau masele de elevi, și "ușile melcului", care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ar putea să fie și alții care să patruleze holurile. Nu trebuie să fim văzuți. E prea devreme. Trebuie să-i puneți repede la pământ, să nu țipe sau să comunice cu alții prin stație. Noi ne vom duce spre cancelarie. Curând vor veni și cei de afară. Și când se întâmplă asta, vom primi întăriri și atunci vom putea să ne plimbăm nestingheriți pe coridoare. Am observat un zâmbet fugar, dar plin de speranță pe fețele lor și asta mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
folositor. Am împărțit echipamentele în jumătate și ne-am despărțit. Grupul care trebuia să fie condus de Govar și-a continuat misiunea, nefiind influențat de faptul că era fără lider, iar grupul meu a târât cele trei corpuri până la ușa cancelariei în cea mai deplină liniște. Am pândit și celălalt culoar pentru a vedea dacă mai erau Gardieni și... într-adevăr, mai erau câțiva, vreo patru. Umblau în grupuri de câte doi, la distanțe lungi unul față de altul. Trebuiau să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
eram! Voi cinci, arătasem eu spre câțiva care nu aveau în grijă pe Gardieni, luați câteva bastoane și rămâneți aici. Nimeni nu iese și nimeni nu intră pe ușile alea! spusei hotărât arătând spre ușile din lemn de stejar ale cancelariei. Văzând că s-a înțeles despre cine vorbeam și despre care uși, am continuat: Ceilalți, cu mine! Mergem să curățăm etajul ăsta! O mare zarvă s-a auzit atunci de afară. M-am uitat pe fereastră și am fost furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dar nimic. Nu erau nicăieri, iar eu încă nu mă puteam aventura cu colegii mei la etajele superioare. Acum eram în echilibru. Noi dețineam parterul și etajul unu, iar ei dețineau etajele doi și trei. Noi aveam puterea numerelor, controlam cancelaria... într-un fel, și toate ieșirile. După ce am controlat tot până la peretele de sticlă din corpul cel mai îndepărtat al liceului și am plasat câte vreo trei oameni la fiecare scară și la fiecare colț, ne-am întors spre cancelarie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cancelaria... într-un fel, și toate ieșirile. După ce am controlat tot până la peretele de sticlă din corpul cel mai îndepărtat al liceului și am plasat câte vreo trei oameni la fiecare scară și la fiecare colț, ne-am întors spre cancelarie. În timp ce mergeam, liniștiți într-un fel, am auzit voci. Unele erau bucuroase, altele erau mânioase și strigau cu furie. Se auzeau chiote și amenințări! Erau de-ai noștri! Au intrat în școală și au urcat până la primul etaj. Nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu fie așa. Aceste sunete ce ne asigurau de izbânda noastră ne mângâiau orgoliul propriu și ne săturau de plăcere și de bărbăție, de curaj și extaz. Era un sentiment dumnezeiesc. Era minunat... A fost minunat... Pe măsură ce ne apropiam de cancelarie, holurile deveneau din ce în ce mai pline cu colegi. Unii erau bucuroși, alții mâhniți, preocupați de probleme și griji. Câțiva radiau de fericire, și aveau toate motivele să fie atât de bucuroși! O ceată de copii, de adolescenți, de elevi au învins, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de ce ne teme. Armata! Deși nu a fost folosită de ani întregi, era totuși o forță redutabilă ce își avea punctele ei slabe, la fel ca toate mașinăriile statului. M-am bucurat văzând că elevii pe care-i plasasem în fața cancelariei erau tot acolo și mi-au îndeplinit vrerea. Nimeni nu se apropiase de ușile masive. Venind spre ei, mi-au făcut loc și mi-au dat voie să mă apropii. Știind că nu aveam de ce să mă tem, căci pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
naștere acest Univers, căile Timpului s-au unit spre a converge într-un singur punct, un singur moment în istorie. Imperiul nu a apărut dintr-o dată. El nu a luat ființă cu niște cuvinte sau un act promulgat într-o cancelarie infectă sau cu un guvern birocratic și corupt. Imperiul s-a format și a evoluat spre ce este astăzi odată cu Corvium. Ideea s-a înfiripat odată cu el, a evoluat, a mocnit și a izbucnit cuprinzând tot globul pământesc, iar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lor. Trebuia să se consulte, așa că l-a chemat pe Altanovici. Helur, vreun semn de activitate în tunel? Până acum nici unul. Și nici nu cred c-o să fie în viitorul apropiat." Prea bine. Lasă-ți postul și vino în fosta cancelarie. Câteva minute mai târziu, ușa scârțâi infernal ca de fiecare dată și în încăpere apăru Altanovici în straiele Leverifului. Despre ce-i vorba? Comunicatul de presă... l-ai auzit? Da. Mi s-a părut foarte interesant. Mă bucur. Ce știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Foarte multe. Mai ales câte n-o să vezi tu... incredibil de multe. Dacă n-ai fi fost deja Împărat, te-aș fi întrebat dacă n-ai vrea să fii Cronicar. Râse cu poftă și se sculă din scaun. Ieșind din cancelarie îmi spuse: Nu știam că în locul peșterii exista o stație feroviară... L-a ajutat pe Helur să reorganizeze elevii. La un moment dat l-a scutit de această migăleală și l-a trimis să verifice stația. Până la mijlocul după-amiezii, Împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
