8,983 matches
-
sunt: formulare pretipărite, CD-uri, DVD-uri, hârtie de imprimantă, film fotografic ș.a.; • informațiile accesibile prin citire: cărți, manuale de referință, documentații ale sistemului, registre, acte ale firmei ș.a.; • furnituri de birou: hârtie, indigo, folii transparente ș.a.; • piese de schimb: cartele de circuite, componente electronice, capete de citire-scriere, lanțuri de imprimantă, miniunități de discuri fixe ș.a. Costul pierderilor de mai sus se determină fie ținând cont de prețul curent de achiziție al acestora, fie de cheltuielile necesare recreării lor. Vulnerabilitatea sistemului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ca rector al Academiei de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. Ideolog oficial al regimului ceaușist, poreclit și Popescu-Dumnezeu, P. a instituit un control dur în cultură, vizând obediența față de comandamentele politice ale momentului. Debutează în 1949 la „Teleormanul liber”, iar prima carte, Impresii de călător, îi apare în 1962. Impresii de călător, ca și Drumuri europene (1965) revelează un scriitor cu deosebită aplecare spre eseu. Voiajând prin țări europene (Franța, Marea Britanie, Italia, Grecia), afro-asiatice (Egipt, Irak), ajuns și dincolo de Oceanul Atlantic (Cuba), P.
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
la Universitatea Media, iar în 2003 și la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București. Debutează în 1967, într-o gazetă din Bacău, dar adevăratul debut poate fi considerat cel din 1972, la „Amfiteatru”, iar prima carte, Povestiri terminate înainte de a începe, îi apare în 1981. Este inclus în culegerea colectivă Desant ’83, alături de Mircea Nedelciu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constatin Stan, Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu ș.a., scriitori care vor ilustra optzecismul. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
și autor dramatic. După ce urmează cursul primar în Galați și Liceul „Sf. Sava” la București, face studii de drept internațional, neterminate, la Paris. Întors în țară, a fost referendar la Casa Școalelor. Debutează la „Gazeta Transilvaniei” în 1907, iar prima carte, Sonete, îi apare în 1910. Colaborează la „Neamul românesc literar” și „Gazeta Transilvaniei”, apoi la „Luceafărul”, „Flacăra”, „Sburătorul”, „Rampa”, „Universul literar” ș.a. Cultivator al sonetului, M. nu e în volumul de debut și nici în Sufletul grădinei (1920) un parnasian
MOSOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
traduce și Stihurile la dumnezăescul David, care în Biblia de la București vor fi tipărite între psalmii 76 și 77), se străduiește să reproducă și aparatul ei critic. Nu renunță nici la un text, socotit apocrif de ortodoxie, A IV-a carte a macabeilor, intitulat - în traducerea cărturarului român - Pentru sângurul țiitoriul gând, o disertație pentru așezarea rațiunii deasupra simțurilor, care este atribuită lui Josephus Flavius, dar aparținând unui anonim din Alexandria în veacul I d.Hr. Lângă acest „text de bază” al
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
, Ion (pseudonim al lui Vasile-Florin Tărăbuță; 10.IV.1905, București - 1968), poet. Urmează liceul la București (1915-1923), tot aici absolvind Facultatea de Drept (1927). Face o carieră de magistrat. Debutează cu poezie în „Adevărul literar” (1924), iar prima carte, Liniști și comori, îi apare în 1929. A colaborat la „Universul literar”, „Clipa”, „Ritmul vremii”, „Mișcarea literară”, „Bilete de papagal”, „Viața literară”, „Vitrina literară”, „Îndreptar” ș.a. A editat la Brăila revista „Relief dunărean” (1934). Lirică de confesiune șoptită, palidă la
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
Tribuna Ardealului”, aflat sub direcția lui Emil Hațieganu, fiind prezent aproape număr de număr cu articole, eseuri, versuri. Concomitent, colaborează la „Săptămâna” din Bistrița. Debutează în volumul colectiv Versuri din Transilvania de Nord, editat la Cluj în 1941, prima lui carte fiind Psalmii neliniștii, apărută în 1942. Tot acum publică două eseuri în albumele Raoul Șorban și Petre Abrudan. După alungarea trupelor de ocupație germano-ungare, P. a fost redactor responsabil al săptămânalului „Înfrățirea” din Târgu Mureș (1944-1945). Revine la Cluj și
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
o bogată activitate în domeniul istoriei și politologiei, fiind prezent cu contribuții în numeroase volume colective și face parte din diferite organisme naționale și internaționale. Debutează în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1978), cu proza scurtă Ca să vezi, iar prima lui carte de literatură este romanul Eu și maimuța mea, apărut în 1990. Colaborează la „Echinox” (unde asigură rubrica „Ce istorie scriem?”), „Apostrof” (unde o vreme deține rubrica „Cronica literară”), „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. Editează periodicul „Caietele tranziției” (1997- 1999) și
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
