2,037 matches
-
grațioase de marmură și m-am mirat că poate exista atâta euforie astrală și copleșitoare frumusețe, în tăcere și în pustietate. Îmbătrânind, l-am revăzut în vis: Într-una, de departe și de aproape, plutind retras în aceeași atmosferă olimpiană, celestă, misterioasă și extatică. Mereu și mereu, am avut impresia neîndoielnică și am sperat nebun, că voi da iar peste el, prin preajma stadionului, pe străduța din stânga, ori pe ulicioara din dreapta, sau pe următoarea la rând, chiar după colț...! Rămâneți cu bine
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lăstarii ațoși de caprifoi, vei încerca să-ți aduci aminte care este luna lor de înflorire - poate mai ? poate iunie ? Oricum, luna lor de înflorire a rămas în urmă, straniul parfum al caprifoiului, ce-ți pare un mesaj al lumilor celeste, s-a risipit de mult, s-au zgârcit și delicatele flori în formă de mână cucernică, cu degetele cuviincios lipite... Este ultima, penultima noapte prăfoasă și caldă a verii, pentru că după Sfânta Marie aerul deodată se va răci și lumina
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și suporturile de prosoape, dintr-un metal auriu. Prosoape groase, pufoase, negre, tivite cu roșu, atârnau pe suporturi. Pe un raft negru, strălucitor, se înșirau borcănașe și sticle conținând (Tom nu avu nici o îndoială, totuși le încercă) spumante și unguente celeste. O arcadă din plăci de ceramică, mascată de o perdea, adăpostea un duș și o alta asemănătoare ascundea closetul. Tom hotărî că trebuie să facă o baie pe loc. Dădu drumul la apă, turnând în ea mirul și vinul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
numărului trei în această teorie nu este exprimată. Totuși, întreaga teorie a elementelor este ca o alegorie vizuală elaborată în figuri geometrice despre formarea Universului vizibil ce simbolizează principiul Inteligibil. Partea a doua Astronomie și muzică Capitolul 1 Mișcarea sferei celeste și mișcarea planetelor Astronomia, ca și muzica, este o știință a mișcării, însă a mișcărilor vizibile (Rep. VII - 530cd), se bazează pe un sistem armonic de mișcări fondat pe natura ideală a lucrurilor. Astronomia studiază regularitatea, periodicitatea mișcărilor astrale, este
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sferei stelelor fixe) și mișcarea spontană (adică mișcarea cerului fixelor) (Comm. I, 18, 4). Universul fiind corporal se mișcă, iar corpul are drept esență reprezentarea vizibilă a mișcărilor invizibile ale Sufletului; de vreme ce lumea Ideilor este imobilă, mișcarea care convine sferei celeste, cea care seamănă cel mai mult cu imobilitatea, conciliind mișcarea cu repaosul este mișcarea circulară 21 (volubilis motus, Comm. I, 17, 9-10). Acest tip de mișcare cuprinde în sine identitatea și alteritatea, unitatea și multiplicitatea. Pluralitatea este posibilă datorită diferențelor
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
mișcarea circulară 21 (volubilis motus, Comm. I, 17, 9-10). Acest tip de mișcare cuprinde în sine identitatea și alteritatea, unitatea și multiplicitatea. Pluralitatea este posibilă datorită diferențelor de mărime ale cercurilor parcurse, de viteză, de direcție. Prin natura lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16 Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16; Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile ( Plot.). Mișcarea circulară
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
17, 6-7 de septem subiectis globis ait, qui versantur retro contrario motu atque caelum. quod cum dicit, admonet ut quaeramus si versatur caelum, et si illi septem et versantur et contrario motu moventur [...]). Autorul omite teoria platoniciană a construirii sferei celeste, dar cu siguranță o implică, de vreme ce, pe de o parte, descrie atât crearea Sufletului Universal de către Demiurg (I, 6, 2 sq.; I, 6, 46; II, 14-24), cât și pe aceea a Corpului Universal (I, 6, 23-40), iar pe de alta
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Universal (I, 6, 23-40), iar pe de alta folosește numele lui Platon drept o garanție în plus pentru validitatea argumentației sale (e.g. Platonica auctoritas - I, 17, 7). Astfel, în teoria platoniciană, după crearea Sufletului Universal, Demiurgul a început construirea sferei celeste utilizând amestecul principiului Identității (identicul, Același ) și principiului Alterității (Diferitul ), creând dintr-un lucru ideal o realitate vizibilă și concretă: bolta cerului. Ambele mișcări de rotație ale Identicului și Diferitului nu sunt nici paralele, nici nu se desfășoară în același
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
contrare (Comm., I, 17, 6-7; I, 18, 1 nunc utrum illi septem globi qui subiecti sunt contrario, ut ait, quam caelum vertitur motu frantur argumentis ad verum ducentibus sequiramus). Macrobius studiază mai întâi mișcarea care face să se rotească sfera celestă în mișcarea de revoluție diurnă, apoi ipotezele referitoare la mișcarea planetelor. Mișcarea cerului stelelor fixe este în mod riguros uniformă și circulară, în jurul unei axe care trece prin poli, în sensul cercului Identicului care este îndreptată de la stânga spre dreapta
