29,910 matches
-
este a lor, reprezintă o valoare. Dar cred că marile texte, cum s-a și dovedit nu numai în literatura română ci și în literatura universală, rămîn totuși ca monumente de referință, de creație. în sensul acesta la noi putem cita imediat pe Coșbuc cu Divina Comedie. Acum că sînt 20, 30, 50 de ani sau mai mult depinde de evoluția limbii, de fiecare cultură. Dar, desigur, o amărăciune undeva există. Care este în acest moment bilanțul activității dvs. de coordonator
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
legionare, toată prezentată ca pură și eroică. Cît privește asasinarea lui N. Iorga și Virgil Madgearu, firește că dl Codrescu nu le consideră ca făptuite de legionari, ci "inițiate de un grup rebel, manipulat, poate, de forțe ostile României". Și citează, pentru asta, un interviu al lui Sima din 1961. Dar în Era libertății (1982) tot Sima afirmă că a doua zi după asasinate a stat de vorbă cu șeful echipei de asasini care exalta actul "ca o valoare legionară supremă
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
fărădelegile comise. Nici asasinatele evreilor în timpul rebeliunii nu sînt adevărate iar atîrnarea unora din cadavrele acestor evrei pe cîrligele de la Abator sînt socotite o invenție. Dar în cartea sa recentă, România în al doilea război mondial, dl Dinu C. Giurescu citează, la acest capitol, un document care atestă găsirea la Abator a cinci cadavre de evrei. Tot acest capitol din cartea d-lui Răzvan Codrescu este fals în concepție și în scopurile, degradante, urmărite. Pentru a se edifica asupra personalității funestului
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
pentru a sfîrși cu distihul "Geaba, Stavăr! Gata, fete! / Azi ești singur ciuciulete" (sublinierile, desigur, îmi aparțin). Una dintre cele mai frecvente expresii de subliniere a intensității mi se pare a fi, în momentul de față, la sînge; față de cele citate la început, ea este specializată pentru acțiuni severe, în special de supraveghere și control. Evoluția semantică e sugerată în DLR (tomul X, partea a 3-a, 1990) prin legătura cu locuțiunea pînă la sînge - "pînă cînd țîșnește sîngele; prin extensie
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
cine l-ar fi putut împiedica pe autor să gloseze cu mai mult aplomb pe marginea respectivelor eseuri, studii critice, biografii? Constantin Cubleșan pare însă dispus să își asume un rol modest, se efasează, deliberat, în spatele textelor discutate, din care citează frecvent fragmente lungi, comentariul personal fiind foarte redus, aproape nul. Aportul autorului se rezumă de regulă, la o succintă concluzie în care își precizează poziția. "Pusă în scheme excesive, pe porțiuni, și dezarticulată în scheme teoretice, opera lui Caragiale apare
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
temeinică, savantă cunoaștere a tot ce ține de lubric, firescul nefirescului te fac să te întrebi de unde a apărut, în numai câțiva ani, această generație nu atât dezinvoltă, cât uluitor de nesimțită? Una din explicațiile succesului femeilor ce folosesc simultan (citez textual!) "și soțul și vibratorul" - ca pentru a dovedi că în odiosul capitalism românesc omul nu e decât anexa... uneltei - provine din ceea ce un prieten al meu, strălucit avocat, numea "dezinhibarea mahalalei". Ce vedem astăzi la televizor și citim în
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
Cotroceni și imbolduri de a candida din cauza sărăciei din România. Mai toate ziarele n-au scăpat prilejul de a publica spusele dlui Roman despre amintitele probleme viscerale ale domniei sale, luînd pîinea de la gura ACADEMIEI CAȚAVENCU * ADEVĂRUL și alte cotidiane îl citează pe dl Traian Băsescu. Primarul general al Capitalei a declarat săptămâna trecută că mafia buticurilor ar fi pus un premiu pe capul său. Sperăm că n-a pus nimeni vreun premiu pe capul primarului. Înclinăm chiar să credem că dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
toată agoniseala, mai și îndatorîndu-se, ca să-și deschidă prăvălioarele. Dacă primarul are știință de o mafie a buticurilor, onorabil ar fi să producă probe și să înceapă cu mafioții. * Un interviu al dlui Péter Eckstein-Kovács apărut în KRONICA a fost citat de cotidianele centrale, din cauza cîtorva fraze. Intervievatul declară că "UDMR primește nenumărate semnale conform cărora ar trebui să participe la un guvern care include PDSR". Printre aceste semnale se numără și unele venite din partea unor cancelarii europene, precum și din partea elitei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
