2,426 matches
-
fracționată - se produce la adăugarea unei cantități mai mici de coagulant în unii coloizi polidisperși și constă în coagularea selectivă a particulelor mari, cele mici rămânând necoagulate. Fenomenul se explică pe baza disocierii mecanice a particulelor mici, care imediat după ciocnirea cu particulele mari se desfac și rămân în continuare sub formă de particule coloidale. 150 2.6.2. Stabilitatea sistemelor coloidale Deoarece această proprietate a sistemelor coloidale nu este niciodată realizată în mod absolut, din cauza instabilității termodinamice, ea este în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mediul de dispersie ce înconjoară micela; sarcina electrică a mediului de dispersie; valoarea potențialului electrocinetic; mișcarea browniană; gradul de dispersie al particulelor coloidale - valorile mari favorizează stabilitatea; temperatura sistemului - valorile ridicate duc la formarea de agregate prin creșterea numărului de ciocniri între particule. Stabilitatea coloizilor liofobi în prezența protectorilor Stabilizarea coloizilor liofobi la adăugarea de diferiți agenți de stabilizare sau „protectori coloidali” poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
determinarea acestuia. Potențial electric = mărime a cărei variație caracterizează câmpul electric. Potențial de electrod = diferența de potențial dintre un metal și o soluție electrolitică în contact cu metalul. Potențial de ionizare = diferența de potențial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia. 250 PRECIPITÁRE 1. Acțiunea de a (se) precipita; precipitație; grabă mare, iuțeală. 2. Procesul de separare și de depunere în stare solidă a unei substanțe dizolvate într-un lichid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este în echilibru. Valoarea forței medii de impact cu solul depinde de durata în care se produce contactul, de viteza cu care piciorul lovește solul, de masa corpului și de coeficientul de restituire care, la rândul său, depinde de tipul ciocnirii. Modelarea biomecanică a articulației gleznei se poate dovedi utilă atât pentru domeniul medical, cât și pentru cel sportiv, în contextul motivațiilor anterioare. Obținerea unor sisteme mecanice sau mecatronice performante, folosite în medicină sau antrenamentul sportiv, depinde în momentul de față
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
decriptarea nu e menită să spulbere Îndoiala: dimpotrivă, ea o creează, ea este „mecanismul producător de mister” (/257). CAPITOLUL al IVlea REVELAȚIA MAGICULUI PRIN FORMELE SACRLUI IV. 1. Inserția magicului În ontic Cei mai mulți dintre hermeneuții fantasticului consideră fantasticul ca o ciocnire Între două sisteme de semnificații, ciocnire generată și generatoare de ambiguitate (de ezitaredupă expresia lui T. Todorov). Pentru Roger Caillais, „fantasticul Înseamnă o Întrerupere a ordinii recunoscute, o năvală a inadmisibilului În sânul inalterabilei legalități cotidiene” (), Înseamnă interferare a realului
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Îndoiala: dimpotrivă, ea o creează, ea este „mecanismul producător de mister” (/257). CAPITOLUL al IVlea REVELAȚIA MAGICULUI PRIN FORMELE SACRLUI IV. 1. Inserția magicului În ontic Cei mai mulți dintre hermeneuții fantasticului consideră fantasticul ca o ciocnire Între două sisteme de semnificații, ciocnire generată și generatoare de ambiguitate (de ezitaredupă expresia lui T. Todorov). Pentru Roger Caillais, „fantasticul Înseamnă o Întrerupere a ordinii recunoscute, o năvală a inadmisibilului În sânul inalterabilei legalități cotidiene” (), Înseamnă interferare a realului cu fabulosul, a plauzibilului cu incredibilul
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
conturează, în continuitatea literaturii curtenești medievale și renascentiste, nucleul unei moderne literaturi panoramice, despre care unii cercetători afirmă că s-a dezvoltat plenar în veacul romanticilor. Trăind în inima unei capitale imperiale multiculturale, eruditul principe va fi remarcat clivajele și ciocnirile dintre civilizații, pe care, de altfel le explorează cu nedisimulat interes, valorificând un repertoriu bogat de tăieturi și șlefuiri ale fațetelor imagologice, de la observația directă la constructul legendar. Astfel, cititorul este purtat prin relieful mai multor registre de viață și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dar cum organismul este o mini uzină care funcționează 24 de ore din 24 fără posibilitatea de a se opri vreodată (doar în momentul morții), cantități industriale de celule anormale sunt puse în circulație. Acest lucru poate să creeze enorme ciocniri în lanț sau chiar să paralizeze toată rețeaua rutieră a corpului uman și să ducă la o îmbătrânire prematură tocmai prin acumularea de erori. Din fericire, un organism care produce și primește suficienți antioxidanți prezintă mai puține riscuri de producere
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
