1,657 matches
-
Ismail. De dorul pe care îl avea dorea să pășească primul pe pământul basarabean. Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de nesuportat. Constantin i-ar fi sfărâmat gura, să n-o mai audă. Se uită după ceva, s-o lovească. Se întoarse spre scaun și văzu boarfele de pe el : cămașa de pânză groasă a roșcatului, capela, vestonul cu galoane de caporal, geanta de curier nouă-nouță, făcută din toval gălbui și încuiată cu un lacăt mare, centura cu baioneta prinsă de ea... Roșcatul sărise din pat, își trăsese pantalonii, se încălța cu o viteză uluitoare. Constantin apucă centura, își înșuruba cu grijă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
german pe tărtajul de carton, de către un gradat cu insemne sanitare pe mâneca goală a halatului alb. Pocindu-i numele de acasă, neamțul fără de o mână, în halat sanitar, caligrafie, în litere gotice: Gefreite Panzer Hugo. Aceasta ținând loc de caporal Panțâru Iuga, cum i se spunea flăcăului la Goldana și pe ambele maluri ale domolului râușor Gegia. În vreme ce tancurile cu cruce neagră în chenar alb și infanteria română, ținându-se după Armata Roșie (cea iute de picior, mai ales, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
este aliat nostra. Armata tumneafoastr trădat armata de la Reich. Germani cu Rumania, acum, inamic. Tumneafoastr are statut prizonir. Tumneafoastr, prizonir, rămâne rănit de război, hir in Șpital." Un gradat înalt i-a rupt, într-un cazon ceremonial, epoleții lui de caporal în Armata Română, înmânându-i ofițerului cu binoclu și pistol la centiron. Toată grupa plecă, apoi, în afară de un neamț bătrân, care s-a așezat oftând pe un scaun, alăturându-și, de coapsă, pușca veche, ca și el de veche. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca o floare de crin, mlădiindu-se la adierea dintr-o zi de mai... Cam după multă vreme, și Profetul, și Iov, și celălalt se strămutară, în cele din urmă, către alte două poze, ale lui Aurelian, cu trese de caporal de tancuri la veston, ținându-se, ca la fotograf, de după cap, cu alți doi tanchiști, surâzând, tustrei, de sub un palmier cenușiu, făcut din carton, cu frunze late de pânză, mai late de-o șchioapă. Întorcându-se spre Vartolomei, care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
supus. Chiar și purecii-săritori s-au supus acestui ordin? Cum așa? Doar ei nu știu graiul insectelor superioare! Tânăra furnică îl privi fix cu ochii ei de cobalt albastru, explicând: Purecii-săritori au ascultat de frâiele furnicilor-soldați. Soldații au ascultat de caporali, caporalii de sergenți, sergenții de locotenenți, locotenenții de căpitani, căpitanii de maiori, maiorii de colonei, coloneii de generali. La aceste angrenaje, noi le zicem disciplină. Iar ceea ce voi credeți că ar fi arme tăioase, de fapt nu sunt decât unelte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Chiar și purecii-săritori s-au supus acestui ordin? Cum așa? Doar ei nu știu graiul insectelor superioare! Tânăra furnică îl privi fix cu ochii ei de cobalt albastru, explicând: Purecii-săritori au ascultat de frâiele furnicilor-soldați. Soldații au ascultat de caporali, caporalii de sergenți, sergenții de locotenenți, locotenenții de căpitani, căpitanii de maiori, maiorii de colonei, coloneii de generali. La aceste angrenaje, noi le zicem disciplină. Iar ceea ce voi credeți că ar fi arme tăioase, de fapt nu sunt decât unelte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să i-o trimiți lu mă-ta, nevastă-mea este profesoară, bă, nu textilistă!" Mediocritate Prostie Îndobitocire. Câteva santinele patrulau cu stângul pe tobă de-a lungul și de-a latul memoriei; prostia dormea în post, rezemată de patul puștii; caporalul de schimb, cu două felinare aprinse (pe când soarele hodinea leneș deasupra bisericii evanghelice) a trecut prin dreptul foișorului; prostia, după ce l-a somat regulamentar, i-a cerut răspicat să-și lumineze fața; caporalul și-a expus mecla după fitilurile îmbibate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dormea în post, rezemată de patul puștii; caporalul de schimb, cu două felinare aprinse (pe când soarele hodinea leneș deasupra bisericii evanghelice) a trecut prin dreptul foișorului; prostia, după ce l-a somat regulamentar, i-a cerut răspicat să-și lumineze fața; caporalul și-a expus mecla după fitilurile îmbibate în motorină; prostia, de obicei, știa să numere până la unu; prostia a băgat cartuș pe țeavă și a tras; caporalul s-a prăbușit ca secerat de trăsnet; prostia a luat felinarul și, regulamentar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
