9,103 matches
-
lui Coelho acea concentrare care face volumul citibil în „porții mici” (ca orice carte despre adevăratele valori ale vieții). Vorbim de cuvinte bine șlefuite, „sculptate” cu flacără lăuntrică, a căror ardență riscă să devină banală într-o traducere neinspirată, precum cenușa rămasă în urmă. Din fericire, spre lauda Micaelei Ghițescu, nu e cazul aici.
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
de aur și de argint și acolo încălzeau căminele din marmură italiană sculptată, în care ardea, seară de seară, câte un stejar întreg, cu un milion de frunze și cu cuiburile de ciori și de pitulici, până se prefăceau în cenușă. Și acum, iată-l acolo pe Nicholas Greene, poetul, îmbrăcat modest, cu pălăria pleoștită pe ochi, o haină neagră și o pungă în mână. E firesc ca Orlando să fi fost puțin dezamăgit când s-a grăbit să-l întâmpine
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
prelungesc și țes din mers argumentele pentru mobilări de interior neașteptate. Cărțile lui Octavian Paler tind să confirme faptul că literatura scrisă de plăcere descurajează. El se pricepe de minune să-și stingă euforiile, iar apoi să se hrănească din cenușa ideilor. La fel ca toate cărțile lui Octavian Paler, Calomnii mitologice dezbate tensiunile dintre clipă și contestarea ei, o anulare paradoxală ce hrănește o singurătate definitivă. Bucuriile lui Octavian Paler nu sunt nicăieri triumfătoare. Desfătarea lui, chiar pornind din biografeme
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
5 iulie 1919, în urma unei tumori inoperabile de rinichi. Spre deosebire de Nietzsche, la a cărui înmormîntare preoții au refuzat să participe ca reacție la tonul anticristic al scrierilor sale, Paul Deussen are parte de o ceremonie funebră la crematoriul din Kiel, cenușa fiindu-i dusă în urnă la Oberdreis și așezată în cripta familiei. Judecat sub unghi speculativ, Deussen e genul de umanist pentru care filosofia prezintă interes numai în măsura în care vine în întîmpinarea unui sentiment religios. E vorba de acea categorie de
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
poate, să am stil. Iar barbaria ? Barbaria e în pauze; în golurile a ceea ce spun. „...ironia, nesusținută de orgoliu, nu mai are rost decât ca auto-ironie.” E ceea ce și fac când nu cad în pateticul obositor - au dreptate criticii - al cenușii turnate în cap. Radu Sergiu Ruba: „13 decembrie 1941. România declară război Statelor Unite. 13 decembrie 1941. României, Statele Unite nu-i declară nimic.” Dimi îmi dă o carte prefațată de el, din colecția „Biblioteca pentru toți”, și asta mi-l aduce
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4194_a_5519]
-
Doinei Papp, Un destin spulberat - Dan Micu). Printre montările regizorului Dan Micu se numără: „Piticul din grădina de vară" de D.R. Popescu, „Ulciorul sfărâmat" de Heinrich von Kleist, „Răceala" de Marin Sorescu, „Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă" de Horia Lovinescu, „Karamazovii" după Dostoievski și „O noapte furtunoasă" de Caragiale.
Un destin spulberat. Lacrimi pe scena Teatrului Nottara by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40376_a_41701]
-
nr. 8 , Iași Țel: 0232/211.606 Mobil: 0757/809.872, 0746/700.952 eMail: t.ladydi@gmail.com A fost un început.. că toate începuturile, dar sper fără sfârșit, cu toate că evoluția firmei se poate numi o veșnică renaștere din cenușă. Acum, în această formulă, simt că e altceva. Sufletul , coordonatorul, șeful, executantul, decoratorul, croitorul, culegătorul de succese am fost timp de 17 ani. Chiar dacă echipa a suferit o perpetua reînoire, aș putea da o explicație acestei evoluții... mă pricep mai
Handmade Fashion in Iasi: TLadyDi Conception [Corola-blog/BlogPost/94861_a_96153]
-
ce făcusem, tot ce era în urmă nu avea absolut nici o importanță" . Nu doar nici o importanță - ci, cu un radical accent ionescian - "absolut" nici o importanță. "Tot socialul dispăruse. Toate actele mele, toată istoria lumii nu erau decât un coș de cenușă. În același timp aveam neplăcutul sentiment că nici în fața mea nu era nimic. Am adormit, apoi m-am trezit, și multă vreme am păstrat aceeași impresie. Bine, îmi ziceam, sunt viu. Mi se vorbește de ceea ce se cheamă opera mea
O evidență luminoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10092_a_11417]
-
Deși îmi sunt prieteni câteștrei, Chiar și acum când am vrăjmași o mie. Nu mai recurg la grabnici olăcari Să-mi fâlfâie spre suple pieride, Cu câte-un madh în stih de zile mari, Din aquarela slovei translucide. Parcă-i cenușă-n călimara mea (Să-i zicem tuf), ori pusă-i pe torpoare (?), Sau prea mi-i duhul oploșit, colea, într-un gogleaz de fleacuri literare... Ci, de-aș mai fi poștal, în vreun târziu, Doar Cleliei* - jigodie fatală! -, Chiar și
