3,274 matches
-
secolul al XIX-lea. Cercetătorii au stabilit că Curtea Veche a suferit diverse rezidiri și refaceri de-a lungul timpului, începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea până la Vlad Țepeș, de la Basarab cel Tânăr și până la Mircea Ciobanul, de la Matei Basarab până la Constantin Brâncoveanu. Conform urmelor arheologice păstrate a fost identificată prima cetate a Bucureștilor, o cetățuie situată pe malul nordic al Dâmboviței. Situată pe un mic promontoriu, pe o suprafață de 160 mp, cetatea construită din cărămidă
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
păstrat peste 30 de astfel de documente) din Cetatea Bucureștilor. O dovadă pentru cele amintite anterior este un document emis, în anul 1506, din "minunatul scaun al Bucureștilor". Biserica curții, denumită ulterior Biserica Curtea Veche a fost construită de Mircea Ciobanul.
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
înființată în 753 î.Hr. de către Romulus, care l-a învins pe fratele sau Remus. În mitologie vedem cum Rhea Silvia și zeul Marte au doi fii, Romulus și Remus, care au fost alăptați de o lupoaică și crescuți de un cioban. Romulus a fost considerat strămoșul regilor care s-au succedat la conducerea Regatului Roman. În 509 î.Hr., este alungat regele etrusc Tarquin și romanii se organizează într-o republică. În perioada 494 î.Hr. - 287 î.Hr. are loc un conflict de
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
avut loc la sediul Eurosport DHS, italianul Angelo Ciccone a primit tricoul galben, fiind câștigătorul probei contracronmentru, ocupantul locului doi Ioannis Tamouridis a primit tricoul alb, tricoul verde i-a fost oferit lui Angelov Hristomir, iar ocupantul locului patru Sergiu Cioban a primit tricoul roșu. Zoltan Șipoș a fost recompensat cu Tricoul Albastru, pentru cel mai bun rutier român. Rezultate prolog Duminică, 6 iunie: Albă Iulia - Teiuș - Aiud - Luduș - Târgu Mureș, 118 km Prima etapă a Turului a fost câștigată de
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care își iau brânza, sare pentru
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care își iau brânza, sare pentru oi și plata ciobanilor [sâmbria]. Gavrilă, Drăgan,[2008], Poienile Zăgrei-file de monografie-, Editura Mesagerul, Bistrița.
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
laptele, acesta parcurge un circuit integrat și eficient pentru acea perioadă, în sensul că laptele de vacă era prelucrat și transformat în smântână, CAP -ul avînd în dotare aparatură specifică ,iar cel de ovine era prelucrat în telemea direct de către ciobani .La stana din afara satului, aflată pe pășune, cei trei ciobani preparau telemea din laptele obținut, pe care o păstrau câte-va zile în apă sărată { saramura era preparată și verificată cu ajutorul unui ou de găină. Dacă acesta plutea deasupra apei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
perioadă, în sensul că laptele de vacă era prelucrat și transformat în smântână, CAP -ul avînd în dotare aparatură specifică ,iar cel de ovine era prelucrat în telemea direct de către ciobani .La stana din afara satului, aflată pe pășune, cei trei ciobani preparau telemea din laptele obținut, pe care o păstrau câte-va zile în apă sărată { saramura era preparată și verificată cu ajutorul unui ou de găină. Dacă acesta plutea deasupra apei înseamnă că apa era suficient de sărată pentru a se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
50 kg și livrată spre vînzare magazinelor de stat. Ciobănii aveau un Contract cu CAP -ul prin care trebuiau să livreze cîte 9 kg. telemea pentru fiecare ovina . Dacă nu se încadrau în producția stabilită ,diferența era imputata celor 3 ciobani la prețul de livrare, respectiv 18 lei/kg. În general se încadrau în normă de producție și chiar obțineau venituri suplimentare prin valorificarea derivatelor din lapte { urda, zer etc.}. După 1970 ,odată cu dezvoltarea transportului rutier, laptele obținut de colectiviști nu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Lugojului (Anina, Oravița, Vârșeț, Buziaș etc.), în 1861 întâmpinându-l pe noul comite (prefect al Lugojului) cu "Deșteaptă-te, române". În 1880, pianista Sofia Vlad-Rădulescu publică în „Lyra Română” "Lugojana" culeasă de la . În 1881 publică la editura Constantin Gebauer " Cântecul ciobanului", altă melodie notată de la același lăutar. În 1897 se retrage de la conducerea propriului taraf. În 1898 îi transmite compozitorului Tiberiu Brediceanu numeroase melodii ce aveau să-i servească drept inspirație în niște piese scurte ("Poemul etnografic", "Ardeleana" și "Iederea"), prelucrate
Nică Iancu Iancovici () [Corola-website/Science/324284_a_325613]
-
romanice de la nord și din Dobrogea, vezi Istoria României. Vlahii au fost și sunt populațiile romanizate de origine dacică, tracică, ilirică sau greacă din Peninsula Balcanică. Locul de origine este greu de determinat, deoarece, fiind în mare parte negustori și ciobani, erau mereu în căutare de noi locuri pentru comerț sau pentru pășuni mai fertile, practicând transhumanța, astfel că minorități se găsesc în aproape toată întinderea peninsulei balcanice. În baza mai multor indicii de ordin lingvistic, originea este presupusă a fi
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus") Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
mai mic. Acesta îi cântă lui Saul din harpă și-l făcu să se simtă bine. Saul nu știa că David fusese deja uns rege de către Samuel (I Regi 16:14-23). Într-o luptă cu filistenii, David, în haine de cioban, l-a ucis pe Goliat, cel mai puternic soldat din armata filisteană, în fața ambelor armate. Filistenii, văzând că "uriașul" lor a murit, au luat-o la fugă. Saul l-a luat pe David la el în cort, și a discutat
