1,452 matches
-
nu-i dau, adesea, prea mare importanță. Deoarece geniul unui romancier - care, În esența sa, este un poet! - lucrează cel mai adesea cu intuiția, pe care, după legea simplă și paradoxală a lui Croce, o află el Însuși În travaliul chinuitor și epuizant al scrierii - „Expresia precedă intuiția!”. Dar numai o anumită „expresie”, cea animată de un geniu interior și condusă de mâna expertă a rutinei, care și ea se despică În două: cea a scriitorului, a „scribului”, dar și cea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
subtile coșmaruri din starea de veghe”, ca o fantomă sau o pasăre neagră, cobitoare, care ți s-a instalat „pe umăr” și nu te mai părăsește. Care e „prezentă” chiar când pare că lipsește, o „fascinație lipicioasă” precum acele stări chinuitoare Între vis și trezie, aproape un blestem. Adeseori, chiar un blestem! „Cercul” - un „labirint mântuit, rezolvat” sau, iată, o altă definiție posibilă, „cercul - un sens al labirintului”! Existențial, se’nțelege. Al „rătăcirii”, deoarece, așa cum un popor Întreg, În istorie, „rătăcește
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care le dădu-se în ultimii ani. Și m-am speriat într-adevăr. Într-un discurs voit greoi, aproape agramat - fapt ce nu se mai întâmplase de câțiva ani, D. Popescu îi dichisea discursurile, obligându-l uneori la fraze complicate, chinuitoare pentru instrucția sa primară! -, nu se mai amintea nimic despre profesionalism, calitate, eficiență etc., ci se cerea, pe un ton ce amintea de stalinism, revenirea la „atașamentul de partid” ca un principiu ce trebuia să prevaleze asupra tuturor comandamentelor sociale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un copil etern, de acea tentation d’exister! Nevrotic, ca orice hipersensibil, posedând o colosală forță de a „nu” se adapta niciunde, singularizându-se astfel teatral, cum o spuneam, și dramatic. Dacă „lepădarea de origini” a lui Cioran este reală, chinuitoare și în acest sens profund sinceră, și, să nu ne speriem, nu e singura figură exponențială a unei seminții pe care n-o mai recunoaște cu gesturi exacerbate, teatrale (un Goethe își renega spița în alt fel, potrivit staturii sale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
chiar și față de propria mea generație biologică, în al treilea deceniu de existență; acestea, ca și „obrocul”, șapa de plumb stalinistă ce sufoca și turtea relieful mândru altădată al națiunii și al românului, nu m-au împiedicat să reflectez obsesiv, chinuitor, în singurătatea-mi socială, la această „problemă”. Până la marginile paranoiei, deoarece tânărul stângace și aparent lipsit de „talent” ce eram nu era măcar în posesia elementarelor instrumente ale amplei creații epice la care aspira. Depășit cu certitudine de unii colegi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai știi, era doar „partea feminină a eului său”, acea „anima” a lui Jung care mă „descoperea” ca pe un partener cu drepturi egale de a vorbi, alături de el, în numele artei...?! Nichita a fost, ani îndelungați - acei ani „infiniți” și chinuitori care pregătesc debutul social! -, singurul care m-a spijinit, luându-mi adesea apărarea în fața unor sarcastici amici sau convivi la numeroasele „mese” la care luam, atunci, parte și unde se amestecau și artiști plastici, un Piliuță, Dipșe, Apostu sau Victor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o ai!”. Curajoși tocmai și în sensul metaforei pe care am așezat-o drept capitel acestui ultim paragraf al prezentelor memorii, acela de a îndrăzni mult, plecând de la date „puține și mizere” și, mai ales, neînfricați de acea veche și chinuitoare problemă a identității, netimorați de târzia constituire într-un stat puternic și centralizat și de relativ târzia deșteptare a artei noastre literare lucide, majore, a formelor suprastructurii, precum istoria, filozofia - văzută ca sistem! -, psihologia, sociologia etc. Nordic în cazul meu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Moldova, mustrând pe domnul ei de tiranie și de cruzime, n-a voit deloc să se grămădească în jurul lui, ba i s-au scos chiar de supt ascultare, zicând că nu s-a purtat niciodată ca domn, ci ca un chinuitor și călău. Ceia ce simțind dușmanul, a răspândit pretutindeni că n-a venit cu atâta tărie contra poporului, ci contra unui așa de strașnic chinuitor al neamului moldovenesc”. Nu poate fi însă vorba de o trădare a țării (boierii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de supt ascultare, zicând că nu s-a purtat niciodată ca domn, ci ca un chinuitor și călău. Ceia ce simțind dușmanul, a răspândit pretutindeni că n-a venit cu atâta tărie contra poporului, ci contra unui așa de strașnic chinuitor al neamului moldovenesc”. Nu poate fi însă vorba de o trădare a țării (boierii și țăranii). Niciodată n-a fost o situație mai favorabilă pentru a-l trăda pe Ștefan. Crasnăș a făcut imprudența să trădeze înainte de a ști în favoarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
