1,522 matches
-
vezi Haraway, 1991, 1998Ă și o rediscuție deopotrivă a feminismului, a socialismului și a materialismului. Prezentând utopia transgresării și a emancipării cyborgice prin scenarii de tip science-fiction, această figurație se dorește a fi, în același timp, o critică satirică a ciberneticii și a noii hegemonii globale, tehnomedicale. Dar și o critică a feminismului ecologic și a celui religios, care aduc o perspectivă romantică asupra tehnoștiinței prin demonizarea practicilor acesteia din urmă și care propun imaginea eliberării femeii prin redescoperirea conexiunii spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale culturii masculine și să dovedească rolul femeii în dezvoltarea tehnologiilor, însă nu discută modul în care funcționează genul în cadrele sociale, economice și politice hard și nu oferă cadre de intervenție sau de rezistență activă a femeii în contextele ciberneticii. Totuși, spre deosebire de modelul cyborgic postgender promovat de Donna Haraway, tiparul „țesătoarei” subînțeles de la Sadie Plant are un grad mai mare de utilitate în existența actuală (în ciuda conotației tradiționaliste, occidentale a termenuluiă. Discursul celei din urmă nu se dorește a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
absolutist al ideilor iluministe în proiectul lor de raționalism plural-democratic. Suspiciunea teoreticienei se îndreaptă înspre relația dintre masculinitate și tehnologia computerului, astfel încât teama sa este una față de complicitatea patriarhat-mașină. În viziunea sa, cybercultura, ca un montaj de feminism digital, știință cibernetică și cultură cyberpunk poate să degenereze într-o formă de subordonare masculină a epistemologiei care relaționează mintea umană computerului. Cyberfeminismul teoreticienei se angajează în luarea unei poziții active față de tehnologism și se diferențiază de perspectiva cyberpunkului. Această orientare științifico-fantastică este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este reliefată mai ales în analiza comunităților virtuale ale rețelei, în interacțiunile online. Rezultatul este socotit a fi divizarea lumii în „bogații informatici” și „săracii informatici”, categoria din urmă incluzând și oamenii de culoare, slab vizibili sau reprezentabili în lumea cibernetică. În acest sens, discursul cyberfeminist este criticat el însuși de adoptarea unei viziuni esențialiste a femeii occidentale, în sensul că femeile de culoare rămân categoriile defavorizate prin privilegierea viziunii occidentale asupra femeii, o perspectivă stereotipă, fără problematizări de locație, rasă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a ființei umane în spațiul virtual. Contraargumentele aduse în apărarea corporealității au venit din zone teoretice și aplicative diverse și s-au coagulat în special pentru a chestiona programul neocartezian și neodarwinist al transumanismului. Propunând o cercetare interdisciplinară, am interfațat cibernetica și știința informaticii cu filosofia, sociologia, etica și artele corpului, în continuarea discursurilor tehnoculturale istorice. Demersul a fost de a combina practica tehnoculturală cu noile discursuri științifice și cu modalitățile imaginale actuale de subiectivare a trupului. Dat fiind interesul actual
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Postmodernismul nu poate depăși capcana corporealității; oricând se poate aduce contraargumentul identității psihice stabile care caracterizează normalitatea subiectului uman în pofida descentrării identitare: subiectul uman nu poate evada din fixitatea relativă a corpului și a minții. 18. Cele trei faze ale ciberneticii, în Hayles (1999Ă, sunt: homeostaza (1945-1960Ă, reflexivitatea (1960-1985Ă și virtualitatea (1985 până în prezentă. Primul stadiu al ciberneticii este ilustrat prin Claude Shannon și Norbert Wiener (stabilitatea sistemelor mecaniceă, al doilea prin Humberto Maturana și Francesco Varela (accentul asupra observatoruluiă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectului uman în pofida descentrării identitare: subiectul uman nu poate evada din fixitatea relativă a corpului și a minții. 