Saul () [Corola-website/Science/311077_a_312406]
-
în perioada concediilor de odihnă abordând teme diverse, întâlnite în peregrinările sale prin țară. Deschide expoziții la Valea lui Mihai, Arad și Oradea. După pensionare, în 1983, se dedică total picturii. Abordează subiecte din ce în ce mai diverse: viața țăranilor, a pescarilor, a ciobanilor etc. Se stabilește în orașul Oradea. Deschide expoziții la București, Oradea, Arad, Salonta etc. Participă și la expoziții de grup în țară și străinătate. Se stinge din viață, în decembrie 1997, la Oradea, în apartamentul personal. Opera picturală a lui
Ioan Șereș () [Corola-website/Science/334569_a_335898]
-
alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
râurile Timiș și Tărlung către binecredinciosul său prieten, Contele Stanislav. Numele „Săcele” este menționat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Brașovului. Cei mai vechi locuitori ai celor șapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menționați în numeroase documente, în care se remarcă bogăția lor spirituală, culturală și materială. Dețineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai prospere din zonă. În cursul procesului de transhumanță, care avea loc din Săcele
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
centrul satului, la o altitudine de circa 470 m . În trecut, datorită lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea rezervației de tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin tăiere. Izolat, în pădure se mai află câteva exemplare de stejar sec. În prezent, în comuna Tudora funcționează trei școli cu 6 localuri amenajate corespunzător cerințelor actuale ale învățământului modern, cu 3 laboratoare de fizică și chimie, 2 laboratoare
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
prin munți la Mănăstirea Pângărați, ocazie cu care a ajuns la schitul Hangu și la schitul Durău. Deși erau flămânzi, ei au plecat de la Hangu la Durău, unde, după ce s-au rătăcit pe drum și au fost călăuziți de un cioban, au aflat că nu se găsește nimic de mâncare. Ei au făcut drumul înapoi la Hangu, unde au mâncar „ca lupii din Valahia”. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
geniu, în cadrul literaturii orale universale. Dacă însă succesivele momente ale baladei sînt opera timpului și a colaborărilor mereu anonime, valoarea ei excepțională ar reflecta geniul întregului popor și atunci n-ar mai fi de mirare că recunoscîndu-se în trăsăturile miticului cioban o întreagă colectivitate, intelectualii nu i s-au putut, ei mai ales, sensibili la sublim, sustrage. Sîntem și noi, tous tant que nous sommes,11) fascinați de ceea ce ne depășește, logic cîntărind faptele. De ce nu-și ia ciobanul, vizat și
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
trăsăturile miticului cioban o întreagă colectivitate, intelectualii nu i s-au putut, ei mai ales, sensibili la sublim, sustrage. Sîntem și noi, tous tant que nous sommes,11) fascinați de ceea ce ne depășește, logic cîntărind faptele. De ce nu-și ia ciobanul, vizat și avizat, măsurile de apărare? Este adevărat că dispozițiile lui testamentare sînt condiționate de eventualitatea morții lui, de la primele cuvinte: "Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană Și de-o fi să mor..." Orice tentativă de asasinat stă sub semnul întrebării
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
de apărare? Este adevărat că dispozițiile lui testamentare sînt condiționate de eventualitatea morții lui, de la primele cuvinte: "Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană Și de-o fi să mor..." Orice tentativă de asasinat stă sub semnul întrebării: poate izbuti sau nu. Ciobanul nu pare foarte convins de necesitatea absolută a morții lui, pe cale violentă. Din acel moment, el divaghează, la modul sublim, în tot ce lasă "cu limbă de moarte", însă ca într-o transă. Moartea, cu lăcașul ei "în mijlocul turmei", la
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
ce lasă "cu limbă de moarte", însă ca într-o transă. Moartea, cu lăcașul ei "în mijlocul turmei", la stînă, i se pare tot ce poate fi mai firesc. Universul său nu este însă univoc. în sufletul său de poet cosmic, ciobanul îmbrățișează pămîntul cu cerul: primul îi va adăposti rămășițele trupești, dar cel de-al doilea va participa la acest ceremonial, într-o figurație teatrală a cărei scenă e vastul firmament, în care ziua s-a asociat nopții, soarele și luna
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
pontificînd, stelele luminînd și păsările cîntînd ceremonial, consfințesc visul său lăuntric, de voievod al plaiurilor, cununat cu "o mîndră crăiasă A lumii mireasă" nenumită, dar unanim înțeleasă: Moartea. Nu cumva perspectiva morții, în loc să-l sperie și să-l înspăimînte pe cioban, l-a fascinat cu o forță de atracție oarecum vrăjitorească (științificește vorbind, magnetică)? Iar dacă este așa, nu era firesc ca suprema forță a fascinației să pună în vibrație toate corzile unei sensibilități pe care o numim la rîndul ei
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
dacă este așa, nu era firesc ca suprema forță a fascinației să pună în vibrație toate corzile unei sensibilități pe care o numim la rîndul ei cosmică, deoarece a pus în mișcare elementele majore ale Universului văzut? Soarele și luna! Ciobanul Mioriței a fost fascinat și de regimul diurn și de cel nocturn, delegîndu-le pe ambele să participe cu drepturi și îndatoriri egale. Poetul anonim a intuit de minune înclinarea egală a eroului său pentru lumina arzătoare a soarelui, care dă
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]