2,375 matches
-
Ideea însăși de "programe" nu e universală. Ea impune o viziune localizată a problemelor, care nu e o trăsătură proeminentă în societatea franceză, unde lumea are tendința să aștepte mai mult de la statul centralizat, de unde năucitoarea logică a "planului anti-violență", caricatură a politicilor publice hexagonale. În plus, una dintre învățăturile cercetării contextuale, ancorată îndeosebi în comparatismul internațional, este că, dincolo de aceste programe și politici voluntariste, există protecții "automate", legate de starea culturală, religioasă sau morală a unei comunități, cum am văzut
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui Molière este ironia sarcastică; arma lui Boccaccio este vesela caricatură. Pentru a regăsi formele și intențiile acestea, trebuie să mergi până la Voltaire. Giovanni Boccaccio a fost, într-o anumită privință, un Voltaire al secolului al XIV lea.”526 523 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love: A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
precise, bine definite; nimic din acest univers nu ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a carnalului care se delectează în erotismul afișat, un fel de caricatură care deseori seamănă cu o bufonerie, este plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu una divină, ca cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
depășite de către „cei care au Închipuit specia daimonilor, intermediari Între zei și oameni, pentru a sluji drept punct de joncțiune sau drept legătură În raporturile noastre cu divinitatea” (415 a, 1-3). Credem că personajul Cleombrotos, departe de a fi o „caricatură”, Întrupează, În afara unor idei aparținând fie lui Plutarh Însuși, fie altor curente filosofice, ceea ce am putea numi un „spirit al vremii sale”. El aparține unui tip de spiritualitate care va fi specific pentru cel de al doilea secol d.Hr
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui Molière este ironia sarcastică; arma lui Boccaccio este vesela caricatură. Pentru a regăsi formele și intențiile acestea, trebuie să mergi până la Voltaire. Giovanni Boccaccio a fost, într-o anumită privință, un Voltaire al secolului al XIV lea.”526 523 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love: A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
precise, bine definite; nimic din acest univers nu ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a carnalului care se delectează în erotismul afișat, un fel de caricatură care deseori seamănă cu o bufonerie, este plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu una divină, ca cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de băuturi, majoritatea alcoolice, consumă protipendada de la curtea Princepelui lui Barbu. Boierii simpli sau „veliți” se îndoapă sau chiar „toarnă în ei” lichioruri, vinuri seci și dulci, vodcă (vutcă în grafia autorului), rachiu, mastică, țuică etc. Scriitorii tolerați la curte, caricaturi ale contempornilor lui Eugen Barbu, fac excese bahice și pătează fețele de masă ale domnitorului. Unul, Neftiotache Buhuș, deghizare transparentă a unui clasic în viață, e mai mereu beat și se lasă păcălit de travestirea Messerului în femeie, fiind atras
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Evanghelia. Este un umor de proastă calitate ce poate să amuze numai spiritele greoaie și primitive. Propaganda ateistă a găsit în asemenea glume populare un vehicul excelent și cărțile pentru copii abundau în epocă de asemenea pilde, bogat ilustrate cu caricaturi de clerici. În timp ce Păcală era foarte considerat. Proletarii care întemeiază cartierul în Groapa lui Barbu se hotărăsc cu greu să cotizeze pentru o biserică, devenită necesară prin extinderea mahalalei. Ei pretextează că biserica lor e la cârciuma lui Stere, unde
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
afle dacă sufletul își păstrează simțurile. Stănică e contradictoriu și exterior ca în toate: ba exprimă idei de liberă cugetare agresivă, ba devine mistic. Preoții sunt caricaturali, mai ales cel bătrân, Popa Țuică. Lui G. Călinescu îi ies mai ales caricaturile și pamfletele așa că își află în figurile lor un pretext potrivit. Un sobor de preoți își agită sutanele în jurul catedralei pe care o construiește Ioanide, obiectând că nu e canonică. Ei se lasă instigați de inamicul lui Ioanide, care visa
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Ceea ce este șocant este faptul că există adevăr în fiecare noțiune și motivul este că cibernetica este o știință interdisciplinară. Trebuie să fie complicată.” 7. Peter Cuning [22] „Știința Ciberneticii nu este despre termostate sau mașini; această caracterizare este o caricatură. Cibernetica este despre finalitate, obiective, fluxurile de informații, controlul proceselor de luare a deciziilor și feedback (definit în mod corespunzător), la toate nivelele sistemelor vii.” 8. Jeff Dooley [23] „Cibernetica este o știință de comportament scop. Ea ne ajută să