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Mișcarea cerului stelelor fixe este în mod riguros uniformă și circulară, în jurul unei axe care trece prin poli, în sensul cercului Identicului care este îndreptată de la stânga spre dreapta, de la Vest spre Est ( )22, este mișcarea diurnă care antrenează sfera celestă într-un plan paralel cu orizontul. Macrobius nu descrie această mișcare, considerând-o probabil foarte familiară cititorului, în schimb argumentează în favoarea unei mișcări de rotație universale, urmând îndeaproape demonstrația lui Plotin (versari caelum mundanae animae natura et vis et ratio
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Cerul, obiectul de studiu al astronomiei, este un sistem armonic de mișcări circulare, care susțin relațiile de identitate și diferență. Știința mișcării presupune două forme elementare de mișcare: una definită prin identitate, mișcarea de rotație în jurul axei proprii (mișcarea sferei celeste), alta prin diferență, mișcarea de revoluție cu deplasare în spațiu (mișcarea proprie planetelor). Capitolul 2 Imobilitatea Pământului În astronomie, Pământul deține un rol deosebit, relevat și de Macrobius (I, 20, 22; 22, 3-7; I, 19, 11; II, 4, 7 sq
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
centrală este de ajuns să-i garanteze imobilitatea; toate explicațiile astronomice se fondează pe ipoteza imobilității Pământului în jurul căruia se deplasează cu anumite viteze planetele și sfera stelelor fixe. Dacă Pământul ar deține o mișcare proprie, întreaga teorie a aparențelor celeste devine incomprehensibilă. Termenii librantis și nu indică o rotație autentică, ci un echilibru, o balansare sau o oscilație a Pământului în jurul axei proprii (I, 22, 7 nec in recessum aut accessum moveri eam patitur vel vis circumvallantis et ex omni
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a echilibrului mecanic a Pământului antrenează nenumărate consecințe în geografie 25: ideea de habitat în emisfera opusă nouă, diviziunea în cinci zone a Pământului (II, 5) bazată pe o perfectă simetrie, regiunile locuite și nelocuite (II, 6), corespondența dintre zonele celeste și terestre (II, 7). Macrobius expune schematic felul în care zonele cerului se proiectează pe Pământ determinând riguros zonele climatice; climatul regiunilor pe care nu le putem cunoște direct este definit prin argumente matematice, stabilind astfel primatul rațiunii asupra experienței
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
șase raporturi fundamentale care produc șase intervale: Epitritus: 1 + 1 /1 4 : 3 3 Hemiolius: 1 + 1 /1 3 : 2 2 Duplaris: 1 + 1 /1 9 : 8 8 Aceste acorduri, calculate în funcție de ultimul (tonus, ), își găsesc aplicație în doctrina armoniei celeste, de altfel majoritatea informațiilor muzicale oferite de Macrobius sunt axate pe interpretarea pasajului din Timaios 35b (crearea Sufletului Universal, Corpul Universal, teoria elementelor), Platon întrebuințează în crearea Sufletului Universal tocmai aceste șase intervale (II, 2, 1 hinc Plato postquam et
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Harmonia presupunea ideea de concordanță, de unitate a două lucruri non-asemănătoare într-o mixtură perfectă, un tip de unitate produsă prin tensiunea contrariilor. Muzica a permis combinarea opușilor (ascuțit - grav) și a prezentat-o direct simțurilor. Interpretarea și teoria armoniei celeste a lui Macrobius este concentrată în jurul faimoasei formulări ciceroniene (Somn. Scip. 5, 1-2): în visul său, Africanus admiră, din perspectiva Căii Lactee, cele 9 sfere concentrice, ca și la Platon: cea mai din afară conține stelele fixe, apoi cele 7 sfere
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
nullam inter eas celerius ceteris tardiusve procedere: sed cum sit omnibus idem modus meandi, tantam eis diversitatem temporis sola spatiorum diversitas facit). Macrobius aplică teoria contrariilor ascuțit și grav, generatoare de muzică, care echivalează cu opoziția rapiditate - lentoare asupra muzicii celeste (II, 4, 2). Afirmase că un sunet este cu atât mai ascuțit, cu cât mișcarea este mai rapidă și mai grav cu cât mișcarea este mai lentă, ceea ce ar însemna că planetele se învârt cu atât mai multă viteză cu
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Macrobius susține că toate planetele se mișcă cu aceeași viteză și că doar depărtarea lor este cauza duratei mai scurte sau mai lungi a revoluțiilor lor (I, 21, 6), atunci muzica sferelor ar fi produsă de mișcarea diurnă a sferei celeste. Probabil Macrobius considera că viteza angulară este identică pentru toate astrele, iar viteza absolută a fiecărei planete este proporțională cu distanța sa în raport cu centrul mișcării, adică Pământul. Constanța acestei viteze este un fapt demonstrat de experiență, prin urmare nu există
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
