3,300 matches
-
pluralul colectiv-impersonal, termenii sunt vagi (în cea mai mare parte, încă, oarecare, ar fi poate), faptele sunt prezentate într-o enumerare cu perioadă retorică. Propozițiile sunt dispuse uniform, între ele neexistând conectori pragmatici care să expliciteze relații logice de tipul cauzalitate, consecință, concesie, relații spațio-temporale etc. În textul organizat deductiv, enunțul este asumat de vorbitor (părerea mea este), termenii sunt preciși (2-3 luni), între faptele prezentate în text se stabilește în mod explicit o legătură de cauzalitate. Apartenența textului la unul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relații logice de tipul cauzalitate, consecință, concesie, relații spațio-temporale etc. În textul organizat deductiv, enunțul este asumat de vorbitor (părerea mea este), termenii sunt preciși (2-3 luni), între faptele prezentate în text se stabilește în mod explicit o legătură de cauzalitate. Apartenența textului la unul dintre tiparele discursive - tiparul deductiv sau tiparul inductiv - se corelează cu strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a eforturilor, spre atingerea obiectivului țintă. Maximizarea efectelor generate de utilizarea resurselor entității economice nu se poate realiza fără o permanentă analiză a corelației cauză efect. Cunoașterea proceselor și fenomenelor economice, a mediului general și de proximitate, identificarea relațiilor de cauzalitate dintre factorii și partenerii sociali ai întreprinderii constituie o premisă de care orice entitate trebuie să țină cont, în cadrul universului economic. Lucrarea, concepută pornind de la experiența românească în domeniu și asociată cu o amplă documentare din literatura străină, se dorește
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
4) după modul de urmărire în timp a fenomenelor, analiza poate fi: analiză statică; analiză dinamică. Analiza statică studiază fenomenele economice la un moment dat, evidențiind corelațiile care se stabilesc între factorii sau elementele componente ale fenomenului, precum și relațiile de cauzalitate dintre acestea. Analiza dinamică cercetează evoluția în timp a fenomenelor economice, precum și modificarea factorilor de influență sau a elementelor componente care determină schimbări esențiale; 5) în funcție de natura fenomenelor cercetate, se disting: analiza tehnico-economică: analiza gradului de înzestrare tehnică, analiza randamentului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
societății supuse procesului de diagnosticare. Din acest motiv, realizarea diagnosticului întreprinderii numai prin utilizarea unor programe informatice/ softuri, care oferă doar explicațiile matematice ale modificării unui fenomen economic, este insuficientă deoarece nu poate asigura și argumentele corelate, de susținere a cauzalității, specifice fiecărui caz în parte. Deși beneficiază de un înalt grad de inovare, „nanotehnologiile informatice” nu pot fi considerate, cel puțin până în prezent, o alternativă a gândirii umane. Din punct de vedere științific, contabilitatea își aduce o contribuție deosebită în
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
6.1.2. Analiza cheltuielilor materiale în dinamică și structură În dinamică și structură, cheltuielile materiale se pot analiza la nivelul activității întreprinderii sau pe grupe de produse/servicii/lucrări. Pentru o bună înțelegere a conținutului și a relațiilor de cauzalitate, majoritatea specialiștilor recomandă analiza separată 6 a cheltuielilor cu materialele și a cheltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate. Metodele utilizate pentru o astfel de diagnosticare sunt deja cunoscute: abaterile absolute, indicii, ratele de creștere, ritmurile medii, coeficientul mediu de structură și
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
informaționale cultură organizațională ne vom referi mai mult la integrarea informațională și la incidența acesteia asupra mediului organizațional. Integrarea informațională este deci mai mult decât obligatorie în secolul XXI pentru afacerile care vor să reziste pe piață! Definirea relațiilor de cauzalitate dintre cultura organizațională și tehnologie, pe de o parte, și impactul lor asupra performanței, pe de altă parte, și verificarea practică a acestor definiri și determinări au rămas pe terenul disputelor și speculațiilor. Specialiști din domeniul tehnologiei informaționale consideră că
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
NTI. În fapt, aceste elemente nu sunt configurate la modul „ideal proiectat”, sunt mereu interconectate într-o matrice de interdependențe sociale și tehnice, iar efectele generate sunt adesea imprevi zibile. Așa cum precizam în debutul acestui capitol, defin irea relațiilor de cauzalitate între cultura organizațională și tehnologie, a impactului lor asupra performanței, validarea practică a acestor definiri și determinări sunt încă puternic disputate. În practică, cele două concepte „cultură organizațională” și „performanță”, sunt dificil de definit și descris de o manieră coerentă