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Militar București, Muzeul Aman din Craiova, la Universitatea din Atena și Muzeul Bizantin din Atena. Marele arheolog Atena (1921) și rectorul academiei Belle‐ Arte din Napoli (1922) sunt tot lucrările sale. Deosebit de sculpturi, I. Dimitriu - Bârlad a avut vocație către caricatură, desene, reproduceri, decoruri și costume de teatru, decorațiuni de interior, panouri decorative, pictură - peisaje, portretul soției sale - realizat în 1912... Numeroase lucrări se află în colecții particula re. În 1957 a donat orașului său Bârlad, Muzeului din localitate ”Vasile Pârvan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a «prinde» medicamente compensate”; „Marcel Ionașcu a luat locul V la Crosul Loteriei” (antrenor - bârlădeanul Valerian Panțiru). Nu lipsesc din Obiectiv paginile cu: „Eveniment local”, „Eveniment intern”, „Infracțional”, „Eveniment intern și extern”, „Economie”, „Sănătate”, „Sport”, „Mozaic”, „Mica publicitate”, multe clișee, caricatură, integrama zilei, horoscopul, rugăciunea zilei, meteo, programul T.V., flash, cronica neagră etc., încât și bârlădenii au ce citi. Inclusiv cărți pe care și le pot procura din librăriile Obiectiv recomandate de ziar. * 111 Ogorul Ogorul, redactat de Vasile Stoica, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Scrisori către redacție”, ”Scrisori deschise”, ”Moda”, „Jocuri de cuvinte „ etc. Materialele publicate au îmbrățișat genuri gazetărești diverse: analize, reportaje, portrete în tuș sau însoțite de fotografii, foiletoane, însemnări, interviu, raidanchetă, instantanee, fapt divers, proză ori versuri, plus 141 grafică și caricatură realizate de tehnicianul Leonte ori Laurențiu Gheorghiu. În anii în care era incomod să‐ ți botezi copiii sau să mergi la biserică să te cununi, să promovezi calitățile țiganilor, Rulmentul a cutezat, și pentru prima dată în presa din țară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
atestând prin note calitatea răspunsurilor date de muncitori la concursul „Verificați‐vă cunoștințele profesionale”, de notele respective ținându‐ se seama la examenul de acordare a gradațiilor pentru salarizare. Prezența rubricilor literare, a celor referitoare la pictură, artă fotografică, grafică și caricatură, multe dintre acestea regăsindu‐se tot mai des în pagina intitulată „Din creația cercului literar “Mihail Sadoveanu” a făcut din Rulmentul o publicație cu specific de revistă de promovare a literaturii și artei. Aici au semnat proză: Constantin Hușanu („Ilinca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
avea la îndemână pagina „Mozaic” - cu de toate (un fiu al Bârladului - Nicolae Tonitza în muzeul ieșean, de Geta Cohn; Secvenț e din geografia turismului românesc; vocabular; știați că...?; pseudorețete 222 culinare; pentru noi - femeile; poezie, jocuri de cuvinte, caleidoscop, caricatură și umor, apoi ,duminica, pagina culturală ori Moment cultural cu: opinii - peisajul lecturilor necesare; George Călinescu - amintiri literare; file de lector - „Intrusul” de Marin Preda; poezii de Haralambie Țugui și Ion Chiriac; Din drum - schiță de Ion Friduș; poșta literară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
început, asigură că „cetățenii vor găsi în foaia noastră cântarul drept al faptelor tuturor”, gând cu care „am început să apărem.” Ziarul publică articole de atitudine semnate de N. Bazilescu, profesor de Economie națională în Bu curești (Chestia țărănească), literatură, caricatură de D. Hârlescu, un serial „Puterea sufletească” a prof. univ. C. Rădulesc u Motru, dar și materiale care reflectă conflicte de idei cu Paloda, „care‐și schimbă amanții după cantitate și nu după calit ate”, amintindu‐ i că Viitorul, care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai altf comunit cu ajuto in, pag.5 ) pe ț ară (la an cel Ma el ! ate, rul , 2 P. re, 141 Vernisaj la Galeriile de artă "N.N. Tonitza" din Bârlad, Apariția drogurilor; rubrici permanente: info Bârlad, pagina culturală și... caricaturile lui N. Viziteu, un caricaturist de valoare naț ională, precum și programele TV, publicitate etc. Beneficiind de plaja foarte mare de informații locale provenite și de la celelalte componente ale Grupului de presă, posturile de radio Unison Vaslui și Bârlad ^ TV.V. - MERIDIANUL
