88,170 matches
-
hidroenergetic și cele destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație pe fluviul Dunărea vor fi formate din două centrale electrice cu aceiași parametri și caracteristici tehnice, una lângă malul stâng, alta lângă malul drept al Dunării; două ecluze cu aceiași parametri și caracteristici tehnice, una lângă malul stâng și alta lângă malul drept al Dunării. În art. 5 se menționează că mărimea totală a investițiilor necesare pentru realizarea obiectivului de la Porțile de Fier este de cca. 400 mil USD, iar la art. 6
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de tratative, incepand chiar discuții exploratorii. Din afirmațiile liderilor de la Belgrad și București și din modul în care s-a realizat colectarea datelor care aveau să constituie ulterior baza MTE se poate vedea că aceste negocieri nu erau dominate de caracteristicile unei tocmeli, ci notă dominantă a lor era cea a unui proces al alegerii comune și a cercetării în comun a celei mai bune soluții. Interpretarea negocierilor ca fiind un proces al alegerii comune influențează atât tacticile participanților, cât și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
România) să fie situată în rândul celor mai eficiente și mai favorabile hidrocentrale din lume, prin aceea că efortul depus pentru obținerea imensei cantități de energie electrică este mic în comparație cu cel depus în alte țări pentru realizarea unor obiective cu caracteristici hidroelectrice similare. 4.1. În loc de concluzii Specificul negocierilor pe investiții destinate realizării unor proiecte ce vizează construcția de infrastructuri La o analiză a negocierilor purtate între RPR și RPFI în vederea realizării Sistemului de la Porțile de Fier, precum și a celor dintre
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
exemplu, sugerează că în societățile tradiționale, unde limitele dintre public și privat nu sunt prea clare, unde oferirea de daruri nu este clar delimitată de mituire, stigmatul social poate fi mai scăzut<footnote Potrivit lui Huntington (1968), corupția nu este o caracteristică a societăților nedezvoltate, ci o consecință a modernizării lor rapide, care introduce confuzie într-un moment în care noile elite economice caută influență în sfera politică. footnote>. Încercarea de a aplica norme tradiționale unei economii complexe, moderne este o rețetă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Economics, Vol. 97, p. 374. footnote>. În același timp, este de la sine înțeles că nu trebuie exclusă în totalitate influența sistemului privat asupra sistemului public, politic. Este normal ca mediul privat să fie interesat de deciziile politice. Aceasta este o caracteristică a oricărui sistem politic<footnote Begović, B. (2006), “State Capture: Do We Really Know More about Partials Interest Politics?”, Mimeo, February. footnote>. Ceea ce deosebește acțiunea de state capture de alte forme de influențare a deciziei politice, cum ar fi lobby
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
prin asigurarea ilicită de câștiguri private oficialilor, prin canale de acces informale, netransparente și evident preferențiale. Acest fenomen se produce și din lipsa unor granițe clare între interesele politice și cele de afaceri ale oficialilor statului, ceea ce a reprezentat o caracteristică proeminentă a multor țări aflate în tranziție. În toate formele ei, coruperea statului tinde să submineze sau chiar să substituie canalele legitime și transparente de influență politică și intermediere a intereselor, reducând accesul grupurilor și intereselor legitime la oficiali. Diferitele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
binefacere. O reacție mai adecvată a constituit-o Condica de drept penal și procedură penală, intrată în vigoare în 1852 în Muntenia, sub domnia lui Barbu Știrbei. Observăm în lectura acestui text că legiuitorul a folosit expresia „funcționar public”. Dintre caracteristicile reglementării cuprinse în acest Cod relevăm: stabilirea destituirii din funcție ca o pedeapsă principală, pedepsirea corupției active (darea de mită) în mod expres, pedepsirea severă a mituitului în comparație cu mituitorul. Legiuirile ulterioare, căutând să se inspire din legislațiile străine, au neglijat
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
confirmă faptul că fenomenul corupției își are rădăcinile atât în funcționarea deficitară a instituțiilor, cât și în politicile care subminează comerțul liber și concurența. Natura moștenirilor instituționale de la începutul tranziției diferă substanțial în funcție de regiune, în ciuda naturii aparent monolitică a comunismului. Caracteristicile principale ale acestei variații sunt explicate mai jos. Vechiul sistem a determinat fuziunea statului și a economiei. Autoritarismul a distrus separația puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat. Cele mai multe libertăți cetățenești au fost suprimate. Organizațiile sociale, cum ar fi uniunile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Pentru fiecare țară inclusă în cercetare a fost ales un eșantion reprezentativ pentru publicul larg. Respondenții sunt bărbați și femei cu vârste de peste 15 ani. Unele eșantioane sunt naționale, altele urbane; cercetătorii au avut grijă ca toate eșantioanele să corespundă caracteristicilor populațiilor naționale și mondiale. Sondarea opiniei publice este realizată de Gallup International pentru Transparency International, ca parte a studiului „Voice of the People”. Gallup cooperează cu partenerii săi din fiecare țară, care traduc chestionarul și efectuează sondajul de opinie. În