discreția zgomotelor și umbrelor, transformate rapid în bestiar fantastic. Atâtea ritualuri sacre, ce evocă în special atmosfera morții sau a haosului cosmic, folosesc sau creează nocturnul”. Pierderea firii, ca urmare a dispariției familiarului, semnifică anularea identității profane și debutul purificării chinuitoare. „Inițierea puberilor implica un ansamblu de practici destinate a aboli temporar și ulterior a restitui și sublinia distanța dintre ordine - dezordine, animal - uman, viațămoarte. Aduși sau părăsiți în locuri sălbatice, tinerii trebuiau să îndure pe o durată variabilă privațiuni și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frate care pășesc spre adolescență, sunt conduși pe un drum fără variantă. Ei ajung la un perete care închide cărarea orizontală în munte și creează necesitatea urcușului: „Să zărea niște lumini, ca soarili, d-asupra-acolo, al colțului dă piatră”. După urcușul chinuitor care îndeplinește condiția suferinței întru inițiere, tinerii ajung în împărăția diavolilor, aflată în străfundurile pământului. Inversiunea planurilor sus-jos arată clar abolirea spațiului fenomenal. Frații nu au mai avut nevoie de hrană prin pustiu fiindcă schimbarea a avut deja loc și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
identificată prin poziția nefirească a somnului și astfel mezina va fi alungată din mundan: „Toți dormeau ca lumea, dar când ajunse la fata a mai mică se minună: dormea cu genunchii la gură și stârcită să ferească Dumnezeu”. Poziția fetală, chinuitoare pentru un adult, caracterizează starea de regresus ad utterum, necesară pentru evoluția inițiatică. Postura implică un sentiment defensiv, de retragere în dimensiunea germinală, pentru a extrage de acolo energia vitală. Imposibilitatea de a deveni crisalidă în lumea fenomenală și contaminarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii în prima zi, este similară genezei chinuitoare și plânsului cosmic. Fecioara nu doar aude muzica sferelor, ci o repetă în cântecul său, ea nu simte efortul zămislitor al cosmogoniei, ci îl încearcă țesând și îl reiterează la nașterea pruncului său. Capacitatea de a coase minunat dă fetei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un indiciu al tărâmului infernal din care vine. Puterea gândului capătă valori motrice, el produce translarea instantanee a spațiilor și hybris-ul comis aici provoacă amestecul planurilor sacru și profan. Smulgerea miresei din tărâmul ei mitic trebuie răscumpărată cu drumul chinuitor al feciorului dinspre profan, și astfel bucla rituală se închide. Interdicțiile par a viza tocmai irealizabilul, ca garanție a parcurgerii etapelor inițiatice, iar coerciția verbală provoacă la nivel psihologic neofitul, pentru a-l conduce către pedeapsa cu valoare de recompensă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vine dintr-un sentiment de protecție supradi¬mensionat din cauza incapacității ei de a pătrunde misterul dedublării. Rămasă fără soțul din sacru, fiica îi va reproșa mamei greșeala comisă pe care o va răscumpăra ea însăși, printr-un drum lung și chinuitor. Ca și blestemarea lui Mistricean, hybris-ul înfăptuit de mamă asigură integrarea copilului ei în sacru, într-o manieră brutală și aparent inexplicabilă, deci singurul mod în care tânărul poate fi scos din mediul familial. Ajuns în lumea arhetipurilor pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sui pă nouă stânci dă marmură șî cobori pă nouă stânci dă sticlă” (Voia - Dâmbovița). Fiecare pereche de încălțări, adevărate matrițe pentru ființa nouă ce se naște, și fiecare baston corespund unui spațiu inaccesibil și alunecos, în compunerea unei traiectorii chinuitoare dusîntors. Fierul aparține dominantei umane, supusă distrugerii prin coroziune și este vulnerabil în fața adversităților profane. Tocmai anularea acestor trăsături, biruirea perisabilității prin moartea figurată spațial este cerința pe care neofitul trebuie să o îndeplinească, în încercarea de recuperare a sacrului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spune Rareș despre relația dintre generații, despre necesitatea schimbării, despre problema spinoasă a coerenței interioare a unei literaturi: Problema e că viziunea/ concepția despre poezie de la noi trăiește deja de destulă vreme cu această obsesie "soteriologică" a schimbării, un impuls chinuitor care în cel