contrastante, este construită tipologia femeii bovarice, atrasă de necunoscut, de aventură și libertate, dar prăbușită la moartea soțului acceptat-detestat, în antiteză cu tipul intelectualului superrafinat care muncește la forjă pentru a putea supraviețui (lucrurile se petrec în imediata succesiune a Cartei ’77 și a ecourilor ei în lumea intelectuală europeană, impresionată de scriitorii cehi care munceau ca gunoieri, dar nu acceptau compromisul). Iubitul unei doamne mature o învață că se poate trăi liber fără a fi „mică la minte”. Numai că
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
continua multă vreme pentru că este dificil să se renunțe la industriile poluante din întreaga lume și, câtă vreme nu există sancțiuni ferme, nici regulile nu sunt respectate, oricât ar fi de bune! În acest context, să mai notăm că o cartă similară, denumită Carta Verzilor Mondiali, a fost semnată de anumite partide politice din întreaga lume, chiar și din SUA (800 de delegați ai Partidelor Verzi din 70 de țări) în Australia (Camberra) în aprilie 2001, în care ele se angajează
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pentru că este dificil să se renunțe la industriile poluante din întreaga lume și, câtă vreme nu există sancțiuni ferme, nici regulile nu sunt respectate, oricât ar fi de bune! În acest context, să mai notăm că o cartă similară, denumită Carta Verzilor Mondiali, a fost semnată de anumite partide politice din întreaga lume, chiar și din SUA (800 de delegați ai Partidelor Verzi din 70 de țări) în Australia (Camberra) în aprilie 2001, în care ele se angajează prin acțiuni cu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
categorie se încadrează. Profesorul definește fiecare generație de drepturi și aduce informații relevante pentru temă. Drepturile omului sunt drepturi ce aparțin omului pur și simplu pentru că sunt oameni. Istoria consemnează preocupările pentru acest domeniu astfel: - 1679 - Habeas Corpus - Anglia; - 1688 - Carta Drepturilor - Anglia; - 1776 - Carta Drepturilor - SUA; - 1789 - Carta Drepturilor Omului și ale Cetățeanului - Franța; - 1948 - Declarația Universală a Drepturilor Omului - ONU; - 1950 - Convenția Europeană privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; - 1951 - Convenția privind statutul refugiaților; - 1966 - Tratatul internațional
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
definește fiecare generație de drepturi și aduce informații relevante pentru temă. Drepturile omului sunt drepturi ce aparțin omului pur și simplu pentru că sunt oameni. Istoria consemnează preocupările pentru acest domeniu astfel: - 1679 - Habeas Corpus - Anglia; - 1688 - Carta Drepturilor - Anglia; - 1776 - Carta Drepturilor - SUA; - 1789 - Carta Drepturilor Omului și ale Cetățeanului - Franța; - 1948 - Declarația Universală a Drepturilor Omului - ONU; - 1950 - Convenția Europeană privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; - 1951 - Convenția privind statutul refugiaților; - 1966 - Tratatul internațional privind drepturile civile și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
drepturi și aduce informații relevante pentru temă. Drepturile omului sunt drepturi ce aparțin omului pur și simplu pentru că sunt oameni. Istoria consemnează preocupările pentru acest domeniu astfel: - 1679 - Habeas Corpus - Anglia; - 1688 - Carta Drepturilor - Anglia; - 1776 - Carta Drepturilor - SUA; - 1789 - Carta Drepturilor Omului și ale Cetățeanului - Franța; - 1948 - Declarația Universală a Drepturilor Omului - ONU; - 1950 - Convenția Europeană privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; - 1951 - Convenția privind statutul refugiaților; - 1966 - Tratatul internațional privind drepturile civile și politice; - Tratatul internațional privind
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
completă la viața socială, care se diferențiază de grupurile dominante ș...ț prin criterii etnice ș...ț, religioase ș...ț, lingvistice și culturale ș...ț.” Encyclopaedia Universalis, 2004 „Demnitatea umană este inviolabilă. Ea trebuie respectată și protejată.” (art. 1 al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, 2000) „Drepturile și libertățile trebuie asigurate fără distincție, fondată mai ales pe apartenența la o minoritate națională.” (art. 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, 1950 șamendată în 2000ț). Documente/imagine: drapelele minorităților europene; harta
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
formarea unor agenți nonșcolari ai educației și întărirea țesăturii asociative” (Stănciulescu, 2002, p. 202). La această reuniune a fost adoptată Charta Orașului Educativ, care face referire la responsabilitățile ce revin comunităților locale în domeniul educativ al copiilor și tinerilor. Această cartă precizează: „Orașul va fi educativ atunci când va recunoaște, va exersa și va dezvolta în afara funcțiilor sale tradiționale (economice, sociale, politice și de prestări servicii), o funcție educativă, în sensul că își va asuma o intenționalitate și o responsabilitate vis-a-vis de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a fascismului”, Cuvântul liber, nr. 35, din 7 iulie 1934 210 36. „Raport general asupra activității desfășurate de Consiliul Național al Femeilor Române între 1930-1934” 212 37. „Raport asupra activității «Casei femeii» din București între 1928 și 1934” 217 38. „Carta Femeii”, adoptată la cel de-al XII-lea Congres al Alianței Internaționale pentru Sufragiu și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, Ziarul nostru, nr. 4, din aprilie 1935 222 39. „Darea de seamă asupra activității Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și a fascismului, reprodus din Cuvântul liber, nr. 35 din 7 iulie 1934. 