fie contrazis. Răbufnește: — Vrei să știi de ce avem o legiune a III-a Augusta staționată în Africa, o alta a III-a Cyrenaica în Egipt și legiunea a III-a Gallica în Syria? Asta te frământă, nu? strigă strident. Șeful cancelariei imperiale pleacă fruntea. Consideră că nu e momentul să-i amintească împăratului că sarcina menținerii inte grității imperiului nu cade numai asupra legiunilor, ci e îm părțită între Roma și popoarele supuse ori provinciile nou alipite, care furnizează regimentele de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
semn să tacă. — Nu ții deloc seama că, în loc să plătim salarii bune, am început să folosim aproape regulat recrutarea pentru a completa unitățile de auxiliari, uneori chiar și legiunile, cum a fost de curând, cu ocazia evenimentelor din Pannonia. Șeful cancelariei imperiale îl cunoaște de ani buni pe împărat, știe când poate insista și când trebuie să renunțe. Îl cântărește așadar iute din priviri și răspunde imperturbabil: Este o modalitate artificială de a reduce cheltuielile militare, care nu degrevează bugetul, din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
este rezervat, șoptește secretarul. În momentul următor, vocea îi clocotește de indignare: — Și se împăunează cu asta, stăpâne! Augustus face o strâmbătură mirată. — Vin și-mi dau peste nas cu salariul care-l primesc de la Măria Ta, se vaită șeful cancelariei. Aproape îi dau lacrimile. — Cum să mă iau în piept cu ei? — Salariul acesta, replică iute Augustus, am hotărât să li-l dau pentru a curma prostul obicei al anumitor trepăduși și antreprenori de pe lângă tezaurul public de a le procura
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cuvânt. După care spune brusc cu severitate: — De patrimoniul imperial vor beneficia urmașii mei și urmașii urmașilor mei, ca parte a funcției pe care o vor deține, nicidecum în calitate de moștenitori direcți. Ianuarius păstrează în continuare o tăcere respectuoasă. Fiind șeful cancelariei imperiale știe foarte bine cât valorează acest patrimoniu. În Italia, nu mare lucru, câteva moșii modeste, cam la nivel senatorial. Dar în Egipt s-au achiziționat pământuri întinse. Aproape totul acolo a devenit domeniu imperial. Și apoi împăratul, asemenea oricărui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
șovăielnic cu degetul un triunghi pe masă. — La bază, sunt procuratorii fiscali, deasupra lor - procura torii generali pe provincii, iar aici... Ezită, după care ciocăne insistent: — Aici, în vârful piramidei, aș avea nevoie de un procurator financiar, alături de șeful biroului cancelariei imperiale, adică de tine. Fără să-și dezlipească ochii de pe chipul împăratului, Ianuarius execută o nouă plecăciune adâncă. Începe să bănuiască ce vrea împăratul. Un ministru de finanțe, peste capul prefecților annonei, al vigililor și al flotei. Chiar mai presus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a decis realizarea unei reorganizări administrative a provinciei. Astfel, la 20 martie 1879, prin Decret Domnesc, județul Silistra Nouă a fost desființat, localitățile din componența sa intrând în componența județului Constanța 516. Articolul 1 al acestui decret preciza că "personalul cancelariei prefecturei județului Silistra Nouă este suprimat cu începere de la 1 aprilie"517. Articolul 2 stipula faptul că "plășile Medgidie și Silistra Nouă se alătură județului Kiustenge", în timp ce, "poliția de clasa I-a din orașul Cernavodă" era trecută în subordinea prefecturii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
populației la aproximativ 7 000 de locuitori în anul 1876. Ulterior, orașul a fost afectat de desfășurarea războiului ruso-româno-turc din 1877-1878580, suferind mari distrugeri. După instituirea administrației românești în Dobrogea, în baza regulamentului administrativ din noiembrie 1878, s-a constituit cancelaria primăriei orașului Medgidia și s-a ales consiliul comunal. După anul 1880, Medgidia parcurge o perioadă de renaștere, pe fondul unui aflux de populație din nordul Dunării. De la aproximativ 1 500 de locuitori în 1880, orașul ajunge la circa 2
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
familii, avea Consiliul său comunal și Primarul numit de noi"1240. Atât membrii consiliilor comunale, cât și primarii, "în tote ocasiunile" au oferit "probe de supunere leală și inteligență"1241. În privința organizării primăriilor din județ se preciza faptul că "serviciul cancelariei se făcea (...) prin notari" dar "administrațiunea dăduse unui notar atribuțiuni peste atâtea comune câte aveau mijloce să-i retribuiască"1242. În referirile la bugetele de venituri și cheltuieli ale comunelor din județul Constanța, prefectul făcea precizarea că "marea majoritate a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cult", cea mai mare parte a resurselor bugetare erau orientate spre construcția de școli și sedii de primării. La nivelul județului Constanța "în cheltuielile ordinare ale tuturor comunelor rurale intra salariul primarului și ajutorului său, a notarului, vătășeilor, spesele de cancelarie, imprimatele necesare, abonamentele la Monitorul Oficial și Farul Constanței, diar official al județului"1271. În vederea unei eficientizări a activităților edilitare și unei modernizări mai alerte, prefectul județului Constanța a dispus "a se înființa felinare (câte unul cel puțin pentru fie-care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]