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
decât unul la fel de complex ca realitatea nu înseamnă însă că nu ne putem folosi modele simplificate pentru a investiga aspecte ale acestei realități. Tocmai în acest lucru se află miza cercetării în domeniul socialului - în găsirea esenței faptului social, a cauzalității, a construcției obiectelor și actelor sociale, care să fie formulată într-un model suficient de simplu pentru a fi interpretabil și suficient de adecvat pentru a surprinde exact acele elemente care sunt relevante pentru tema cercetată. Realitatea socială este continuu
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pentru felul în care factorii determină variabilele, pe baza cunoașterii datelor. În funcție de acesta se va alege între un model sau altul. Nu modelul cauzal va fi cel care propune existența unei determinări, ci modelul primește substanță dacă susține schema de cauzalitate teoretică. Principiul simplității 1 poate ajuta la rezolvarea celorlalte două tipuri de nedeterminare. Criteriul recomandat prin acest principiu este cel al simplității reprezentării. Principiul afirmă că este preferabil să avem un model cât mai simplu pentru descrierea realității, că o
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fază sunt legate de problema de cercetare. Ce anume dorim să obținem? Încercăm să aflăm structura unui set de date? Dorim să explorăm dimensiunile unui fenomen sau să înțelegem cum funcționează un concept complex? Dorim să testăm o ipoteză de cauzalitate sau de dimensionalitate a datelor? Acest lucru trebuie să fie foarte bine clarificat în mintea noastră. Trebuie să înțelegem ce fel de date avem: care sunt obiectele ale căror caracteristici le măsurăm (populația care ne furnizează datele), ce variabile descriu
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
unei analize factoriale este cel de extragere a factorilor inițiali. Cel mai important lucru aici este stabilirea numărului minim de factori comuni care să producă în mod satisfăcător corelațiile dintre variabile. Dacă nu avem erori în date și presupunerea de cauzalitate a factorilor este corectă, atunci există o corespondență între numărul minim de factori care dau seama de corelațiile dintre variabile și rangul matricei de corelație ajustată (matricea de corelație în care s-au introdus comunalitățile pe diagonala principală). Atunci când apar
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a corectitudinii unui design de proiect prin care se identifică intențiile proiectului, se clarifică relațiile cauzale de tip mijloc-scop și se anticipează riscurile care pot influența atingerea obiectivelor (coloanele 1 și 4 din matricea logică). Se bazează pe relația de cauzalitate de tip „dacă-atunci” folosită pentru analiza detaliată a lanțului cauzal din structura proiectului. Acest proces poate fi exprimat în următoarea formulă: - dacă sunt introduse inputurile, atunci activitățile propuse se pot desfășura în condiții optime; - dacă se derulează aceste activități, atunci
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
proiectului; - dacă scopul este realizat, atunci va fi susținută direcția generală de dezvoltare în care se încadrează proiectul (respectiv, obiectivul general). Așadar, fiecare nivel conține premisele pentru desfășurarea pasului următor. De asemenea, este important ca relația mijloace-scopuri (sau relația de cauzalitate dacă-atunci) să fie parcursă în ambele direcții (spre exemplu, obiectivul general ajută la definirea scopului, acesta contribuie la clarificarea obiectivelor etc.). În situația în care structura matricei este mai complexă, se pot atașa o serie de indici și diagrame (ca
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
una nu poate fi concepută decât parte a celeilalte. Doar În Dumnezeu esența și existența sunt un același lucru, iar atunci când se spune că existența - esse - lui Dumnezeu cuprinde existența - esse - tuturor lucrurilor, nu se exprimă decât o problemă a cauzalității eficiente prin care Dumnezeu, care o posedă În sine, dă existență altor ființe și o conservă pentru ele În ele Însele. Atunci când se vorbește despre participarea „Ființei prime” la ființele finite, nu trebuie să se uite că existența - esse - lui
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ținem seama, specifică Sfântul Thoma, de faptul că există două genuri de demonstrații, și anume: - demonstrația propter quid, care consideră quiditatea ca mijloc al demonstrării, și care merge dinspre esență spre proprietățile sale; - demonstrația quia, care se referă la categoria cauzalității, și procedează dinspre efecte spre cauze, putând să determine cauzele În raport cu efectele lor. Aquitanul considera că demonstrația propter quid Îi este inaccesibilă omului, el neputând cunoaște quiditatea lucrurilor, această cunoaștere fiindu-i rezervată lui Dumnezeu, omului rămânându-i deschisă cealaltă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