36. Raport general asupra activității desfășurate de Consiliul Național al Femeilor Române între 1930-1934. 37. Raport asupra activității „Casei femeii” din București între 1928 și 1934. 38. Carta Femeii, adoptată la cel de-al XII-lea Congres al Alianței Internaționale pentru Sufragiu și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, reprodusă din Ziarul nostru, nr. 4 din aprilie 1935. 39. Deschiderea Expoziției de scoarțe românești a Soc. „Țesătoarea”. Solemnitatea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în care se afla Societatea Națiunilor în fața desconsiderării de către puterile revizioniste a celor mai elementare precepte ale dreptului internațional 3. Același ziar feminist reproducea lucrările Congresului A.I.S.A.C.P.F. ținut la Istanbul (16-23 aprilie 1933), unde a fost definitivată Carta Femeii, pe temeiul principiilor Declarației de Independență a S.U.A., recunoscute ca inalienabile de către națiunile civilizate 1. Delegația română s-a angajat, împreună cu celelalte congresiste, să acorde tot sprijinul Comitetului Feminin Internațional de la Geneva, creat cu scopul de a coordona
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a îndruma și monitoriza contabilitatea, auditul, responsabilitatea, valorile etice și aranjamentele de guvernanță, fără a se isca vreun conflict de interese - real sau probabil. În ultimii ani, rolul comitetului de audit a fost accentuat prin reglementări internaționale și prin completarea Cartei auditului intern cu scopul și responsabilitățile comitetului de audit. F. AUDITUL INTERN Auditul intern este reprezentat în figura 1.3, componenta F, și reprezintă pilonul 6 al guvernanței, iar prin rolul și responsabilitățile sale ne oferă o imagine completă a
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
control inegalitățile sociale „generate În mod spontan de piața liberă”. Subvenționarea produselor alimentare, a energiei, asistenței sociale, dar și a Întreprinderilor cu dificultăți economice erau considerate În acest sens necesare. Controlul statului asupra investițiilor străine a reprezentat o a două cartă a doctrinei economice a FSN. Considerate „necesare”, ele trebuiau totuși limitate, pe de o parte, pentru a „proteja piața națională și piața muncii”, și, pe de altă parte, pentru a se evita „aservirea În raport cu firmele multinaționale”. Tema „vânzării țării” a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Z. Buzdugan apar antologate de B.-H. în 1942. Lasă ea însăși câteva traduceri (remarcate), din François Villon, Paul Valéry, Petöfi, Robert Browning. Tentată poate la o reevaluare (boala de cord îi anunța sfârșitul), își editează, în același an, întâia carte: Chenar pe marginea războiului, jurnal sensibil ce exorcizează spaime de dincoace de front. Revine în 1943 cu o culegere retrospectivă, Versurile mele. Evadările în trecut, eden pierdut și recucerit prin rememorare, inspiră stampe nostalgice (Brateșul, luntrea cu vântrele, masa de
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
China se strânge o furtună, un singur strigăt: NU! Doina CIUREA - Profesoara. În: Viața românească, nr.3, mart., 1952 Cu Eminescu și Coșbuc, departe Urcat-am culmi de vers, de-atâtea ori, De Creangă ne-a vorbit... Din a lui carte Am spus povești la foc, în șezători. Ardeau cuvintele-i, ca roșii steaguri, Când ea, din Gorki, Mama ne citea Ni se părea că dincolo de praguri. Rusia luptătoare viu trăia. ...Și clasa toată-i plină de lumină; Mai cu putere
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că e bine să fie cunoscute În România, pozițiile legate de conceptul regretatei profesoare de la Harvard, Judith Shklar, „liberalismul fricii”. Citez două texte foarte importante, după părerea mea, primul fiind cel al lui Martin Palous, fost purtător de cuvânt al Cartei 77 și actual amabasador al Republicii Cehe la Washington. Articolul se intitulează „Suntem prea familiarizați cu dictatorii” („All Too Familiar With Dictators”) și afirmă: „Rațiunea pentru abordarea noastră nu este nevoia de a servi pe cineva, ci mai degrabă experiența
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
apărare? • Bugetare - Ce resurse financiare sunt necesare pentru realizarea capabilităților din primul an al programului? • Evaluare - Se Îndeplinesc obiectivele planificate? La nivel național, documentele care fundamentează planificarea apărării sunt Strategia de Securitate Națională, Strategia de Apărare Națională a Țării și Carta Albă a Apărării. Pe baza prevederilor acestor documente la nivelul Ministerului Apărării au fost elaborate Strategia Militară a României, Directiva de Planificare a Apărării (DPA) și Precizările SPPBE. De asemenea, În această fază se realizează studii și analize ce pot
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]