fi indirect (prin tipărituri, prin media, prin importul/exportul de produse culturale) sau direct (prin întâlnirea dintre indivizi proveniți din culturi diferite). Interesează în cele ce urmează contactul cultural direct între indivizi și grupuri aparținând unor culturi diferite. 1.1. Ciocnirea culturală. Șocul cultural. La contactul cu o nouă cultură individul trăiește experiențe emoționale noi, provenite din eforturile lui de adaptare la noul sistem de semne. Aceste experiențe îmbracă două forme: ciocnirea culturală și șocul cultural Ciocnirea culturală (cutural bump) are
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
indivizi și grupuri aparținând unor culturi diferite. 1.1. Ciocnirea culturală. Șocul cultural. La contactul cu o nouă cultură individul trăiește experiențe emoționale noi, provenite din eforturile lui de adaptare la noul sistem de semne. Aceste experiențe îmbracă două forme: ciocnirea culturală și șocul cultural Ciocnirea culturală (cutural bump) are loc în timpul contactelor de scurtă durată cu o nouă cultură, atunci când individul are timp doar să constate diferențe între cultura sa și cultura-gazdă, manifestă un interes moderat față de aceste diferențe, este
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturi diferite. 1.1. Ciocnirea culturală. Șocul cultural. La contactul cu o nouă cultură individul trăiește experiențe emoționale noi, provenite din eforturile lui de adaptare la noul sistem de semne. Aceste experiențe îmbracă două forme: ciocnirea culturală și șocul cultural Ciocnirea culturală (cutural bump) are loc în timpul contactelor de scurtă durată cu o nouă cultură, atunci când individul are timp doar să constate diferențe între cultura sa și cultura-gazdă, manifestă un interes moderat față de aceste diferențe, este amuzat sau surprins de acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
empatizarea cu interlocutorul; emoția; consens vs conflict; atitudini comunicative; elementele paraverbale; elementele nonverbale; Rolul limbii în comunicare Stil(uri) comunicativ(e); Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Universalismul CAPITOLUL 4 CULTURI ÎN CONTACT Aculturarea; tipuri de aculturare; Asimilarea culturală Adaptarea culturală; Alienarea culturală Ciocnirea culturală; Contactul dintre culturi; Competența de comunicare interculturală; strategii de formare a competenței de comunicare interculturală; Comunicarea interculturală; caracteristicile comunicării interculturale; configurația schimburilor verbale în comunicarea interculturală; neânțelegerile în comunicarea interculturală; bariere în comunicarea interculturală; factorii care afectează comunicarea interculturală
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
valorile de concentrație ale substanței respective în compartimentele între care are loc difuzia. Trebuie subliniat aspectul fizic (termodinamic), al fenomenului de difuziune, după cum urmează. Mișcarea fiecărei molecule este dezordonată, lipsită de o anumită orientare spațială, pe o traiectorie punctată de ciocniri moleculare aleatorii, dar este mai mare probabilitatea ca în timp oricare dintre molecule să se deplaseze spre zona în care concentrația substanței respective este mai mică (pentru că ciocnirile sunt mai frecvente unde concentrația este mai mare). In cazul compartimentelor separate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
dezordonată, lipsită de o anumită orientare spațială, pe o traiectorie punctată de ciocniri moleculare aleatorii, dar este mai mare probabilitatea ca în timp oricare dintre molecule să se deplaseze spre zona în care concentrația substanței respective este mai mică (pentru că ciocnirile sunt mai frecvente unde concentrația este mai mare). In cazul compartimentelor separate prin membrană permeabilă pentru substanța dizolvată se poate spune că “șansa” fiecărei molecule de a străbate membrana este egală pentru cele două sensuri opuse, dar “agitația moleculară” și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai frecvente unde concentrația este mai mare). In cazul compartimentelor separate prin membrană permeabilă pentru substanța dizolvată se poate spune că “șansa” fiecărei molecule de a străbate membrana este egală pentru cele două sensuri opuse, dar “agitația moleculară” și frecvența ciocnirii cu peretele vor fi mai mari pe partea cu concentrație mai mare, astefel că efectul net va fi de difuzie către compartimentul mai diluat, până la egalarea concentrațiilor. In acest caz transferul de molecule prin membrană nu încetează, deci fenomenul de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
1989. rescu și C. Cristescu (Cocris) își fac apariția și se informează. A doua zi presa conservatoare învinuia partidul liberal că a provocat dezordinea. Pe vremea aceea nu exista repaosul de duminică, așa că magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea de pe Bulevard se răspândise ca fulgerul prin toate cartierele centrale și o semnificativă emoție le cuprinse. Respinși de pe Bulevard de forțele polițienești, un grup de studenți, tare de vreo 30-40 de inși, au plecat pe stradă cântând cântece patriotice și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sarcini specifice și precise. Ei reprezentau brațul armat al întregii echipe de spioni sovietici, fiind utilizați în „diferite distrugeri și omoruri prin otrăvuri sau arme de foc”. Printre sarcinile primite se numărau distrugerea unor depozite (cu alimente, muniție, armament), provocarea ciocnirii de trenuri, aruncarea în aer a liniilor ferate și telegrafice, precum și otrăvirea fântânilor. Toți agenții sovietici aveau obligația să-și ascundă adevărata identitate și, în al doilea rând, să raporteze tot ce se întâmplă în zona lor de activitate fără