18. Cele trei faze ale ciberneticii, în Hayles (1999Ă, sunt: homeostaza (1945-1960Ă, reflexivitatea (1960-1985Ă și virtualitatea (1985 până în prezentă. Primul stadiu al ciberneticii este ilustrat prin Claude Shannon și Norbert Wiener (stabilitatea sistemelor mecaniceă, al doilea prin Humberto Maturana și Francesco Varela (accentul asupra observatoruluiă, iar al treilea prin diverși teoreticieni ai inteligenței și vieții artificiale (robotică și simulareă. 19. Katherine Hayles (1999Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și simulareă. 19. Katherine Hayles (1999Ă remarcă perpetuarea umanismului liberal (care cultivă coerența și raționalitatea euluiă în opera informaticianului Norbert Wiener sub forma „anxietății cibernetice”: calculatorul este designat astfel încât să nu amenințe autonomia subiectului uman; mai mult decât atât, mașina cibernetică trebuie să producă extinderea eului uman în cadrul său. „Părintele ciberneticii” conservă granițele subiectului uman în cadrul postumanismului, astfel încât știința informației este duplicitară: deopotrivă pune în pericol și privilegiază singularitatea subiectului umanist (Hayles, 1999Ă. 20. N. Hayles (1999Ă discută în legătură cu „materialitatea informaticii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care cultivă coerența și raționalitatea euluiă în opera informaticianului Norbert Wiener sub forma „anxietății cibernetice”: calculatorul este designat astfel încât să nu amenințe autonomia subiectului uman; mai mult decât atât, mașina cibernetică trebuie să producă extinderea eului uman în cadrul său. „Părintele ciberneticii” conservă granițele subiectului uman în cadrul postumanismului, astfel încât știința informației este duplicitară: deopotrivă pune în pericol și privilegiază singularitatea subiectului umanist (Hayles, 1999Ă. 20. N. Hayles (1999Ă discută în legătură cu „materialitatea informaticii” o serie de dihotomii care corespund disocierii generale abstract-material, și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
puncte de vedere noi, din perspectiva esteticii. Dominant teoretic este volumul Conjuncturi și permanențe (1976), conținând studii de estetică și teorie a artei. Relevante sunt mai ales cele consacrate metodologiilor critice care au preluat instrumentarul psihanalizei, structuralismului, sociologiei, informaticii și ciberneticii. Preocupările teoretice l-au condus pe B. la o abordare implicită a fenomenului literar, astfel încât volumul Destinul unor structuri literare (1979), după stabilirea cadrului cercetării (Despre structură și biologia ei), urmărește câteva motive esențiale („structuri”) în opera unor creatori: „homo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
acești factori și refacerea, ca element de maximă importanță în obținerea performanței sportive de înalt nivel. * Este un proces de durată lungă, realizându-se diferențiat pe stadii sau etape. * Ca și educația fizică, antrenamentul sportiv poate fi interpretat conform teoriei ciberneticii, fiind un sistem dinamic complex care implică numeroși factori de natură medicală, organizatorică și de bază materială (după Dragnea și Mate Teodorescu, 2002, p. 155). * Specifică organismelor supuse solicitărilor fizice (așa cum se întâmplă și în antrenamentul sportiv) este adaptarea, care
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mare importanță pentru eficiența sistemului românesc de educație fizică și sport este promptitudinea cu care acesta reușește, prin măsuri reglatoare și autoreglatoare viabile, să răspundă cerințelor mereu schimbătoare ale societății. 6.5. Sistemul de educație fizică și sport sistem cibernetic Cibernetica este o ramură a științei care studiază legăturile, comenzile și controlul în sistemele tehnice și în organismele vii, din punctul de vedere al capacității lor de a percepe o anumită informație, de a o păstra, de a o transmite prin