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
promovat de Transparency International, ca parte integrantă a modului de abordare general al TI privind combaterea corupției. Cu toate că nu există un proiect comun pentru un sistem eficient de prevenire a corupției, există totuși o înțelegere internațională tot mai puternică în ceea ce privește caracteristicile cele mai importante ale sistemelor de luptă împotriva corupției, care dau cele mai bune rezultate. Studiile de țară ale SNI se bazează pe evaluarea instituțiilor și a proceselor relevante pentru un asemenea sistem de luptă împotriva corupției. Sunt considerate a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
exercitarea unei meserii, dar și la comportamente și atitudini care permit integrarea Într-o profesie și, În general, În ansamblul activităților sociale. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu și ale furnizorului acestuia, prin care sunt Îndeplinite așteptările beneficiarilor, precum și standardele de calitate. Evaluarea calității educației constă În examinarea multicriterială a măsurii În care o organizație furnizoare de educație și programele acesteia Îndeplinesc standardele
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
susține că acest contract de calificare profesională „este un contract individual de muncă pe durată determinată”. El conține trăsăturile esențiale ale acestui din urmă contract, și În plus ”mai conține dispoziții referitoare la calificarea profesională a salariatului, care Îi conferă caracteristica de contract de muncă de tip particular”. Contractul de formare profesională „este adiacent contractului individual de muncă, neavând o existență de sine stătătoare ...”. În opinia noastră, Însă, contractul În discuție, ca natură juridică, este ceea ce ilustrează chiar denumirea sa, adică
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
un suport la proiectarea a acestui plan. Prin lege se stabilește numărul maxim de firme eligibile și condițiile de asistență de către stat. Pentru a ajuta angajații să se adapteze la schimbările locurilor de muncă În industrie, inclusiv a celor cu caracteristici sociale particulare având În vedere modificările economice, se Încheie acorduri de Întreprindere eligibile pentru asistență din partea statului, Încheiat la nivel sectorial sau național, regional sau local, care pot să prevadă În care cursuri de formare profesională pe termen lung. Aceste
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
actualizările acestuia sunt apoi trimise spre informare instituției. Acest proiect precizează, avantajele cererilor pentru ocuparea locurilor de muncă, formarea, calificarea, cunoștințele și competențe dobândite În timpul carierei sale, situația personală și familială, precum și situația pieței forței de muncă locale, natura și caracteristicile locurilor de muncă sau celor care caută forță de muncă, zona geografică privilegiată și nivelul salariului de primit (obținut). Proiectul descrie acțiunile instituției de plasare care se angajează să pună În aplicare În sistem de servicii publice, inclusiv de instruire
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a căror element principal este faptul că obligația de a-și Îndeplini munca. Normele legale care reglementează punerea În aplicare a instruirii și orientării par a fi un instrument deosebit de eficace pentru promovarea, cunoașterea și intrarea pe piața muncii În caracteristicile contextului local și În special Încurajarea agențiilor de plasare, inclusiv cele individule mici, În beneficiul persoanelor cu handicap și/sau defavorizate social. Furnizarea de transparență și promovarea planurilor și instrumentelor privind ocuparea forței de muncă, utilizarea acelorași obiective și monitorizarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
adaptat suportului informațional sau tipului de document? Stilul este ușor de înțeles de către beneficiari? Ø calitatea estetică Lucrarea oferă calități artistice speciale? Ø aspecte tehnice Calitatea reproducerilor, claritatea lor este bună? Proporția între imagine și text? Coordonarea este bună? Ø caracteristici fizice Tipografie? Hârtie, legătură, suport...? Documentul este atractiv, bine conceput? Este ușor de folosit, de reperat? Cât va rezista? Ø aspecte complementare Documentul conține bibliografii, note, index, mod de utilizare pentru suporturile însoțitoare? Documentul face parte dintr-un ansamblu multimedia
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
referitoare la descrierea fizică a documentelor Ø date referitoare la conținutul documentelor Ø date locale 89. Ce este un document? R: Documentul este reprezentat de informația inclusă pe un suport, pentru a fi păstrată de către „memoria umanității”. 90. Menționați câteva caracteristici ale documentului R: Care sunt caracteristicile unui document? Ø Natura acestuia (documente iconografice, sonore, audiovizuale, materiale [scrieri în Braille, jocuri], documente compozite (reunesc diverse documente care au comun același subiect: cărțidiscuri, cărți videocasete, cărți-CD etc.), documente magnetice utilizate în informatică
