2,949 matches
-
poate alege preotul care le va celebra căsătoria; biserica în care va avea loc celebrarea este, în mod obișnuit, aceea din locul în care viitorii miri trăiesc, sau din locul unde vor merge să locuiască. Celebrantul ordinar să asiste la celebrarea căsătoriei este numai parohul parohiei în care ei trăiesc. Preotul ce va celebra, trebuie să pregătească liturghia împreună cu mirii, și să le recomande o spovadă bună înainte de acest pas important din viață. Celebrarea căsătoriei Celebrarea căsătoriei catolice are loc de
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
să locuiască. Celebrantul ordinar să asiste la celebrarea căsătoriei este numai parohul parohiei în care ei trăiesc. Preotul ce va celebra, trebuie să pregătească liturghia împreună cu mirii, și să le recomande o spovadă bună înainte de acest pas important din viață. Celebrarea căsătoriei Celebrarea căsătoriei catolice are loc de regulă în cadrul unei liturghii. De fapt, la sfânta liturghie celebrăm în mod particular iubirea ce leagă pe Cristos de Biserica sa. Cuplurile în care mirii aparțin diferitor confesiuni, vor celebra căsătoria în cadrul unei
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Celebrantul ordinar să asiste la celebrarea căsătoriei este numai parohul parohiei în care ei trăiesc. Preotul ce va celebra, trebuie să pregătească liturghia împreună cu mirii, și să le recomande o spovadă bună înainte de acest pas important din viață. Celebrarea căsătoriei Celebrarea căsătoriei catolice are loc de regulă în cadrul unei liturghii. De fapt, la sfânta liturghie celebrăm în mod particular iubirea ce leagă pe Cristos de Biserica sa. Cuplurile în care mirii aparțin diferitor confesiuni, vor celebra căsătoria în cadrul unei Liturgii a
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
gest semnificativ: preotul înfășoară cu stola mâinile împreunate ale mirilor, punându-și deasupra propria mână. O rugăciune solemnă preamărește pe Dumnezeu pentru darul căsătoriei, și invocă ocrotirea noilor căsătoriți (binecuvântarea mirilor). Prin rugăciunile credincioșilor comunității se continuă, în mod obișnuit, celebrarea euharistică. Cum putem trăi sacramentul căsătoriei în cotidian? Căsătoria creștină este foarte exigentă. Pretinde un mare autocontrol, disponibilitate la iertare și sacrificiu. Ea va fi reușită, cu atât mai mult, cu cât soții vor rămâne alături de Dumnezeu, în ascultarea Cuvântului
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
care s-a dăruit pentru noi pe cruce în Isus Cristos. Soții pot să experimenteze această iubire doar în parte, și să încerce să o pună în practică. De aceea, sunt chemați să-și sporească puterile, în mod special, din celebrarea sfintei liturghii, pentru a trăi sacramentul cununiei în cotidianul vieții. CELE ZECE PORUNCI Profesiunea de credință vorbește despre cel în care noi creștinii credem - sau, mai bine zis, explică cine este Dumnezeu, acela căruia îi încredințăm viața noastră. Prin sacramente
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
zi a săptămânii, și a apărut și unor ucenici ai săi în prima zi a săptămânii, foarte curând primii creștini au mutat sfințirea sâmbetei la ziua de duminică. Atâta timp cât această zi era o zi lucrătoare, sfințirea ei se limita la celebrarea euharistică. Astfel citim, de exemplu, în Faptele Apostolilor: «În prima zi a săptămânii eram adunați ca să frângem pâinea. Paul, care trebuia să plece a doua zi, le vorbea. El și-a prelungit predica până la miezul nopții» (Fap 20,7). Regula
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
exemplu, în Faptele Apostolilor: «În prima zi a săptămânii eram adunați ca să frângem pâinea. Paul, care trebuia să plece a doua zi, le vorbea. El și-a prelungit predica până la miezul nopții» (Fap 20,7). Regula zilei de duminică Deoarece celebrarea euharistică putea avea loc numai seara târziu, ori dimineața devreme, prezența la ea aducea cu sine oarecare inconveniență și cerea autodisciplină. Cu tot entuziasmul provocat de credință, încă de atunci se simțea nevoia, din când în când, a unor îndemnuri
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
oriunde este ea celebrată după ritul catolic, în ziua sărbătorii sau în seara zilei precedente» (cann 1246 -1248). Când sfințirea duminicii și participarea la sfânta liturghie ne cer să facem un efort, atunci este necesar să ne reamintim importanța acestora. Celebrarea Paștelui în fiecare săptămână «Moartea ta o vestim, Doamne, și învierea ta o mărturisim, până când vei veni» (Liturgia euharistică). Duminica este, în primul rând, celebrarea săptămânală de către noi a Paștelui, este adevărata zi a Domnului. Prin urmare, în viața noastră
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