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
margini tot mai hidoase Noi venim tot mai rar din istorie din urme adânci ce nu se mai știu. Din cuvinte răsucite-n auz și susurate prelung... Caii de azi poartă în coame izbânda viscolul iernii sau puhoiul căldurii limba cenușii pare o poftă de câine și sună din amintiri doar pașii lui Johan Wolfgang Geothe În casa copilăriei./ În tinda cea scurtă se-aude moartea cum plânge Poză 1 Unde lichioarea de viață în adormire naște imagini distinse și unde
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
peste noi. Așa am fi chemat stelele Tuturor celor vii, tuturor celor morți Să vină la nunta noastră Fără să se deosebească, Aceeași naștere din aceeași naștere. Cum să ne întoarcem Când țâța din care am supt a secat Și cenușa atâtor zei ne acoperă ochii? Cum să nu înșelăm chiar și cenușa asta? Cum să reproducem întâia lor ființă? Cum limba noastră ar putea să primească Fără blestem mamelonul sfânt? * Nu știu cât timp mai am încă în trup, Tăcerea vieții se
Miron Kiropol by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10234_a_11559]
-
morți Să vină la nunta noastră Fără să se deosebească, Aceeași naștere din aceeași naștere. Cum să ne întoarcem Când țâța din care am supt a secat Și cenușa atâtor zei ne acoperă ochii? Cum să nu înșelăm chiar și cenușa asta? Cum să reproducem întâia lor ființă? Cum limba noastră ar putea să primească Fără blestem mamelonul sfânt? * Nu știu cât timp mai am încă în trup, Tăcerea vieții se insinuează Cu fibre smulse, voci ricoșând Din memorie în memorie, frânturi Aspre
Miron Kiropol by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10234_a_11559]
-
Geo Vasile " Câtă lumină în această stingere!/ Câtă culoare în această pieire!/ Mai întârzii și tu/ ca o părere, fie și-atât!/ în loc de cântări la ferești,/ rugăciuni și vitralii/ mesaje de dincolo/ prin ziduri vibrări din cupole,/ sub genunchii tăi/ cenușă de clopote...". Iată veștile pe care ni le dă Ion Horea despre starea propriei ființe și poezii prin cea mai recentă plachetă de Reversuri (Editura Ardealul, Tg. Mureș, 2005, 100 p.). Refugiindu-se în poezie, așa cum odinioară scribul la plăcile
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
scriitor, poet, prozator, nuvelist) argumentează: „Proza este o prelungire a poeziei mele, iar poezia o expresie a ceea ce trăiesc și simt”. Iar versurile Domniei Sale sună așa: „Soarbe-mă din cupă/ Amestecată cu miresme,/ Aprinde-mă în candele/ Cu uleiuri scumpe!/ Cenușa pâinii/ Sădește-o-ntre morminte!/ Și din trup sleit/ Să crească smirnă!.../ În inimă așază flori/ Și struguri de tămâie/ Ca în nectarul lor cel sfânt/ Să-mi torni blesteme-n sânge!/ Când îmbătat/ De trupul meu/ Tu vei uita
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
nu o atestă. Privesc fereastra-unica fereastră Ce pare un tablou, cu rama roasă O pată de culoare înveselește-o glastră Și-n ea o crizantemă roșie, frumoasă. Mă ia cu frig, fără să vreau, suspin... În gura sobei e multă cenușă. Pe patul șubred două cămăși stau Posomorând odaia, privesc lângă ușă Un ceas ce ticăie nestingherit “Tic-tac, tic-tac!”, ca un ecou în timp, Mai jos atârnă de-un cui ruginit Un peisaj din nu știu ce-anotimp. Tresar ca dintr-
MILĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373664_a_374993]
-
Era frumos când te știam alături În gând mi te ascunzi sau te pitești. Nu-ți voi uita, atingerea, sărutul Chiar daca-i râs și-acuma tu glumești. Eu am vărsat cerneala peste rânduri Iar ce e-n jur acum este cenușă. Se lasă amintirea peste gânduri Și sigur nu mai sunt a ta păpușă. Trecutul ne tot cere armistițiu Ar vrea să aibe tot din ce-a pierdut. Iar pentru-aceasta face sacrificiu Căci prea mult timp iubirea l-a durut
NEGLIJENȚA CLIPEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373704_a_375033]
-
2016 A.D. Giulgiul vieții Înfășurată-n giulgiul Vieții adânc tu îndreptezi făptura spre ființă alăturate file albe șoapte îți răscolesc arama de credință chimvală sunătoare ca timpanul e vocea ta belisimă copilă lacustră ancorată ți-e iubirea cea renăscută din cenușa de lumină un fruct al poftei din anima cea fără vină ce nu cunoaște noaptea depărtării de sublim ți-a răsădit sămânța de țărână în taina ființei celei fără de năim cu ultima sforțare a voii celei bune te-ai liberat
POEMUL HIERATIC V-GIULGIUL VIEŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373740_a_375069]