iar viteza absolută a fiecărei planete este proporțională cu distanța sa în raport cu centrul mișcării, adică Pământul. Constanța acestei viteze este un fapt demonstrat de experiență, prin urmare nu există nicio contradicție, întrucât se referă la două mișcări diferite. Acest concert celest constă din combinarea a 7 note diferite, conținute într-o octavă, deși existau 8 sfere ( era exclusă); Mercur și Venus, a căror viteză orbitală este aceeași, emit aceeași notă (II, 4, 8-9 octo sunt igitur quae moventur, sed septem soni
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
quia maior sonnus est quam ut humanarum aurium recipiatur angustiis). Comparația cu locuitorii de pe malurile Nilului (II, 4, 14) subliniază ideea imposibilității umane de a intra în contact cu muzica sferelor, ea este mai presus de simțuri (sensus hominum). Armonia celestă devine la Macrobius o muzică perceptibilă doar intelectual, prin intermediul rațiunii deși pythagoreicii și Platon susțineau că este concretă, reală. Macrobius dovedește putere de abstractizare în încercarea de a soluționa probleme metafizice recunoscând, pe de o parte, ce fenomene (ascuțit - grav
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în încercarea de a soluționa probleme metafizice recunoscând, pe de o parte, ce fenomene (ascuțit - grav) stau la baza practicii muzicale, pe de alta, înălțând din interiorul Lumii Sensibile în Lumea Inteligibilă (muzica sferelor) tinzând spre descoperirea principiilor, întrucât armonia celestă își are originea în însăși esența Sufletului Universal creat în funcție de intervale matematice și proporții armonice. Partea a treia Filozofie Capitolul 1 Sufletul Universal Suflete individuale Întreaga doctrină macrobiană a sufletului se subordonează unei singure teorii metafizice neoplatoniciene: teoria procesiunii care
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
este supus pe perioada Marelui An (30 000 de ani) la reîncarnări succesive în Lumea Sensibilă. Influența pythagoreică asupra acestei doctrine este de maximă importanță: Macrobius, după ce descrie ordo a căderii prin Porțile Cerului care reprezintă de fapt o topografie celestă: sufletele își încep coborârea (I, 12, 1-3) din locul în care Calea Lactee se intersectează cu Zodiacul 46, adică la Rac și Capricorn, evidențiază primul moment esențial al transformării sufletului care dezvăluie în același timp structura matematică a acestuia, trecerea de la
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
7-8 lentoarea sau rapiditatea mișcării, prin urmare calitatea ei, este cea care determină ca un sunet să fie ascuțit sau grav; II, 14, 3). 1.2.2. alterarea contrariilor, modificarea calitativă a obiectelor, conferirea specificului unui contrariu celuilalt (mișcarea sferei celeste, de rotație în jurul propriei axe definită prin identitate și mișcarea planetelor, de revoluție cu deplasare în spațiu definită prin diferență I, 17, 6-7). 1.2.3. dinamica, tensiunea contrariilor care implică o mișcare circulară, continuă, eternă, generatoare de noi elemente
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
hypostaziat. 1.7. Teoria Contrariilor și rolul ei aparte în cadrul Comentariilor lui Macrobius sunt evidențiate de: 1.7.1. ideile, doctrinele de maximă importanță la care se aplică: crearea Sufletului Universal și a Corpului Universal, monada (parul-impar), muzica terestră și celestă, mișcările contrare ale sferei fixe și a planetelor, imobilitatea Pământului, teoria antipozilor și a mareelor, relațiile Sufletul Universal - suflete multiple, suflet - trup la nivel microcosmic (Om) și macrocosmic (Univers); acestea fiind dogme esențiale platoniciene, neoplatoniciene și neopythagoreice. 1.7.2
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
citează pe Hesiod I, 9, 7. 4. Influența Comentariilor lui Macrobius în Evul Mediu Popularitatea operei macrobiene în Evul Mediu se datorează mai ales subiectelor și doctrinelor de mare interes prezentate, în special din domeniul astronomiei și geografiei (mișcările sferei celeste și planetelor, ordinea sferelor planetare, dovezile cu privire la plasarea centrală a Pământului în Univers, armonia sferelor, cele patru zone locuite ale globului, doctrinele referitoare la suflet, ipostazele neoplatoniciene etc.), dar și preciziei și exactității expunerii. Influența lui Macrobius, redusă la începutul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cel Mare, citează opera macrobiană drept autoritate în problema eclipselor solare (Manitius, I, 371). Helpericus din Auxerre preia în tratatul In calculatoria arte metoda determinării apartenenței unui semn zodiacal unei anumite planete și teoria mișcărilor planetelor în relație cu sfera celestă. Abelard, în Introductio ad theologiam și Theologia Christiana, îl citează pe Macrobius care este considerat o sursă de maximă importanță în lucrările lui. Godfrey de Saint Victor a folosit Comentariile în poemul său Fons philosophiae; clasificarea viselor din Pseudo-Augustin De
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]