2,818 matches
-
tristă. A.C. Cuza are un spirit mușcător. Davidescu și-a jurat să întinerească prozodia. Traian Demetrescu a avut o sensibilitate ascuțită și maladivă care s-a concentrat în strofele din Senzitive, cu toată acea melancolie pe care o mai exprimă carp sau Cruceanu. Al. Gh. Doinaru, născut în 1882, la Tescani, are deja un frumos bagaj literar. Iuliu Dragomirescu cântă înflăcărat patria. Pe un cu totul alt ton, rar aici, P. Dulfu, poet satiric, amestecă în lecții de estetică hazul anecdotelor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cinci volume, profesorul de filosofie care, după ce a studiat la Viena, Berlin și Paris, a înnobilat timp de patruzeci de ani învățământul superior, rectorul Universității din București, a fost și șeful indiscutabil al mișcării literare Junimea, alături de I. Negruzzi, P. Carp, V. Pogor. Revista lor, Convorbiri literare, continuă să apară după o existență amestecată cu toate progresele intelectuale ale României moderne. Spirit eminamente critic, lucid și incisiv, Maiorescu a scos literatura română din norii eroici și romantici de la 1848, unde părea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ioan Kalinderu și Al. Lapedatu. Convorbiri critice. Director: Mihail Dragomirescu, revistă de foarte înaltă și severă ținută 38. Convorbiri literare, revistă fondată în 1866 de grupul literar Junimea, care a devenit partidul politic al junimiștilor, partid conservator condus de P.P. Carp. Directorul actual este D-nul Simion Mehedinți, care-și rezumă teoria idealistă în această frumoasă formulă: "Țările mici, în care contagiunea viciului se răspândește repede, nu-și permit luxul nici unei imoralități fără să ispășească pentru rătăcirea lor printr-o prăbușire
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ratesh, Ion Vianu, Doina Jela, Andrei Oișteanu) au aflat de la Alexandru Solomon, după ce și-au exprimat părerile și nelămuririle (unde erau), că în serialul de trei episoade a câte 50 de minute, deja montat, vor mai intra, printre alții, Mircea Carp, Gelu Ionescu, Magdalena Kopf (fosta logodnică a lui Carlos Șacalul), și că va fi arătată și casa conspirativă a lui Carlos, aflată între Băneasa și Otopeni. Alexandru Solomon nu crede că a făcut filmul prea târziu. „În Spania de-abia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
etajul III bolnavi cu arsuri. Își amintește, de asemenea, că după plecarea dr. Firică a fost numit director dr. George Mănescu. Acesta a plecat, se pare, într-o misiune medicală, în afara țării, și în locul lui a fost numit dr. Silviu Carp. În anul 1959 sunt mai multe evenimente care vor marca destinul acestui spital. Cel mai important este Ordinul Ministrului Sănătății nr. 912 din 31 octombrie 1959, privind reprofilarea unor unități spitalicești din Capitala R.P.R. Vom mai reveni asupra acestui ordin
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
erau cu norma plină la noi, lucrau numai în sistem de gardă. Ei nu preferau să se angajeze în chirurgia de urgență a mâinii sau a arșilor. Au preferat - unii din ei să se integreze la Spitalul din Floreasca: dr. Carp, dr. Petre Bors, Paul Blidaru, dr. Manescu, Octav Constantinescu, Ștefan Constantinescu, dr. Gilorteanu. Dintre cei care au plecat îmi mai amintesc de dr. Ileana Aluneanu, de la radiologie, dar a rămas valorosul anatomo-patolog Virgil Paulian. Din cei de la laborator a plecat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fi ne-a Costache Dimitriu, vechi purtător de amintiri care ne prezenta în mod paradoxal noutăți din articolele publicate în alte țări. Mi se părea ceva din altă lume să-l ajut ca mâna a doua pe Silviu sau Sile Carp, un fel de ahtiat după refacerea pereților abdominali pe care, întâiul în lume, îi suturase în straturi părintele chirurgiei românești Constantin Dumitrescu Severeanu înainte de 1900. Era o istorie vie Eugen Cerchez, monumental și solid, cu un zâmbet cald te ghicea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a acesteia făcută Austro-Ungariei (22 mai 1915), o cale pe care România nu trebuie să o urmeze. În martie 1916, revista conținea o recenzie a lucrării Atitudinea României în războiul actual (București, 1915, 88 p.), precizându-se: „Alături de d-nii P. Carp și C. Stere, distinsul istoric d. Radu Rosetti este unul din partizanii cei mai convinși ai continuării politicii noastre tradiționale alături de Puterile Centrale”. Volumul de față, Acțiunea politicii rusești în Țările Române..., alcătuit pe baza „părerilor și aprecierilor agenților oficiali