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și spectacol Organizatorii evenimentului au reușit să-l transforme într-un spectacol de proporții, transmis în direct pe postul de televiziune Tv Vaslui, Radio Unison Vaslui și Bârlad, în cadrul căruia au evoluat, pe lângă protagoniștii de bază, ziariștii, și scriitori, epigramiști, caricaturi ști renumiți ai Vasluiului, împreună cu cele mai talentate trupe de copii, care au încântat publicul cu muzică și dansuri. Printre cei care au alcătuit programul artistic se numără scriitorul Ioan Baban, epigramiștii Val Andriescu și Ioan Toderașcu, caricaturistul Nicolae Viziteu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pictură), Marcel Guguianu (sculptură), Ioan Mancaș, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Traian Nicola, Gruia Novac, Mihai Ogrinji, P.S. Corneliu, Cristian Pântea (sculptură), Elena Poamă, Theodor Pracsiu, Ion Gheorghe Pricop, Dan Ravaru, Marin Rotaru, Cristian Simionescu, Avram D. Tudosie, Nicolae Viziteu (caricatură) și alte câteva nume care ne scapă. într-un front secund s-ar afla Cătălin Al Doamnei (Afrăsinei, n.1970), Nicolae Ariton (n.1954), Gheorghe Capșa (n. 1940), Laurențiu Chiriac (n.1970), dr. Nicolae Ionescu, Lucian-Valeriu Lefter ș.a. Mențiune specială
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
față de firmele de consultanță. Disprețul se poate vedea clar într-o avalanșă de cărți care atacau aceste firme - cu titluri precum Companii Periculoase sau Doctorii vrăjitori, care dădeau de gol finalurile - și din mai multe glume cu consultanți, ilustrate de caricaturile lui Matthew Diffee în numărul din 26 martie 2001 a ziarului New Yorker. Desenul arăta doi detectivi care stăteau deasupra unui cadavru. „Din natura violentă a multiplelor plăgi prin înjunghiere”, îi spune unul celuilalt, „cred că victima a fost probabil
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
au contribuit la catastrofa țării", fără a se explica conotația politică și propagandistică a celui de-al doilea document (Djoro Tzvetkov, op. cit., p. 106, 107). 117 Curajul și profesionalismul autorilor sunt evidente în expunerea problemelor reunificării Germaniei, inclusiv prin câteva caricaturi din presa contemporană (Ausgabe Türingen..., p. 58, 105). 118 Ibidem, p. 106. 119 Cea mai populară formă de manifestare a ironiilor la adresa regimului era aceea a bancurilor politice. Indiferent de conținut, locație sau rafinament literar, inepuizabilele glume pe seama ordinii comuniste
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
evident perfectibil prin noi aplicații. O relație dialectică între modelele globale de descriere și lecturile concrete (modelul semiotic al narațiunii/vs/fapt divers, zvon în interacțiunea cotidiană și mass-media; modelul peircian al semnului și actualizarea sa în afiș, reclamă sau caricatură etc.) oferă pe de o parte căile intrării în textul concret, iar pe de altă parte modalitatea ameliorării instrumentelor analitice (evident provizorii și amendabile). Parafrazînd motto-ul parabolă al celebrului eseu asupra antiumanismului contemporan (La pensée '68 de Luc Ferry
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un fel de idee pe care am numit-o fundament (ground) al repre-sentamenului" (C.P.2.228). În termeni moderni s-ar purea vorbi de trăsături pertinente (ca în fonologia structurală), de "proprietăți emergente" (U. Eco), datorită cărora recunoaștem într-o caricatură pe omul politic reprezentat sau într-o schiță sumară amplasamentul unei clădiri. Semnul peircian, acel aliquid stat pro aliquo, este deci o relație triadică dependentă de cele trei categorii: ale primității, secun-dității și terțității, altfel spus, categoria calității posibile, existenței
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tautologii. Căci, deși tablourile se schimbă, efectul rămâne mereu același. Dacă în Antichitate și Renaștere este necesară, pentru înțelegerea parodiei, o disociere cât de exactă posibil față de genurile cu care ea se înrudește (satira menippee, travestiul, burla, pastișa, satira sau caricatura), în postmodernitate se transformă într-o categorie, într-un concept manipulat și manipulând, la rându-i, politic. În prezent, parodia este discutată ca o exagerare ce acționează prin anumiți "indici informaționali": presupune o "duplicitate funciară" întrucât "legitimează și subminează, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin scontatul efect umoristic, ci prin "imitația unor oameni neciopliți". "Homer, bunăoară, închipuie pe oameni mai buni (proces de idealizare, s.n.), Cleofon așa cum sunt (respectă uzanțele realismului, s.n.), Hegemon Thasianul, născocitorul parodiilor, și Nicohares, autorul Deiliadei, mai răi (aplecarea spre caricatură, s.n.) (...). Prin aceasta se și desparte de altminteri tragedia de comedie: una năzuind să înfățișeze pe oameni mai răi, cealaltă mai buni decât sunt în viața de toate zilele"98. Se naște astfel ideea bipartiției caracterelor, pusă de Aristotel în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]