după ce l-a somat regulamentar, i-a cerut răspicat să-și lumineze fața; caporalul și-a expus mecla după fitilurile îmbibate în motorină; prostia, de obicei, știa să numere până la unu; prostia a băgat cartuș pe țeavă și a tras; caporalul s-a prăbușit ca secerat de trăsnet; prostia a luat felinarul și, regulamentar, a identificat fața mortului; prostia, în sfârșit, a înțeles de ce caporalul avea două felinare; prostia s-a privit lung în sticla roșiatică, s-a privit în fotografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de obicei, știa să numere până la unu; prostia a băgat cartuș pe țeavă și a tras; caporalul s-a prăbușit ca secerat de trăsnet; prostia a luat felinarul și, regulamentar, a identificat fața mortului; prostia, în sfârșit, a înțeles de ce caporalul avea două felinare; prostia s-a privit lung în sticla roșiatică, s-a privit în fotografie și iar în sticlă; prostia a mușcat țeava puștii, apoi, ca pe un lindic de fată mare, a mânuit lin trăgaciul; sub foișor, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
drumuri vicinale, poteci, cărări, drumuri de țară și scurtături. Evident, asta a Însemnat Întoarcerea la cazarmă a celei mai mari părți din aceste forțe, ceea ce, dacă e adevărat că a produs multă bucurie În rândul soldaților simpli, incluzându-i pe caporali și pe furieri, sătui cu toții de santinele și ronduri diurne și nocturne, a provocat, dimpotrivă, o nemulțumire declarată În categoria sergenților, după cât se vede mai conștienți decât restul personalului de valorile onoarei militarw și de serviciul adus patriei. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și am explicat ce misiune aveam: — Mi s-a cerut de către SD să obțin o verificare de rutină pentru un membru din SS pentru ca el să poată fi luat în considerare pentru o promovare în stafful personal al generalului Heydrich. Caporalul SS de serviciu înțepeni la menționarea numelui lui Heydrich: — Cum vă pot ajuta? zise el foarte serviabil. — Vreau să văd dosarul acestui om. Îl cheamă Otto Rahn. Caporalul mă rugă să aștept și apoi intră în camera de alături, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
luat în considerare pentru o promovare în stafful personal al generalului Heydrich. Caporalul SS de serviciu înțepeni la menționarea numelui lui Heydrich: — Cum vă pot ajuta? zise el foarte serviabil. — Vreau să văd dosarul acestui om. Îl cheamă Otto Rahn. Caporalul mă rugă să aștept și apoi intră în camera de alături, unde căută în fișierul corespunzător. — Poftiți, iată-l, zise el, întorcându-se după câteva minute cu dosarul. Din păcate, mă tem că va trebui să vă rog să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de un SS-Gruppenführer Theodor Eicke, care îl descria pe Rahn drept „sârguincios, deși este supus unor anumite excentricități“. După aprecierea mea, asta ar fi putut să acopere cam orice, de la crimă la lungimea părului său. Am returnat dosarul lui Rahn caporalului de la birou și am plecat din clădire. Otto Rahn. Cu cât descopeream mai multe despre el, cu atât eram mai înclinat să cred că nu se ocupa doar cu o înșelătorie elaborată. Iată, aveam de-a face cu un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mai departe. În fața porții din lemn m-am oprit și am claxonat de două ori. Erau lumini în tot castelul și nu părea probabil că voi trezi pe cineva, mort sau viu. O ușiță din poartă se deschise și un caporal SS ieși afară să discute cu mine. După ce mi-a examinat cu atenție documentele la lumina lanternei, mi-a dat voie să pășesc prin ușă în spațiul arcuit al porții, unde mi-am repetat povestea și am prezentat actele, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