liturghie ne cer să facem un efort, atunci este necesar să ne reamintim importanța acestora. Celebrarea Paștelui în fiecare săptămână «Moartea ta o vestim, Doamne, și învierea ta o mărturisim, până când vei veni» (Liturgia euharistică). Duminica este, în primul rând, celebrarea săptămânală de către noi a Paștelui, este adevărata zi a Domnului. Prin urmare, în viața noastră ar trebui să conștientizăm într-un fel, că duminică de duminică noi celebrăm Paștele. Va trebui să avem acea disponibilitate care trezește, care spune da
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Cuvântul vieții și pentru a se bucura de hrana dumnezeiască care durează veșnic?» (Didascalia apostolorum). Ziua odihnei La fel ca odinioară sâmbăta, duminica este zi de odihnă. De ce Biserica ne cere ca în prima zi a săptămânii - pe lângă participarea la celebrarea euharistică - să renunțăm la activitățile noastre obișnuite? Aceasta o face din mai multe motive: - Abținându-ne de la muncă o zi pe săptămână, ne asigurăm un spațiu de timp în care să putem răsufla ușurați, și să putem medita. O dată pe
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
începutul celor zece porunci, face promisiunea: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău”. Cine crede, ar trebui să cunoască și să-și mărturisească propria credință. Acesta este centrul profesiunii de credință. Putem să mergem în întâmpinarea Domnului, pe care îl mărturisim prin celebrarea sacramentelor. Poruncile ne ajută să trăim credința în viața de fiecare zi. Întreaga credință este într-o strânsă relație vie și personală cu Dumnezeu. Această relație este rugăciunea. TATĂL NOSTRU Rugăciunea cea mai importantă Tatăl Nostru este rugăciunea cea mai
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
în aceasta, nu există nici o contradicție între voința lui Dumnezeu și voința omului. Împărăția lui Dumnezeu și Biserica Biserica nu este împărăția lui Dumnezeu, ea este doar locul în care împărăția lui Dumnezeu se poate realiza prin vestirea Cuvântului, prin celebrarea liturghiei și prin iubirea trăită. Împărăția lui Dumnezeu a crescut și crește și astăzi. Aceasta înseamnă că voința lui Dumnezeu se impune. Să nu privim mereu numai la ceea ce este rău, numai la ceea ce nu reușește, ori la ceea ce este
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
o rază a slavei divine să coboare în inimile lor, încât ei să poată înțelege că lucrurile esențiale nu se pot obține cu forța, ci trebuie invocate. Dacă cerem pâinea cea de toate zilele în acest sens, afirmăm faptul că celebrarea zilnică a euharistiei este cea oportună. Acela care trăiește sensul profund al rugăciunii pentru pâine împlinește voința lui Dumnezeu, contribuie la venirea împărăției sale și sfințește numele său. 6. A cincea întrebare: «Și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
În tot acest timp, preotul îmbracă stola verde, care înseamnă: sperăm în întoarcerea lui Cristos, pentru ca el să transforme pentru totdeauna timpul nostru. Dimensiunile liturghiei Prin ea, Biserica împlinește misiunea memorialului veșnic, în toate locurile și în toate timpurile. Centrul celebrării liturgice nu este doar un fel de amintire pioasă (un suvenir). Este un eveniment istoric de mântuire reînnoit, pentru a deveni imediat folositor celor care participă la celebrare. Astfel, credincioșii pot să-l întâlnească cu adevărat pe Isus Cristos, și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
împlinește misiunea memorialului veșnic, în toate locurile și în toate timpurile. Centrul celebrării liturgice nu este doar un fel de amintire pioasă (un suvenir). Este un eveniment istoric de mântuire reînnoit, pentru a deveni imediat folositor celor care participă la celebrare. Astfel, credincioșii pot să-l întâlnească cu adevărat pe Isus Cristos, și vor fi umpluți cu harul mântuirii. Domnul prezent, aici și acum, în liturghie călăuzește privirea noastră către toate dimensiunile timpului: spre trecut, prezent și viitor. Trecutul reamintit În
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
simplu o figură a trecutului, una dintre multe altele, care acum se odihnește în mormânt; el a înviat din morți și stă la dreapta Tatălui, în slava cerului; în același timp, el este mereu prezent în misterul Bisericii sale. Prin celebrările liturgice, care ne reamintesc toate acestea, intrăm în legătură cu el, Cel Viu; îl întâlnim în semne, ca să spunem așa, „materializat” în celebrările sacramentale. Viitorul prezent Pe pământ, la liturghie, luăm parte anticipat la acea liturghie cerească care este celebrată în orașul
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
stă la dreapta Tatălui, în slava cerului; în același timp, el este mereu prezent în misterul Bisericii sale. Prin celebrările liturgice, care ne reamintesc toate acestea, intrăm în legătură cu el, Cel Viu; îl întâlnim în semne, ca să spunem așa, „materializat” în celebrările sacramentale. Viitorul prezent Pe pământ, la liturghie, luăm parte anticipat la acea liturghie cerească care este celebrată în orașul sfânt, Ierusalimul ceresc, spre care ne îndreptăm ca pelerini. Ne unim cu îngerii și sfinții, pentru a-l adora pe Dumnezeu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