-
păstra culoarea până-n anotimpul meu ce va să vină... eu să îmi fac veșmânt curat pentru botezul renașterii în voi, fiind amintirea de care o să aveți grijă, ca de cea mai scumpă comoară ! Nu mă uiți, voi fi pheonix din cenușa dansului morții ! 3 nov 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: NU MĂ UITAȚI / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NU MĂ UITAŢI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373776_a_375105]
-
Și-un altul se închide în cetate. Cu brațe retezate, strângem cerul Ologi, ne plângem pașii, prinși în lavă; Ne-amenință, cu arma grănicerul La un hotar, trăgând în vena cavă. Ne mistuie un foc, (din Iad coboară) Și din cenușa viselor trădate Răsare o Măiastră primăvară C-un cântec răstignit pe jumătate. O zână din Tărâmul de himere O ''Phoenix'' izolată-n sihăstrie Renaște din-ntr-un strigăt de durere, Lumini celeste-i ning pe pirostrie. De dincolo de lume, trilu-și
ANDILANDI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373764_a_375093]
-
a IX-a a manifestării cultural-artistice PUNȚI DE LUMINĂ, coordonată de Mariana Cristescu. Programul acestei manifestări fiind foarte bogat, menționez doar câteva puncte din desfășurarea acestuia, în care se află lansarea cărților:“Nebănuitele fețe ale secundei “ de Mihaela Rașcu, “Gustul cenușii “ de Mariana Cristescu,”Alianța diavolilor. Pactul lui Hitler cu Stalin “ de Roger Moorbouse și romanul “Răzbunarea gemenelor “ de Al.Florin Țene, roman ce face parte din marea frescă romanescă format din volumele “Chipul din oglindă “, “Insula viscolului “, “Orbul din Muzeul
LA PUNȚI DE LUMINĂ DIN TÂRGU MUREȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373780_a_375109]
-
MAI BINE... de Nicolaie DINCĂ Te-am strecurat în sinea mea, impură, Murdară de păcatele lumești, Te-am curățit de tină și de zgură Și te-am remodelat, așa cum ești. Mi-a luat un timp să te dezbar de pizmă, Cenușa ochilor să-ți limpezesc, Să te conving că-n tine nu-i o schismă, Între profan și chipul îngeresc. Și peste gânduri mi te-am uns regină Cu mirul dragostei - aprins și sfânt - Și te păzesc atent, ca o felină
MAI BINE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384719_a_386048]
-
redactor-șef al publicației „Bulletin européen”, editată de I.C. Drăgan. În momentul în care politica publicației a devenit favorabilă regimului comunist de la București, Horia Roman și-a dat demisia. A murit în 1982, la Roma, după ce în 1969 publicase volumul Cenușa visărilor noastre, „amintirile unui ziarist profesionist”, în care apare și portretul lui Mircea Eliade caracterizat ca “steaua care a condus destinele generației sale”. Din păcate, o generație tragică, peste ale cărei idealuri s-a așternut „cenușa visărilor noastre”. HISTORY OF
Mircea Eliade – inedit by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13533_a_14858]
-
în 1969 publicase volumul Cenușa visărilor noastre, „amintirile unui ziarist profesionist”, în care apare și portretul lui Mircea Eliade caracterizat ca “steaua care a condus destinele generației sale”. Din păcate, o generație tragică, peste ale cărei idealuri s-a așternut „cenușa visărilor noastre”. HISTORY OF RELIGIONS Editors: Mircea Eliade/ Joseph M. Kitgawa? Charles H. Long AN INTERNATIONAL JOURNAL FOR COMPARATIVE HISTORICAL STUDIES Editorial Office: Swift Hall, University of Chicago, Illinois 60637 Publisher: University of Chicago Press 6 mai 1970 Dragă Horia
Mircea Eliade – inedit by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13533_a_14858]
-
bună dreptate, în paradis, cum o dovedește inscripția de la sfârșitul triplului poem: În zidul acesta enorm în care cândva a fost o ușă, odihnește de-a pururi porcarul și porcii lui; cu toții sublimii, s-au prefăcut hăt de mult în cenușă dar umbrele lor sunt în ceruri și împreună cu serafimii hălăduiesc prin toloacele veșnice. În poemul-capodoperă „Flanela”, un ins vorbăreț (INS vine de la latinul ens-entis, desemnând însuși Eu-l filosofic!) ține să-i aducă aminte iubitei de un pulover: „spuneai că
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
va fi-ntre sînii tăi, femeie,/ Iar caldul mîinii mele nepătruns/ Va răsuci prin suflet altă cheie"; Ți-e ochiul stins de-atîtea așteptări/ Și gura-ți arde de atîta sete/ O, cîte trenuri poposite-n gări/ Ți-or fi lăsat cenușa zării-n plete?". Sau cele sub semnul lui Bachus: "Cum eu veneam, cum tu veneai/ Prin unda verde de alcool/ Te risipeam, mă risipeai/ Ca vîntul mut prin cerul gol.// Pe stelele de-absint lucea/ Trupu-ți răsfrînt poate de-un
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]