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a anunțat o nouă adeziune răsunătoare: aceea a profesorului universitar Simion Mehedinți. În scrisoarea de adeziune, autorul își motiva gestul, apreciind că Gh. Brătianu și tineretul din jurul său vor putea să realizeze "ceea ce n-a putut împlini Junimea și Petre Carp pentru binele acestei țări "227. Fost membru al Partidului Conservator și apoi al Partidului Țărănesc, Simion Mehedinți jucase un rol politic la începutul secolului, până în 1925, când fusese exclus din Partidul Țărănesc. Pe lângă motivele amintite, un alt factor care îl
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
presa de partid semnala înscrierea altor personalități, care se vor număra între liderii organizațiilor județene georgiste. Era vorba despre generalul în rezervă Silviu Bordan, înscris în organizația județului Timiș-Torontal, de avocatul Floru Pralea din județul Putna, precum și de N. P. Carp, urmașul fostului lider conservator P.P. Carp, înregistrat între georgiștii vasluieni 230. Între cei care au aderat la partidul condus de Gheorghe Brătianu până în 1934, s-a aflat și un număr important de reprezentanți ai minorităților naționale. Astfel, în iunie 1932
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
personalități, care se vor număra între liderii organizațiilor județene georgiste. Era vorba despre generalul în rezervă Silviu Bordan, înscris în organizația județului Timiș-Torontal, de avocatul Floru Pralea din județul Putna, precum și de N. P. Carp, urmașul fostului lider conservator P.P. Carp, înregistrat între georgiștii vasluieni 230. Între cei care au aderat la partidul condus de Gheorghe Brătianu până în 1934, s-a aflat și un număr important de reprezentanți ai minorităților naționale. Astfel, în iunie 1932, s-a înregistrat adeziunea unui grup
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
membri de frunte ai PNL, dar și personalități culturale, precum C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți sau Gh. Strat. În aceeași situație se găsesc și rude apropiate ale unor importanți reprezentanți ai altor partide politice românești, precum: N.P.Carp, urmașul liderului conservator P.P. Carp, Gh. Gh. Mironescu, urmașul liderului național-țărănist cu același nume, Ștefan Argetoianu, fratele cunoscutului om politic român sau Ștefan Tătărescu, fratele premierului liberal din anii 1934-1938. Pe aceeași listă merită a fi trecute numele unor personalități
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dar și personalități culturale, precum C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți sau Gh. Strat. În aceeași situație se găsesc și rude apropiate ale unor importanți reprezentanți ai altor partide politice românești, precum: N.P.Carp, urmașul liderului conservator P.P. Carp, Gh. Gh. Mironescu, urmașul liderului național-țărănist cu același nume, Ștefan Argetoianu, fratele cunoscutului om politic român sau Ștefan Tătărescu, fratele premierului liberal din anii 1934-1938. Pe aceeași listă merită a fi trecute numele unor personalități precum Mihai Antonescu sau Ion
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
haosului, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pp. 367-392. Calafeteanu, Ion, Politică și interes național, Editura Enciclopeică, București, 1997. Calafeteanu, Ion, Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Campus, Eliza, Din politica externă a României, 19131947, Editura Politică, București, 1980. Carp, Radu, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83. Cârțână, I., Seftiuc, I., Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972. Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 290 Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, p. 62. 295 Radu Carp, op. cit, pp. 70-72; Al. Radu distinge între variantele neoliberalismului: liberalism nostalgic, liberalism organizat și liberalism social. Al. Radu, op. cit, p. 87. 296 Paul E. Michelson, "The Strange Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
potrivit căruia orice limitare a libertății personale trebuie să conducă cu necesitate la majorarea libertății altora. Demeter M. Attila, "Aspecte ale liberalismului englez", în Journal for the Study of Religions & Ideologies, an II, nr. 4, 2003, p. 119. 313 Radu Carp, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, p. 72. Ideea potrivit căreia proprietatea crează obligații față de societate, întrebuințarea ei trebuind să devină un serviciu pentru un cât mai mare bine social, apare pentru prima dată în Constituția germană din 1919. Ștefan