liturghie, luăm parte anticipat la acea liturghie cerească care este celebrată în orașul sfânt, Ierusalimul ceresc, spre care ne îndreptăm ca pelerini. Ne unim cu îngerii și sfinții, pentru a-l adora pe Dumnezeu de trei ori sfânt. Prin orice celebrare, Biserica invocă țelul; spune Maranatha (Vino, Doamne Isuse!) grăbind astfel venirea lui Isus Cristos. În liturghie se întâlnesc într-un tot: trecutul, prezentul și viitorul. Centrul oricărei liturghii Celebrarea misterului pascal în desfășurarea lui pe zile, săptămâni și în întregul
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
a-l adora pe Dumnezeu de trei ori sfânt. Prin orice celebrare, Biserica invocă țelul; spune Maranatha (Vino, Doamne Isuse!) grăbind astfel venirea lui Isus Cristos. În liturghie se întâlnesc într-un tot: trecutul, prezentul și viitorul. Centrul oricărei liturghii Celebrarea misterului pascal în desfășurarea lui pe zile, săptămâni și în întregul an, constituie centrul oricărei liturghii creștine. Într-o ultimă analiză, în centrul tuturor sărbătorilor anului liturgic, se află întregul mister al lui Cristos. Întregul mister al răscumpărării noastre culminează
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
exclusiv realitatea pascală, însă dintr-o altă perspectivă. La Crăciun, îl întâlnim pe Cristos în slavă, dar aici îl vedem pe cel născut la Betleem, care ne apare în slăbiciunea trupului. În timpul Adventului, misterul pascal al Domnului este prezent în celebrare, dar acum îl vedem și-l lăudăm pe cel așteptat de popoare cu ardoare și care, la sfârșitul timpurilor, va apărea în mărire. Și în Vinerea Sfântă, Biserica privește la cel Înviat, dar de această dată pe fondul întunecat al
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
apusean. În prefața primei antologii a poeziei simboliste românești (Antologia poeziei simboliste românești, Editura pentru Literatură, București, 1968 - dacă facem abstracție de antologia „parnasiană” a lui N. Davidescu din 1943), Lidia Bote afirmă analogia dintre avangardă și simbolism pe linia celebrării „noutății” moderne, dar și a omogenității fenomenului (care, dacă nu a produs „o mare și permanentă «creație»” - recte „capodopere” - oferă în schimb cititorului „o atmosferă, o ambianță, un stil poetic” colectiv): „Nu încape îndoială că administratorii acestei perioade încercau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Teritoriu privilegiat de libertate sexuală și de manifestare a dorinței, Locul Schimbării avea să devină În mod firesc, mai mult ca oricare altul, un loc al depresiei și al frustrării. Adio, trupuri Înlănțuite În poiană sub clar de lună! Adio celebrări aproape dionisiace ale trupurilor unse cu uleiuri, sub soarele verii! Așa trăncăneau cvadragenarii, privindu-și mădularele fleșcăite și burțile adipoase. În 1987, la Loc și-au făcut apariția primele ateliere de inspirație semireligioasă. Firește, creștinismul rămânea exclus; Însă o mistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
-și găsească din nou exprimare publică. Desigur că unii florentini par să fi căutat modalități de a accentua momente din trecutul religios al orașului, care nu erau explicit legate de călugărul dominican. Astfel, în decembrie 1500, Marele Consiliu a votat celebrarea sărbătorii sfanțului florentin din secolul al XI-lea, Giovanni Gualberto (12 iulie), ca o sărbătoare civilă anuală 126. Din aprilie 1502 ea a devenit și mai importantă, luându-se hotărârea că celebrarea ei să aibă loc în aceeași formă că
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Astfel, în decembrie 1500, Marele Consiliu a votat celebrarea sărbătorii sfanțului florentin din secolul al XI-lea, Giovanni Gualberto (12 iulie), ca o sărbătoare civilă anuală 126. Din aprilie 1502 ea a devenit și mai importantă, luându-se hotărârea că celebrarea ei să aibă loc în aceeași formă că aceea a Sfanțului Francisc 127. De asemenea, Sf. Francisc a devenit obiectul unei atenții speciale, nu numai pentru că franciscanii s-au opus constant și în cele din urmă au triumfat asupra dominicanilor
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
erau celebrate liturghii zilnice în oratoriu pe altarul din fața imaginii. Înainte ca oratoriul să fie construit (din nou conform procuratorului bisericii), era o alee fără ateliere, dar acum zgomotul de lovituri de ciocan de la fierăria lui Giovanni "stânjenea foarte mult celebrarea și ascultarea liturghiilor și altor îndeletniciri sfinte"175. Procuratorul lui Giovanni, în prezentarea cazului, a adăugat câteva detalii importante, inclusiv pe acela că oratoriul era numit "oratorio del Rinaldescho", ca în 1501 "o imagine a preaslăvitei Fecioare Maria decoră exteriorul
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]