supremă, iar această triplă esențialitate nu poate fi Întâlnită decât În absoluta simplicitate a ființei care există prin sine, și căreia nu-i lipsește nimic În ordinea ființării, care nu este limitată de nimic, nu depinde de nimic În ordinea cauzalității, și care posedă ca notă esențială, distinctivă și primordială infinitatea, temeiul și originea perfecțiunii sale formale, de unde decurge și unitatea sa. Acest concept al ființei absolut infinite, cauză primă, ea Însăși fără cauză, necondiționată, nelimitată, este conceptul perfect și cel
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
considerăm totuși rămâne demnă de luat În seamă opinia referitoare la consecința produsă de argumentul a priori, așa cum Îl impune Descartes, sub forma ideilor Înnăscute. Argumentul ontologic a priori cartezian poate fi interpretat În acest caz ca o aplicare a cauzalității lui Dumnezeu Însuși, aplicare ce traduce În mod strălucit inspirația sintetică a doctrinei carteziene - cea despre care am vorbit la capitolul rezervat cogito-ului - și care poate să nu fie luat drept o dovadă riguroasă a existenței lui Dumnezeu, cât mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
expresia lor maximă, ci ca fiind infinite, ceea ce pentru Descartes exprima echivalentul perfecțiunii absolute. Chiar dacă filosoful nu folosește o asemenea expresie, am putea spune că Dumnezeu e ideea absolută În filosofia carteziană. Or, În acest caz el Își conține propria cauzalitate, sub toate formele și În toate gradele pe care această cauzalitate le poate presupune. Dumnezeu este un arhetip În care realitatea și perfecțiunea sunt continue, atât În formă cât și În fapt, așa cum se arată În Meditația a treia: „Înțeleg
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
echivalentul perfecțiunii absolute. Chiar dacă filosoful nu folosește o asemenea expresie, am putea spune că Dumnezeu e ideea absolută În filosofia carteziană. Or, În acest caz el Își conține propria cauzalitate, sub toate formele și În toate gradele pe care această cauzalitate le poate presupune. Dumnezeu este un arhetip În care realitatea și perfecțiunea sunt continue, atât În formă cât și În fapt, așa cum se arată În Meditația a treia: „Înțeleg prea bine că ființa obiectivă a unei idei nu poate fi
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și a muncii artistice de masă a județului Suceava, 1975. BÂRLEA, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982. BÂRLEA, Ovidiu, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976. BERNEA, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
686-687. 63 v. Jean Copans, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999, Cap.Culturi și simboluri, ritualuri și limbaje, pp.105-124. 64 Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București,1997, p.33. 65 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, Ediția a II-a, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mișcare este o formă a temporalității. Singură mișcarea în cerc, revenirea la același punct exprimă ceva din atemporal, fiind în același timp măsură-cosmică prin rotirea astrelor, mecanică mai târziu, cu ceasornicul-pentru timp."(p. 13) 32 Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 110-111. 33 Ibidem, p. 161. 34 Ibidem, p. 168. 35 Ibidem, p. 194. 36 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. I, p. 239. 37 Victor Kernbach, Dicționar de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
planuri mari pentru vacanță și iată că nu pot lucra nimic. Încep să mă întreb unde am greșit? Ce nu am făcut bine? Unde s-a rupt firul? Cum s-a produs această ruptură? De ce? Îmi vine în minte teoria cauzalității globale și mă liniștesc parțial. Apoi, îmi amintesc și de o frază din Teoremele poetice: "tot ce poate să se întâmple, se va întâmpla". Trebuie să mă adaptez situației de fapt și să caut soluții pentru mai departe. Am câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lui Caragiale un univers cu semne vizuale proprii. Spectacolul cu Năpasta atingea, așa cum au considerat la acea vreme mulți comentatori, prin forță și autenticitate, tăriile tragediei antice. Opera exprima structura fundamentală a lumii, din punct de vedere timp, spațiu, ierarhie, cauzalitate; oamenii sunt supuși condiției pătimitoare între cer și pământ, între dragoste, moarte, ispășire. Avem în ficțiunea lui Caragiale raiul visat de Ion Nebunul, unde sălășluiește "Maica Domnului "care ne desparte de rele", iadul ocnei, bălțile negre unde stăpânește dracul, lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]