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Ardeal. Unii funcționari maghiari n-au vrut să depună jurământul de credință față de statul român, iar funcționarii căilor ferate au fost dovediți că acționau atât în calitate de curieri, aducând materiale de propagandă din Ungaria, dar și subversiv, prin producerea unor ciocniri de trenuri, deteriorarea locomotivelor, a vagoanelor și a altor instalații de infrastructură. Faptele însă au fost denaturate, chiar dacă cei mai mulți minoritari au părăsit România din proprie voință sau la cererea Budapestei, însă minciuna a prins și S.U.A. le-au permis intrarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a transmis la D.G.P. o telegramă, în seara zilei de 29 august 1939, cu mențiunea: „astă-seară a intrat în țară ultimul tren trecut din Germania prin Polonia, întrucât traficul feroviar a încetat pe ziua de azi”. Totodată, erau semnalate „câteva ciocniri la frontiera Polono-Danțigheză (sic!), între patrulele polone și cele ale orașului liber”, dar și mobilizarea a cinci contigente de militari de către guvernul de la Varșovia. Declanșarea agresiunii germane asupra Poloniei a adus noi date și informații de interes, de data aceasta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
primit de Mihail Moruzov. Tot în luna noiembrie 1939, maiorul Pruck a sosit la București și a pus la dispoziția Serviciului Secret o listă cu agenții sovietici identificați a activa în România. Unele explozii survenite în cadrul unor rafinării și câteva ciocniri de trenuri au atras atenția Abwehr-ului, care a suspectat executarea unor acte de sabotaj. În consecință, la 10 decembrie 1939, amiralul Canaris și locotenent-colonel Bentivegni, șeful Secției Contrainformații Ofensive, au venit la București, unde timp de două zile au pus
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a figurii. c. Sistem de scripeți mobili: Forța activă: unde: *→ Forța ativă, ? → forța de rezistență și n → numărul de scripeți mobili. II.4. Lucrul mecanic. Puterea mecanică. Randamentul mecanic. Lucrul mecanic al forței de greutate. Energia mecanică. Impuls mecanic. Ciocniri. II.4.1. Lucrul mecanic. Formula de definiție: . Pentru α = 0°, obținem: Un joule reprezintă lucrul mecnic efectuat de o forță de 1N ce-și deplasează punctul de aplicație cu 1m pe suportul forței și în sensul ei. Când lucrul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
externe: Rezultanta forțelor interne: Teorema impulsului pentru un sistem de două puncte materiale: Impulsul forțelor externe asupra sistemului este egal cu variația impulsului total. Forțele interioare nu duc la variația impulsului total, dar pot distribui impulsul între particulele sistemului în timpul ciocnirilor. Teorema conservării impulsului total: dacă sistemul este izolat, atunci ? = constant adică se conservă. II.4.7. Centrul de masă a unui sistem de două particule, Poziția centrului de masă: Coordonatele centrului de masă CM în planul XOY: ??? Coordonatele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
centrului de masă CM în planul XOY: ??? Coordonatele centrului de masă CM în spațiu: ??? = ? Proprietățile centrului de masă: viteza: ? ?? = ?, unde reprezintă impulsul total. accelerația: ? unde ? este rezultanta forțelor exterioare. II.4.8. Ciocniri ciocnirea: interacțiunea de scurtă durată dintre două sau mai multor corpuri. plastică (total neelatică) ciocnirea: perfect elastică a) ciocnirea plastică a două corpuri de mase m1 și m2 și de viteze v 1și? v 2. În acest gen de ciocnire
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de masă CM în planul XOY: ??? Coordonatele centrului de masă CM în spațiu: ??? = ? Proprietățile centrului de masă: viteza: ? ?? = ?, unde reprezintă impulsul total. accelerația: ? unde ? este rezultanta forțelor exterioare. II.4.8. Ciocniri ciocnirea: interacțiunea de scurtă durată dintre două sau mai multor corpuri. plastică (total neelatică) ciocnirea: perfect elastică a) ciocnirea plastică a două corpuri de mase m1 și m2 și de viteze v 1și? v 2. În acest gen de ciocnire, corpurile
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
??? = ? Proprietățile centrului de masă: viteza: ? ?? = ?, unde reprezintă impulsul total. accelerația: ? unde ? este rezultanta forțelor exterioare. II.4.8. Ciocniri ciocnirea: interacțiunea de scurtă durată dintre două sau mai multor corpuri. plastică (total neelatică) ciocnirea: perfect elastică a) ciocnirea plastică a două corpuri de mase m1 și m2 și de viteze v 1și? v 2. În acest gen de ciocnire, corpurile se lipesc, își continuă mișcarea cu o viteză comună și se încălzesc. În timpul ciocniri
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]