43,699 matches
-
stațiile de epurare se află o cantitate imensă de nămol. Investitorii italieni ne-au prezentat o soluție pe care o folosesc cu succes la ei în țară. Astfel, acest nămol se usucă, se deshidratează și este folosit drept combustibil în centralele termoelectrice. La noi, aceste centrale funcționează cu gaze sau cărbuni“, a adăugat Felix Stroe. Concret, s-a discutat despre posibilitatea implementării unor tehnologii italiene la SC RAJA SA, în sensul valorificării nămolului rezultat din epurarea apelor uzate. Acesta ar putea
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
o cantitate imensă de nămol. Investitorii italieni ne-au prezentat o soluție pe care o folosesc cu succes la ei în țară. Astfel, acest nămol se usucă, se deshidratează și este folosit drept combustibil în centralele termoelectrice. La noi, aceste centrale funcționează cu gaze sau cărbuni“, a adăugat Felix Stroe. Concret, s-a discutat despre posibilitatea implementării unor tehnologii italiene la SC RAJA SA, în sensul valorificării nămolului rezultat din epurarea apelor uzate. Acesta ar putea fi uscat, transformat în peleți
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
Felix Stroe. Concret, s-a discutat despre posibilitatea implementării unor tehnologii italiene la SC RAJA SA, în sensul valorificării nămolului rezultat din epurarea apelor uzate. Acesta ar putea fi uscat, transformat în peleți și, mai apoi, folosit drept combustibil pentru centralele termoelectrice. „Avem trei mari avantaje: nu mai aruncăm nămolul, ceea ce înseamnă că nu mai cheltuim bani cu transportul, producem o energie electrică ieftină pentru compania noastră, iar apa caldă produsă o vindem RADET-ului“, a spus Felix Stroe. Întâlnirea dintre
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
pasageri între destinații din Italia și aeroportul Constanța“, a afirmat Eugen Terteleac. Delegația din Italia a vizitat și Stația de Epurare Constanța Nord, acolo unde le-au fost prezentate proiecte pentru producerea de energie din surse regenerabile, prin construcția de centrale fotovoltaice și eoliene. Un alt proiect care a stârnit interesul investitorilor vizează amenajarea portului turistic din Costinești. CCIRO Italia, înființată în 2013, în baza obiectivelor statutare ale Asociației Romanilor din Italia, are ca principale obiective dezvoltarea relațiilor economice între România
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
din 1978. Acestea se împart în două categorii: - Clădiri înalte sau de înălțime medie, construite înainte de 1945 - Clădiri înalte sau de înălțime medie, construite după 45, dar înainte de cutremurul din 77 Pe aceste criterii, după 1990, autoritățile locale și cele centrale, au început conceperea Programului Național de Evaluare (EXPERTIZARE TEHNICĂ) a clădirilor potențial vulnerabile. În 1996 s-a introdus o clasificare cu 4 clase de risc seismic, iar abia în 1998 s-a promovat conceptul de clădire expertizata tehnic, încadrată în
Bucureştiul, cel mai vulnerabil oraş din România în cazul unui seism [Corola-blog/BlogPost/93173_a_94465]
-
simbolizat de bulina roșie) pentru a fundamenta necesitatea de urgentare a consolidării clădirilor vulnerabile. Domnilor, de ce vă spun toate astea! Pentru că deși problema este extrem de gravă, trebuie să recunoaștem că a fost tratată cu multă superficialitate de toate autoritățile: locale, centrale și chiar, ÎMI PARE RĂU S-O SPUN, de corpul de specialiști. Câte cutremure mai trebuie să vină ca să ne trezim la realitate? Înțelegeți de ce repun pe tapet prin această declarație de presă problemă extrem de serioasă a siguranței clădirilor, si
Bucureştiul, cel mai vulnerabil oraş din România în cazul unui seism [Corola-blog/BlogPost/93173_a_94465]
-
nivel național - , și aceștia folosiți în acțiuni de monitorizare de rutină și cu un potențial al corupției uriaș din cauza procedurilor de control utilizate. DGAF va fi un DNA al Fiscului În locul acestora avem o unitate de intervenție rapidă a structurii centrale DGAF plus angajații structurii regionale propriu-zise cu 600 de inspectori antifraudă până la sfârșitul anului. Deocamdată sunt angajate în această zonă circa 400 de persoane, dar trebuie să definitivăm nu numai numărul de salariați, ci și logistica, însemnând uniforme, mașini, tehnică
Fiscul nu moare, se reinventează: cum a dispărut Garda Financiară [Corola-blog/BlogPost/93238_a_94530]
-
-și seama că scoțând din ecuație KGB-ul trebuie să completeze puzzle-ul cu piesele lipsă. Dacă ar ști mai multă istorie recentă (mă miră că nu intervine să-i lumineze dl. Patapievici) ar invoca faptul că KGB-ul penetrase centrala altui important serviciu de la București prin trădătorul Nicholson (dacă nu-i dau și prenumele, serverele de monitorizare îl pot confunda cu actorul) ajuns șeful agenției în 1990, care a fost condamnat după aceea, pentru acest motiv, la 23 de ani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93259_a_94551]