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vedere al capacității lor de a percepe o anumită informație, de a o păstra, de a o transmite prin canale de legătură și de a o transforma în semnale prin care își dirijează propriile acțiuni în direcții corespunzătoare (DEX, 1998). Cibernetica a pătruns inevitabil și în domeniul educației fizice și sportului. Aici poate fi aplicată în studierea problemelor de didactică, informarea, sistematizarea sau dirijarea procesului învățării, atât în educația fizică, cât și în antrenamentul sportiv etc. De fapt, sistemul de educație
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și al istoriei artei, s-a transformat într-o ideologie autohtonistă în toată puterea cuvântului, care prefăcea dezbaterea unor ipoteze într-o vulgată. Protocronismul pretindea că românii au prioritate absolută în aproape toate domeniile, de la teoria relativității la psihanaliză, de la cibernetică la estetică, de la literatură la inginerie. Conform unei linii de gândire imediat adoptate, românii au fost cei care au inventat, descoperit, inițiat sau imaginat aproape tot ce e omenesc. Era o experiență catarctică într-o cultură istoric saturată de autostigmatizare
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în contextul societății ca pe un ansamblu al sistemelor aflate în relație. Din această perspectivă, comunicarea politică rezidă în ansamblul de procese interactive dintre elementele unui sistem politic și între acest sistem și elementele înconjurătoare. Fie că vorbim despre analiza cibernetică a lui Deutsch 14, despre analiza funcționalistă a lui Almond și Coleman 15 ori despre analiza sistemică a lui Easton 16, logica ansamblului este aceeași. Sistem, schimb, echilibru sînt concepte cheie în acest caz, înlocuind factorii, transmisia și efectul care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de invaliditate. Între 1959 și 1969 lucrează în domeniul turismului, la Sinaia, apoi se dedică scrisului. Debutează în 1945, când publică în revista „Humorul” schițe satirice. Colaborează la „Săptămâna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Viața militară”, „Astra” ș.a. Prima carte, romanul Femeia cibernetică, îi apare în 1969. Împreună cu Eugen Barbu este scenarist al producțiilor cinematografice Haiducii (1966), Drumul oaselor (1980), Trandafirul galben (1982) și al serialelor de televiziune Urmărirea (1971), Un august în flăcări (1974) ș.a. Se numără printre membrii fondatori ai Cenaclului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
de muzică Mișu Theodorescu, potențialul creator al unei opere simfonice totale. Aceste garnisiri „la potriveală”, aspirând să treacă drept ingeniozități de concepție, nu lasă în urma lor decât sentimentul mediocrității, prozatorul dovedindu-se în general incapabil să-și depășească stângăciile. Femeia cibernetică este o palidă reluare în context de tehno-ficțiune a temei clasice despre intimitatea dintre creator și opera sa: un profesor inventator creează simulacrul robotizat al femeii iubite, iar aceasta se arată nedemnă de o asemenea proiecție în eternitate. Seria Potirul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
artă (căpitanul Ștefan Moraru se eliberează de sentimentul vinovăției de a fi singurul supraviețuitor al unui detașament ajuns pe teren minat pictând peisajul acelui moment), volumul lasă a se întrezări posibilități formale și stilistice reale, nefructificate însă ulterior. SCRIERI: Femeia cibernetică, București, 1969; Demascarea lui Turnesol, București, 1970; Potirul Sfântului Pancrațiu, București, 1971; Postul clandestin (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1972; Dispariția profesorului, București, 1974; Războiul undelor (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1974; Damen-vals, București, 1975; Sub aripa vântului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
mondial. Această interconectare, totuși, poate însemna că problemele apărute pe un continent pot afecta calculatoarele de pe alt continent. Ca urmare, se contează pe o largă colaborare internațională pentru distribuirea informațiilor legate de problemele spațiului cibernetic, ca și pe pedepsirea infractorilor cibernetici. Fără o astfel de colaborare, capacitatea colectivă de a detecta, preveni și minimiza efectele atacurilor din spațiul cibernetic ar fi mult diminuate. 8.5.6.Noi vulnerabilități ce necesită un răspuns continuutc "8.5.6. Noi vulnerabilitĂȚi ce necesită un