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sale europene, Editura Pim, Iași, 2010, p. 217. 331 Articolul "Profeții revolției și acțiunea liberală", în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 332 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc. Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, p. 181; Radu Carp, op. cit., p. 70. 333 "Mișcarea", nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 334 "Noțiunea de proprietate adoptată de partidul liberal trebuie să fie o noțiune mixtă, eclectică, [...] proprietatea socială, caracterul ei fiind [...] determinat de considerațiuni de utilitate socială, de dreptate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2010, p. 158. 347 Șerban Rădulescu Zoner, coordonator, Gheorghe Cliveti, Gheorghe Onișoru, Dumitru Șandru, Apostol Stan, Istoria Partidului Național Liberal, Editura All, București, 2000, p. 231; Mihail Manoilescu, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a., p. 221; Radu Carp, op. cit., p. 77. 348 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 19. 349 Ibidem, p. 6, 7; Ștefan Stănciugelu, op. cit., pp. 373-387. 350 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
DE LUPTĂ ÎN CAMPANIA 1941-1945 DIN SATELE STÂNCĂȘENI ȘI IEZĂR Nr.crt. Numele și prenumele 1. Slt. IBĂNESCU VASILE 2. Slt. VRABIE GHEORGHE 3. Slt. NECHITESCU NICULAE 4. Serg. HRISCU GHEORGHE 5. Serg. JIREBIE CONSTANTIN 6. Serg. STOICA NICULAIE 7. Cap.CARP ION 8. Cap. STOICA ION 9. Cap. OUATU JENICA 10. Sold. CHIRIAC GHEORGHE 11. Sold. CHIRIAC ALEXANDRU 12. Sold. CHIRIAC VASILE 13. Sold. COCAI DUMITRU 14. Sold.COROMELCI ION 15. Sold. GANEA NICULAE 16. Sold. GANEA IORGU 17. Sold. GRĂDINARU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe care o va deține până în martie 1888. Astfel, conservatorii ajung în opoziție, iar Timpul devine tribuna de la care sunt amendate acțiunile guvernului liberal, fiind susținut financiar prin cotizațiile membrilor de partid, în ciuda faptului că o parte dintre conservatori (P.P. Carp și T. Rosetti) se declară pentru desființarea ziarului. "Ziar politic, comercial, industrial și literar", Timpul îl are la început ca redactor șef pe Gr.H. Grandea, care se afirmase deja prin activitatea desfășurată la Curierul Bucureștilor. În ianuarie 1877, redacția ziarului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Zizin Cantacuzino). "În octombrie 1878, Zizin Cantacuzino i se plângea lui Maiorescu că Eminescu transformase Timpul în ziarul său personal, iar în iunie-iulie ale aceluiași an e îndepărtat de la gazetă, trimis fiind, cu o misiune, în afara Bucureștiului. Și Maiorescu și Carp s-au văzut atacați de Eminescu în ziarul pentru a cărui apariție cotizau financiar"217. Majoritatea articolelor publicate de Eminescu în Timpul nu sunt semnate, practică curentă de altfel în presa vremii, iar puținele texte semnate apar sub pseudonimele "Fantasio" sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicisticii este favorizată de schimbările care au loc pe scena politicii românești: în martie 1888, Partidul Liberal pleacă de la conducerea țării, fiind înlocuit de un guvern junimist, condus de T. Rosetti, din care mai fac parte T. Maiorescu și P.P. Carp. Junimiștii preiau România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu predilecție un partid al marilor proprietari de pământ, dar și al intelectualilor (în rândurile sale desfășurându-și activitatea și junimiștii), Partidul Conservator îi are în frunte pe: Emanuil Costache-Epureanu (1880), Lascăr Catargiu (1880-1899), George Gr. Cantacuzino (1899-1907), Petre P. Carp (1907-1913), Titu Maiorescu (1913-1914), Alexandru Marghiloman (1914-1925), Nicolae Filipescu (1915- 1916). Conservatorii se află la guvernare între 1888-1895, 1899-1901, 1904-1907, 1911-1914, 1918 (martie-octombrie). "Oamenii politici, la rândul lor, demonstrau, în marea lor majoritate, o flexibilitate uneori deconcertantă prin deplasările lor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
169, 173, 190, 227 Brătianu, Ion I.C. / 160 Bulei, Ion / 130, 159, 161, 247, 293 C Cantacuzino, George Gr. / 160 Cantacuzino, Zizin / 114, 115 Carada, Eugeniu / 226 Caragiale, I.L. / 117, 122, 225, 228, 293 Carnap, Rudolf / 131, 133, 194, 286 Carp, Petre P. / 114-115, 119, 160 Cassian Spiridon Maria / 96, 118, 287, 293 Cassirer, Ernst / 19, 287 Catargiu, Lascăr / 113-114, 117, 160 Călinescu, George / 11, 101-102, 110, 115, 138, 145, 154, 212, 287, Cărtărescu, Mircea / 103, 244, 287 Charaudeau, Patrick / 31
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]