piatră în apă de către dl Georgescu și pe care tot mai mulți înțelepți sar s-o scoată. Și nu găsesc decît un ton din ce în ce mai sigur și mai puțin doritor de replică pe care ni se cîntă trista poveste a poetului. Citez din dl Codreanu: "în puține cuvinte, lucrurile stau astfel: la 28 iunie 1883, Eminescu a fost dus, în chip brutal ("în cămășoiul de forță", după nota din procesul-verbal încheiat de comisarul de poliție Nicolaescu), la sanatoriul doctorului Șuțu, nu fiindcă
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
sovieticilor și, la noi, a lui Ceaușescu, dar a lui Maiorescu și Șuțu. Creatorul psihiatriei românești devine precursorul medicilor torționari din deceniile trecute. Poetul a fost "deținut politic", scrie fără a clipi dl Vatamaniuc în prefața cărții d-lui Cernăianu (citez după dl Codreanu). Nici mai mult, nici mai puțin! Spioni români și austro-ungari, urmăriri, înscenări macabre, internări în spitale psihiatrice, injecții cu droguri și altele pentru a fi scos din joc gazetarul de la Timpul care nu era de acord să
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
morii/ dar trebuie să fim încă de aici ca și cum am fi dincolo să/ curățăm piatra ca să putem întrezări stelele drumului:" (Imn 79). Unicitatea acestui proiect lirico-narativ are mai ales înțelesul de organicitate, de tot din care aproape nu se poate cita, nu se poate selecta. Semnificativă în acest sens e finalizarea majorității poemelor cu ":". Narativitatea se vede mai ales în poemele-imn, o narativitate în avalanșă, copleșitoare, căreia cu greu îi poți face față, dar dacă pasul cititorului e "negrăbit" va observa
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
domnia-sa că dintr-o literatură atît de "populară" poate fi exilată tocmai Miorița? Dar izgonirea, exilul celorlalți? Cum poate fi concepută o literatură română fără Bogdan Petriceicu Hasdeu, fără Vasile Pârvan, fără Nicolae Iorga, fără Octavian Goga? Tudor Vianu citează mereu pe C. Dobrogeanu-Gherea și nu e rău. Dar este bine, este de conceput ca post-maiorescianul Tudor Vianu de altădată să nu sufle o silabă despre Titu Maiorescu? Nimeni nu va putea scrie în viitor istoria literaturii române în ultimul
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
asupra comerțului și constituind ceea ce autorul nostru numește "osatura socială a orașelor sîrbești, inclusiv a Belgradului". Multe personalități ilustre (și prin bogăția lor) precum Gojdu, Sina, Mocioni, apoi Andrei Șaguna erau originare din acel odată vestit Moscopole. Și pentru că am citat nume de personalități e bine să se pomenească faptul că și Constantin Rigas, autorul cîntecului revoluționar grec, a fost aromân. Și cu toate acestea, aromânii, (continuatorii populației romanizate din această zonă, deci autohtoni în Balcani) au parte de un regim
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
României pentru școlile (a)românești din Macedonia. Se vorbește de o școală din Ianina unde au fost aduși elevi interni de la Monastir și împrejurimi. Dar, și în acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii păstori săraci aromâni, cu condiția să se deschidă o școală românească în satul lor. Iar, repet, autoritățile României sprijineau constant (financiar) școlile românești din imperiul turcesc
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
română fiind utilizată în clasele superioare. Dar patriarhul de la Constantinopol și Sfîntul Sinod, la îndemnul grecilor, refuzau să acorde aromânilor dreptul de a se sluji liturghia, în biserici, în aromână și română. Patriarhia din Constantinopol nu era apărătoarea - precizează documentul citat de dl Gh. Carageani - ortodoxismului în genere, ci numai a ortodoxismului grecesc, ortodoxia fiind confundată de această înaltă instituție cu elenismul. S-a mers pînă acolo încît Patriarhia constantinopolitană a refuzat aromânilor dreptul de a avea un episcop național, ceea ce
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
minoritate etnică, considerați fiind greci) și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această întrebare și încearcă să răspundă deși nu dispune de rezultatele unor recensăminte actuale (nici înainte existente). Aprecierea d-sale se face prin analogie. Să o citez: "Evaluările cele mai credibile propuneau, prin anii '20, cifra de 35-40.000 de persoane, o cifră care poate fi considerată probabilă și în zilele noastre din cauză că normalei creșteri demografice i s-a contrapus progresiva lor deznaționalizare. Se va putea păstra