-
Articolul 1 În Republică Socialistă România, potrivit Constituției și legilor țării, întreprinderile, centralele și celelalte unități socialiste sînt organizate și funcționează pe baza principiilor autoconducerii muncitorești, autogestiunii economico-financiare și autofinanțării. Articolul 2 În calitate de persoane juridice unitățile socialiste au autonomie economico-financiară, organizare de sine stătătoare corespunzătoare obiectului lor de activitate, organe proprii de autoconducere
LEGE nr. 6 din 29 iunie 1988 privind statutul juridic al unităţilor socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106717_a_108046]
-
legii, pentru orice pagubă produsă ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor ce le revin potrivit legii, contractelor sau altor acte pe care le-au încheiat. Articolul 7 Pe baza principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare și valutare, centralele care încheie contracte de comerț exterior, întreprinderile și celelalte unități de comerț exterior, în calitate de persoane juridice, au autonomie în negocierea și încheierea contractelor externe și poartă răspunderea exclusivă, în raporturile cu partenerii externi, pentru executarea obligațiilor și realizarea drepturilor stabilite
LEGE nr. 6 din 29 iunie 1988 privind statutul juridic al unităţilor socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106717_a_108046]
-
exterior, întreprinderile și celelalte unități de comerț exterior, în calitate de persoane juridice, au autonomie în negocierea și încheierea contractelor externe și poartă răspunderea exclusivă, în raporturile cu partenerii externi, pentru executarea obligațiilor și realizarea drepturilor stabilite prin aceste contracte. Articolul 8 Centralele care încheie contracte de comerț exterior, întreprinderile și celelalte unități de comerț exterior răspund patrimonial pentru obligațiile ce le revin din contractele la care sînt părți sau din alte acte și fapte juridice legate de activitatea proprie de comerț exterior
LEGE nr. 6 din 29 iunie 1988 privind statutul juridic al unităţilor socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106717_a_108046]
-
funcția de organ central coordonator pentru activitățile din domeniul sau față de toate unitățile socialiste din subordinea organelor centrale sau locale de stat, precum și a organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești. Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini conduce, îndruma și controlează activitatea centralelor industriale, a unităților asimilate acestora și a celorlalte unități din subordinea sa și urmărește realizarea planului în domeniul său de activitate. Articolul 3 Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini asigura în activitatea să aplicarea legilor, decretelor, precum și a hotărîrilor Consiliului de
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
1* și anexă nr. 2*. Atribuțiile și normele de funcționare ale compartimentelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc de consiliul de consiliul de conducere al ministerului, potrivit normelor legale. Articolul 10 Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini are în subordinea să centrale industriale și unități asimilate acestora, întreprinderi, unități de cercetare științifică, inginerie tehnologică și de proiectare, alte unități, licee de specialitate și școli profesionale pentru pregătirea cadrelor de specialitate. Articolul 11 Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini are în subordine directă unitățile
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
Construcțiilor de Mașini organizat conform prezentului decret. Articolul 18 Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezentul decret. Anexele nr. 1 și 2 au fost comunicate instituțiilor interesate. Anexă 3 UNITĂȚILE subordonate direct Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini I. Centrale Industriale 1. Centrală industrială de tractoare, autovehicule și mașini agricole Brașov 2. Centrală industrială de autoturisme Pitesti-Colibasi 3. Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
organizat conform prezentului decret. Articolul 18 Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezentul decret. Anexele nr. 1 și 2 au fost comunicate instituțiilor interesate. Anexă 3 UNITĂȚILE subordonate direct Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini I. Centrale Industriale 1. Centrală industrială de tractoare, autovehicule și mașini agricole Brașov 2. Centrală industrială de autoturisme Pitesti-Colibasi 3. Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
fac parte integrantă din prezentul decret. Anexele nr. 1 și 2 au fost comunicate instituțiilor interesate. Anexă 3 UNITĂȚILE subordonate direct Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini I. Centrale Industriale 1. Centrală industrială de tractoare, autovehicule și mașini agricole Brașov 2. Centrală industrială de autoturisme Pitesti-Colibasi 3. Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