lui îi spusese decât cu personalitatea mea puternică. — Kommissar Gunther, zise el cu respect, generalul tocmai își termină cina și vă roagă să așteptați în salon. Acesta se află în turnul din vest. Sunteți amabil să mă urmați, vă rog? Caporalul se va ocupa de vehiculul dumneavoastră. — Vă mulțumesc, domnule locotenent, i-am răspuns, dar întâi trebuie să iau niște documente importante pe care le-am lăsat pe bancheta din față. După ce mi-am recuperat servieta, care conținea dosarul medical al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ascultătorul să ramina absent, să nu audă nimic, se prăbușea, ca o muscă, drept în fața transatlanticului, care nu era altceva decât impunătoarea labă 46 a pantofului Gafton. „Să repetăm, deci, profesore, încă o dată. Sir Neville Henderson, ambasadorul englez. Convocat de caporalul bufon, în seara de 29 august. Nemții cer Danzigul, dar și Coridorul, până miercuri 30 august. Telegrama ambasadorului ajunge la Londra în 29 august, orele 22 și 25 de minute. Trebuia descifrată, apoi cifrată o altă telegramă către ambasadorul englez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vedeau câteva crătiți, un lighean roșu de plastic și o pătură albastră, soldățească. Parcurgea atunci, în înserat, Strada Mare (încă Republicii în acele zile epopeice ale Revoluției de la Județeană, ulterior denumită Calea Regală). Ieșea de pe Afinului, traversa Scorțarului, colț cu Caporal Târtănel Laurențiu, o cotea pe Dumbrăveanca. În dreptul Farmaciei nr. 12 (transformată mai târziu de Eminescu, nepotul dinspre verișoara Gondolina, de la Șoptireanca, a lui Cangurașu Brandabrulea, în Casa de amanet și schimb valutar „Gincarla Y Monei“), la intersecția cu Strada Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
adăpostească cât de cât și să fie gata să tragă în orice. Din partea cealaltă a tunelului se auzeau voci. Se apropiau oameni. Sparseră becurile din zona lor astfel încât să fie cufundați în întuneric. Domnule, cred că am greșit tunelul! Poftim, caporal? Cred că am greșit tunelul, domnule, zise cel din față către unul mai din spate. Nu era cufundat în întuneric. Se opriră. "Domnul" se strecură printre alți zece soldați și Gardieni și îl luă de grumaz pe un adolescent pirpiriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu alege: "Au scăpat oameni care beau apă nefiartă și mâncau prune crude, și au murit oameni care-și țineau batista la gură, să nu le intre microbul, când or respira (!). Cum e norocul omului"... În apropiere de localitatea Levski, caporalul Gane avea să prezinte primele simptome ale infecției holerice. În scrierea sa este consemnată amănunțit evoluția bolii și ni se raportează despre modul în care a fost îngrijit în lazaretele de la Șiștov și Zimnicea. Iată cum apreciază el activitatea corpului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
după ani buni de cătănie. ― În fața domnului căpitan să vă comportați ca adevărați bărbați care au făcut armata - i-a atenționat sergentul... ― Să trăiți, domnule căpitan! Permiteți să vă prezint pe Dumitru Dinsus, sergent în rezervă, fost artilerist, și pe caporalul în rezervă Todiriță Mesteacă, fost infanterist. Dumitru și Todiriță, îmbrăcați în sumane, rămași în poziție de drepți, păreau puțin caraghioși... Căpitanul, un fel de bunicuț îmbrăcat în haine militare, cu tâmplele argintii, privind amuzat pe sub sprâncenele stufoase, a comandat: ― Repaus
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a salutat... A doua zi, duminică, după masa de prânz, Dumitru a condus plutonul la dormitor. După ce fiecare a ajuns la patul lui, a ordonat: ― Am primit ordin să mă prezint la domnul locotenent. Până mă întorc, rămâneți sub comanda caporalului Todiriță. Vreau să fie liniște. Odată cu ultimul cuvânt, a ieșit. S-a oprit dincolo de ușă. Inima îi bătea cu putere. Rareori i s-a întâmplat acest lucru. Înainte de a străbate cei vreo treizeci de metri până la camera unde era încartiruit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
răspuns Traistă, cu sufletul la gură. I se citea bucuria pe chip, pentru că domnul căpitan nu este supărat pe el. Ar fi fost în stare să se așeze în genunchi și s-i pupe mâna ca la popă. „Rămâne doar caporalul Dinsus, iar voi doi, fiecare la locul unde are treabă. Executarea!” ― Îmi închipui cum au ieșit. ― Ca vântul. Abia au reușit să salute regulamentar. ― Și ai rămas singur în fața domnului căpitan. Cum a fost? ― Să nu credeți că nu aveam
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prin ce au trecut, caii și el, noaptea trecută, numai nu plângea!” Atunci, domnul căpitan a plecat fruntea și cu mâinile la spate a făcut câțiva pași într-o parte și în alta, semn că chibzuia asupra spuselor mele. „Bine, caporal Dinsus. Ești liber.” ― Și așa s-a sfârșit povestea? ― Ar mai fi ceva... ― Ce anume? ― Peste o lună și jumătate, la o revistă de front, au fost citite avansările. Atunci, soldatul Traistă a fost făcut soldat fruntaș, iar eu am
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]