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
un singur apel telefonic la 89.89..."". Fiecare redactor al Dilemei colecționează un anume tip de "grozăvii" și Cronicarul, care citește săptămînal revista, nu mai trebuie să se uite la semnătură ca să recunoască "ocheada" și regretă că nu a putut cita din toți. * Două noutăți îmbucurătoare din ultimele două numere ale revistei (390 și 391): fotografii splendide ale lui a.l.ș și apariția unui nou colaborator, Lucian Mîndruță, în pagina 3. Nu scrie deloc rău domnul de la PRO TV! Migrațiile politice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
la concurență. Cornel Nistorescu ia în vizor plecarea din PNȚCD a trei nume importante, țărăniști cu funcții în aparatul de stat, care s-au lipit de PNL imediat ce și-au părăsit partidul. Editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI consideră asta o formă de, cităm, "curvăsărie politică", ceea ce ni se pare și cam mult, dar și cam puțin spus. Cam mult, de vreme ce evadații din PNȚCD s-au văzut excluși din partid fără o minimă explicație. Ei au avut o inițiativă neconvenabilă partidului, asta e clar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
adevărul și justiția. Inevitabilul scandal, cînd, în conștiințe, apele trebuie să se separe de uscat, în temeiul faptului că viața lucidă și responsabilă a omului are îndatoriri imprescriptibile față de sine însăși. Ci moartea ne va dezrobi mîine, scria Georges Bernanos, citat de Ierunca, iară adevărul ne poate dezlega încă de azi". Adevărul a cărui casantă afirmare este deja o formă a justiției. Asumându-și dificila misiune a rostirii adevărului justițiar, autorul volumului Românește, alături de Monica Lovinescu, cu care și-a împletit
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
redacție Artur Silvestri - construim cu atîta har și cu atîta veselie - socialismul dinastic -? Ce ne facem? Unde se vede că drobul de sare din poveste a devenit atomic - pentru nevoile propagandei diversioniste de la Luceafărul ". Ca și: "În Euphorion, Nicolae Balotă cita, printre alții, pe Nietzsche, pe Heidegger și pe Hölderlin spre a-și fundamenta hermeneutica și etica. Azi, nu mai e nevoie de hermeneutică, iar etica a devenit precisă, din pricina unei istoricizări orientate. Într-un articol din România liberă, după ce se
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
se indică doar sinonimele monah și părinte; pentru călugăriță lista e ceva mai bogată, cuprinzînd seria maică monahă, monahie, mireasa Domnului, mireasa lui Dumnezeu. O cercetare mai insistentă a dicționarelor și mai ales lectura textelor religioase adaugă la formele masculine citate și cîteva derivate specifice, precum viețuitor, ostenitor, nevoitor; femininele lor amplifică seria de sinonime pentru călugăriță, din care nu poate lipsi măicuță, la origine un diminutiv hipocoristic, dar care a devenit sinonimul funcțional al cuvîntului-bază. La seria feminină, de altfel
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
sonete parnasiene, ca următorul, pe care-l reproduc în amintirea lui Nego. Pastel eleat Am văzut cerul dreptunghiular printre blocuri Cerul limpede și trist ca o teoremă Soarele încerca să apună în mai multe locuri Dar spațiul era luminoasa dilemă. (Citez doar strofa I) Sau poeme suprarealiste ca: Scaunul de optsprezece carate Era o dată un scaun/ frumos ca un faun/ Și scaunul avea doică,/ O scoică./ Într-o zi doica îi spuse:/ De ce tolerezi să fii întrebuințat/ La poluri diametral opuse
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
de herete pe care i-l închin de asemeni și care nu fusese decît " o tragere de timp". În pana de herete caut harul. De mult, sălbatecă, în slăvi vibra, Pe cînd, semeț, nebiruit, tîlharul Cu àripa haină văzduhul frămînta... (citez prima strofă)
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
pentru a evita monotonia prin diferențieri de culoare și nuanțe, dicția impecabilă îl înscriu în marea tradiție wagneriană. Enorma dificultate a rolului stă în faptul că "liniștea înfricoșătoare", "energia teribilă" a mâniei sale, aura sumbră de "înger căzut" (și am citat chiar cuvintele lui Wagner) trebuie exprimate numai prin puterea cântului, într-o totală imobilitate. Interpretul Olandezului trebuie să aibă o harismă care să-l impună ca prezență dominatoare din prima clipă, fără ajutorul vreunui artificiu scenic. Or, nu mi s-
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]