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Bush a emis un decret prezidențial, în 2001, prin care desemna securitatea spațiului cibernetic o prioritate și, ca urmare, dispunea creșterea fondurilor pentru securizarea rețelelor federale. În 2002, președintele a schimbat direcția către unirea și întărirea agențiilor federale de securitate cibernetică, prin Departamentul de Securitate a Țării, propus spre înființare. 8.5.9.Guvernul singur nu poate securiza spațiul cibernetictc "8.5.9. Guvernul singur nu poate securiza spațiul cibernetic" În ciuda creșterii conștientizării privind importanța securizării spațiului cibernetic și a măsurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
națională joacă un rol-cheie în prevenirea atacurilor din spațiul cibernetic, precum și în sancționarea juridică a actelor criminale. Cele mai multe atacuri îndreptate spre spațiul cibernetic sunt de tip criminal. Ca atare, Secția Proprietate Intelectuală și Crime Informatice a Departamentului de Justiție, Divizia Cibernetică a FBI și Serviciile Secrete din Statele Unite, împreună, joacă un rol central în identificarea și aducerea în fața instanțelor de judecată a persoanelor responsabile de fapte criminale. Națiunea dispune de legi și mecanisme prin care se asigură răspunsuri imediate la incidente
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în picioare, sub noi străbunii sunt. De-aceea poate-n libertate să lucească, deasupra noastră, universala boltă albastră.” Voi încheia elogiul limbii române reproducând crezul și testamentul lui Nichita Stănescu: <reflist> Bibliografie 1. Bălăceanu, C., Nicolau - „Personalitatea umană, o interpretare cibernetică”, Cap. XII Limbajul, Ed. Junimea, Iași, 1972. 2. Golu, M., Dicu, A. - „Introducere în psihologie”, Ed. Științifică, București, 1972. 3. Gorgos, Constantin - „Dicționar enciclopedic de psihiatrie”, Vol. II, Ed. Medicală, București, 1988. 4. Graur, Al. - „Lingvistica pe înțelesul tuturor”, Ed.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
căruia se manifestă mișcarea (locomotor); studiul sistemului coordonator al mișcărilor sau al motricității, în general; studiul aparatului energetic-metabolic corelat cu sistemul de import al materiei, de transport și de export; studiul utilizării unei abordări unitare bazată pe principiile și metodologia cibernetică. Conform opiniei exprimate de autorul menționat anterior, într-o astfel de abordare, mișcarea apare ca rezultat al activității unui sistem ale cărui componente funcționează armonic. 1.1. Kinesiologia Fiind „catalogată” drept modul de existență a materiei vii, mișcarea a devenit
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
logistică, operațională și tehnologică. Rămânând În domeniul militar, Gray (1999) arată că există o serie de potențiale tipologii alternative ale strategiei. Așa de pildă, În măsura În care criteriul de departajare Îl constituie tehnologia militară, se poate vorbi de dimensiunea convențională, nucleară sau cibernetică a strategiei. Dacă criteriul de departajare este acela al caracterului războiului, dimensiunile strategiei vor varia În funcție de caracterul limitat sau total al războiului, de caracterul convențional sau ne-convențional (gherilă, terorism, etc)1. În ciuda includerii dimensiunii sociale, aceste tipologii rămân oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și cu aerul, cu apa și cu solul care le înconjoară. Având în vedere astfel de interacțiuni și dinamica lor, putem imagina orice ecosistem ca fiind un sistem cibernetic. Într-o astfel de viziune, chiar dacă nu s-a folosit termenul cibernetică, s-au desfășurat lucrările celui de-al treilea Summit al Pământului organizat de ONU la Johannesburg, Africa de Sud, între 26 august și 4 septembrie 2002, ca un Summit mondial al dezvoltării durabile, la care au participat peste 100 de șefi de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]