mai rău caz o ocupă în totalitate, o rezumă la gestul crispat al schimbării. Această obsesie operează predilect într-un teren strategic care depășește intențiile particulare de a orienta în vreun fel poezia. În general, gustul amar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prinsesem codul. Când am început să "leg literele", a fost o revelație. Am intrat în cod, unde mă aflu și acum. Clasele primare și gimnaziale în satul natal Chețani. Aveam o psihologie de premiant, insuflată de fratele meu Dinu. Era chinuitor. Am scăpat de chinurile ei, după ce l-am întâlnit pe poetul Vasile Dan, născut în același sat cu mine. După întâlnirea cu Vasile, sistemul meu de valori s-a modificat radical. Intram în literatură. Toate celelalte valori erau subordonate literaturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reaprinse de două zile încoace, îmi dădeam seama că nenorocirea nu se realizase încă. Renunțam la somn și mă gândeam la cei plecați. Zile de groază în așteptarea invaziei, mai grozave chiar decât faptul bru tal, precum agonia e mai chinuitoare decât moartea însăși. Spitalul ne era o diversiune. Din lipsă de trenuri nu putusem evacua pe toți răniții transportabili. Bieții soldați plângeau, văzându-se condamnați la captivitatea în mâna germanilor. Matei Ion, sergentul rănit și îngrijit de noi a doua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la pro priu, al confirmării „tezei“. Iar când căderea Hildei e un fapt împlinit, când nefericitul Holdengraeber știe sigur că a fost înșelat, din chiar mărturisirea Hildei, ajunge să tânjească după vremea torturantelor bănuieli încă neconfirmate, a nesiguranței, a incertitudinii chinuitoare care totuși îl mai lăsa să spere că iremedia bilul nu se produsese. „E îngrozitor. Tot ce bănuiam până acum, tot ce știam - și tot ce știam anticipat pentru clipa dovezii nu însemna nimic. Acum știu cu adevărat și știu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în două interpretări faimoase ale lui Machiavelli dezvoltate în anii 1920 și 1930 de doi oameni foarte diferiți: Benito Mussolini, liderul Italiei fasciste din 1922 până în 1944 și Antonio Gramsci, unul dintre liderii Partidului Comunist italian, care a suferit o chinuitoare detenție din cauza opoziției față de regimul lui Mussolini și care a murit la scurt timp după eliberarea din 1937. Pentru Mussolini, un fost ziarist socialist, care citea mult și era un scriitor prolific, Machiavelli a oferit un ghid practic pentru exercițiul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sprijin din partea părinților adoptivi. Fiecare dorește și speră să afle că provine dintr-o familie sau dintr-un popor cu care să se poată mândri. Și atunci apare spontan în sufletul lor naționalismul și patriotismul, ca un răspuns la întrebarea chinuitoare: eu al cui sunt? Am remarcat reacții foarte concludente în străinătate, în lumea liberă europeană. Cumpărând brânză telemea într-un supermagazin, am spus casierei că am cumpărat telemea grecească deoarece este cea mai bună. Mi-a zâmbit prietenos și mi-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Dar nu știu cum se face că eu aud totul, perfect, parc-aș fi omul acela din Arad: Nu e de joacă, trebuie să-l internăm imediat, zice doctorul Tomescu și în vremea asta mă încearcă o durere de cap atât de chinuitoare ca și cum cineva mi-ar bate un cui cu barosul drept în creier. Cheamă salvarea, mă duc la spital. Când ajung, mă pun pe o targă și mă transportă într-o cameră cu pereți albi. Se poartă cu mine grijulii toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cuvinte... sadism sau bestialitate sunt floricele în comparație cu realitatea - crima cea mai odioasă și fizică și morală. Paul Goma, în lucrarea „Patimile după Pitești”, o descrie, dar nu cred că a putut reda toată realitatea. Ce să mai vorbim de foamea chinuitoare și permanentă sau despre îngrijirea medicală care era pe măsura dictată, nu de medici, ci de conducerea închisorilor și lagărelor, sau de ofițerul politic. Multe s-ar mai putea spune aici, dar nu cred că se poate spune tot, dar
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
artă. În primul rând intrau în examen cei veniți din provincie, cărora institutul trebuia să le asigure casă și masă, bucureștenii urmând să se prezinte abia la urmă... și astfel, zilele verii treceau pentru mine unele după altele într-o chinuitoare așteptare, care, mai mult ca sigur, nu avea să mă ducă la nimic. Unele după altele treceau zilele vacanței mele, dar mai cu seamă ale lui Mihai, iar noi rămâneam legați de București din pricina examenului acestuia nenorocit! și într-o
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]