Anexele nr. 1 și 2 au fost comunicate instituțiilor interesate. Anexă 3 UNITĂȚILE subordonate direct Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini I. Centrale Industriale 1. Centrală industrială de tractoare, autovehicule și mașini agricole Brașov 2. Centrală industrială de autoturisme Pitesti-Colibasi 3. Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj metalurgic și prese Iași 8. Centrală
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
au fost comunicate instituțiilor interesate. Anexă 3 UNITĂȚILE subordonate direct Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini I. Centrale Industriale 1. Centrală industrială de tractoare, autovehicule și mașini agricole Brașov 2. Centrală industrială de autoturisme Pitesti-Colibasi 3. Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj metalurgic și prese Iași 8. Centrală industrială de utilaj petrolier Ploiești
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini I. Centrale Industriale 1. Centrală industrială de tractoare, autovehicule și mașini agricole Brașov 2. Centrală industrială de autoturisme Pitesti-Colibasi 3. Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj metalurgic și prese Iași 8. Centrală industrială de utilaj petrolier Ploiești 9. Centrală industrială de utilaj minier și mașini de ridicat
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
Industriale 1. Centrală industrială de tractoare, autovehicule și mașini agricole Brașov 2. Centrală industrială de autoturisme Pitesti-Colibasi 3. Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj metalurgic și prese Iași 8. Centrală industrială de utilaj petrolier Ploiești 9. Centrală industrială de utilaj minier și mașini de ridicat Timișoara 10. Centrală industrială de utilaj chimic
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
agricole Brașov 2. Centrală industrială de autoturisme Pitesti-Colibasi 3. Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj metalurgic și prese Iași 8. Centrală industrială de utilaj petrolier Ploiești 9. Centrală industrială de utilaj minier și mașini de ridicat Timișoara 10. Centrală industrială de utilaj chimic alimentar București 11. Centrul național al industriei aeronautice române
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
Centrală industrială navală Galați 4. Centrală industrială de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj metalurgic și prese Iași 8. Centrală industrială de utilaj petrolier Ploiești 9. Centrală industrială de utilaj minier și mașini de ridicat Timișoara 10. Centrală industrială de utilaj chimic alimentar București 11. Centrul național al industriei aeronautice române București ÎI. Alte unități 1. Întreprinderea-antrepriza de construcții industriale
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
de rulmenți și organe de asamblare Brașov 5. Centrală industrială de utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj metalurgic și prese Iași 8. Centrală industrială de utilaj petrolier Ploiești 9. Centrală industrială de utilaj minier și mașini de ridicat Timișoara 10. Centrală industrială de utilaj chimic alimentar București 11. Centrul național al industriei aeronautice române București ÎI. Alte unități 1. Întreprinderea-antrepriza de construcții industriale și montaj Brașov 2. Întreprinderea-antrepriza de construcții
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
utilaj energetic București 6. Centrală industrială de vagoane și material rulant București 7. Centrală industrială de utilaj metalurgic și prese Iași 8. Centrală industrială de utilaj petrolier Ploiești 9. Centrală industrială de utilaj minier și mașini de ridicat Timișoara 10. Centrală industrială de utilaj chimic alimentar București 11. Centrul național al industriei aeronautice române București ÎI. Alte unități 1. Întreprinderea-antrepriza de construcții industriale și montaj Brașov 2. Întreprinderea-antrepriza de construcții speciale industriale și montaj București 3. Direcția de control industrial de
DECRET nr. 135 din 20 mai 1988 privind înfiinţarea şi organizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106727_a_108056]
-
o limbă de lemn a propagandei din perioada comunistă, identificabile în presa vremii, dar și în documentele de partid. Iată un singur exemplu: "Râul trebuia amenajat, utilizat, valorificat cu eficiență. (...) Utilizarea apelor însemna concentrarea în amontele bazinului a folosințelor neconsumatoare, centralele, navigația, chiar și activitățile sportive, turistice, de agrement, și amplasarea în zona inferioară, din aval, a consumatorilor importanți, care nu restituie decât în parte sau deloc debitele prelevate - industriile, adică, populația, irigațiile." (p. 146) În teorie, partidul se îngrijea și
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]