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ø date referitoare la conținutul documentelor Ø date locale 89. Ce este un document? R: Documentul este reprezentat de informația inclusă pe un suport, pentru a fi păstrată de către „memoria umanității”. 90. Menționați câteva caracteristici ale documentului R: Care sunt caracteristicile unui document? Ø Natura acestuia (documente iconografice, sonore, audiovizuale, materiale [scrieri în Braille, jocuri], documente compozite (reunesc diverse documente care au comun același subiect: cărțidiscuri, cărți videocasete, cărți-CD etc.), documente magnetice utilizate în informatică: programe folosite în utilizarea fișierelor, documente
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
reunesc diverse documente care au comun același subiect: cărțidiscuri, cărți videocasete, cărți-CD etc.), documente magnetice utilizate în informatică: programe folosite în utilizarea fișierelor, documente electronice (îmbină text, sunet și imagine fiind considerate documentele viitorului). Ø Materialul pe care este informația (caracteristicile materiale ale documentului vor impune modul de conservare și utilizare a documentului). Ø Producerea acestuia (gravură, microfilm, înregistrare numerică a scrisului, sunetului, imaginii, înregistrarea video, sonoră, date citibile de către pagina web, film cinematografic, multimedia, document cartografic, muzică imprimată etc.); informatica
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ DE CATALOGARE. Paris, octombrie, 1961 Principiile sunt formulate ținând cont de cataloagele unei biblioteci enciclopedice mari, dar sunt valabile, cu modificările respective, tuturor cataloagelor. Termenul de „carte” cuprins în Declarație, trebuie interpretat ca orice document de bibliotecă având caracteristici similare. Sunt stipulate: Ø Funcțiile catalogului; Ø Structura acestuia; Ø Tipurile de fișe; Ø Funcțiile acestora; Ø Alegerea vedetei uniforme (autor-persoană; nume de colectivitate; autori multipli; lucrări înregistrate la titlu). Este o primă abordare uniformizată a informațiilor unui document așezate
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
examinarea documentului, având ca scop o descriere unică și precisă a acestuia, considerat ca suport fizic al informației Ø Elementul de identificare în colecțiile bibliotecii (cota) 102. Ce tipuri de vedete au descrierile catalografice? R: Din punct de vedere al caracteristicilor bibliografice ale documentelor, distingem: Vedeta Ø autor persoană fizică (exprimate prin nume de persoane) Ø autor colectivitate (exprimate prin denumiri de colectivități, persoane juridice sau morale) Ø titlu (exprimate prin titlul documentului descris) Vedete din punct de vedere al tipului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
titlu. Autorul colectiv este invenția experților în catalogare, dar aplicarea constituie de multe ori, o problemă serioasă pentru catalogare. Scurt istoric La sfârșitul secolului al XIX-lea, începe să se profileze în producția editorială o categorie de publicații, reprezentând o caracteristică comună; editorii subordonau numele persoanelor fizice unui organism colectiv. Ele erau publicate de un anume organism, în numele acestuia și reflectând rezultatele activității organismului. Ideea colectivității este veche, încă din 1876. Charles Ammy Cutter, în regulile pentru catalogul dicționar, hotăra că
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
13. RELAȚIA Relațiile acestei informații cu altele se vor prezenta într-o listă. De ex.: O ediție a unei opere, traducerea sa, un capitol dintr-o carte, traducerea automată a datelor într-o imagine. 14. RĂSPÂNDIREA Aici pot fi prezentate caracteristicile spațiale și temporale ale informației. Răspândirea spațială se referă la o regiune fizică (ex. o parte din cer); folosește coordonate (latitudine și longitudine) sau nume de locuri dintr-o listă prestabilită. Răspândirea temporală se referă la data apariției informației sau
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
după un indice compus cu alți auxiliari. 150. Ce sunt indicii auxiliari comuni de limbă? R: Indică limba în care este scris documentul. Semnul specific este =... 151. Ce sunt indicii auxiliari comuni de rasă și naționalitate? R: Indică naționalitatea sau caracteristicile etnice ale unui subiect exprimat printr-un indice CZU. Sunt derivați din indicii auxiliari comuni de limbă. Semnul specific este (=...), în care se încadrează indicii auxiliari de limbă. 152. Ce sunt indicii auxiliari comuni de loc? R: Specifică localizarea geografică
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
comuni care utilizează semne în afara CZU - ex., indicii auxiliari alfabetici (A/Z). 157. Ce sunt indicii auxiliari speciali? R: Se pot atașa numai indicilor din tabela principală pentru care sunt destinați și se vor regăsi la începutul tabelei respective fiind caracteristici numai acelei clase/subclase. În cazul indicilor auxiliari speciali, același indice poate avea semnificații diferite în locuri diferite din tabela principală. Indicii auxiliari speciali nu pot fi utilizați independent ci numai atașați indicelui principal de a cărui clasă aparțin. Indici
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]