105,754 matches
-
întrutotul normelor știute, Notele sunt însoțite de observații legate direct de text, intervenții cum sunt cele ale lui G. Călinescu și T. Vianu aducând un plus de valoare cunoașterii. Necesar pentru înțelegerea textului este Glosarul. Am avut curiozitatea să-l citesc independent de pagina vizată. A fost reală delectare. O lume care creștea năucitor din atâtea însemne particulare ale secolului XIX, reconstituire a epocii prin imagini care imprimă dinamică paginii, odată cu mult necesara claritate a ei. Alături de Glosar, Bibliografia se constituie
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
al rememorărilor �de după". Dar înțelege și că e nevoie de amprenta de mare scriitor în sens pur literar, astfel că în succesiunea �pieselor de dosar" sunt introduse pagini al căror nivel artistic nu lasă nici un dubiu celor care, eventual, nu citiseră O zi din viața lui Ivan Denisovici și care s-ar fi putut întreba: ce mare scriitor e Soljenițîn, de ce face atâta caz de persecuții și disidență? Poezia, nostalgia, până la scriitura aproape polițistă, se împletesc cu documentarul. O rememorare istorică
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
-și disimuleze până la absurd intențiile opresive, să arate �afară" o modificare de atitudine față de opiniile divergente. în realitate însă, chiar și persoanelor care nu-l știau pe autorul Gulag-ului li se puneau în interviuri întrebări de genul: L-ați citit pe Soljenițîn? Ce părere aveți despre Soljenițîn?, iar răspunsurile atârnau decisiv în promovarea lor profesională. De aici și până la condamnarea, în necunoștință de cauză, a �dușmanului poporului", a �trădătorului", nu mai era, practic, nici o distanță. Deosebit de dramatice și decepționante sunt
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
prea multă părtinire sobrului și mult mai lejerului costum european, cu tot comicul și bizareria stărilor intermediare generate de indecizia moldovenilor și valahilor în favoarea uneia sau alteia dintre cele două ținute. Chiar dacă nu te interesează moda în sine, cartea se citește cu plăcere. în fond, întrega schimbare de paradigmă pe care o traversază atunci spațiul românesc se regăsește în schimbarea vestimentară, poate aspectul cel mai vizibil în epocă al trecerii de la modelul oriental la cel apusean. Tema cărții e în sine
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
al disperării. Eroismul, trauma și deriziunea, separate în principiu prin distanțe confortabile, se așază dintr-o dată în aceeași perspectivă și devin martori incontestabili în certificatul de sănătate ori numai în fișa noastră clinică. Prin simplul său exercițiu de contemplație, artistul citește întreaga simptomatologie și, de cele mai multe ori, diagnosticul lui este definitiv ca o axiomă. Acum, în lumina crepusculară a unei istorii obosite de propria sa vitalitate, autoreflectarea în artă nu este din cale afară de încurajatoare. Seninătatea s-a stins, jubilația este
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
fel de presentimente sumbre sau de angoase milenariste, el este tot mai mult un hermeneut al crizei, dacă nu chiar un profet al entropiei. Într-un mod exemplar și paradigmatic, această stare se regăsește și în sculptura românească de astăzi. Citind impasul global prin lentila marasmului și a eșecului nostru privat, sculptorul a părăsit negocierea abstractă cu spațialitatea pură și s-a întors la figurativism. Sau, mai exact, la un nou figurativism. Corpul uman s-a reinstalat în orizontul său ca
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
pe care îl purtăm cu noi. Am acceptat, într-un mod sau altul să se dărîme biserici, monumente, case superbe. Am acceptat depersonalizarea noastră și a cetății. Nu ne-am asumat destinul și, în consecință, nici orașul. Lipsa identității se citește în ființa fiecăruia și a Bucureștiului. Spectacolul lui Dabija pleacă de la estetică și merge mult dincolo, către etică și morală. Realizatorii însă nu absolutizează. Marcel Iureș, pe de o parte, și arhitectul Octavian Neculai, pe de altă parte, strîng doar
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
de a le mînui, de a le avea. E ceva ce vine de la Dumnezeu, și îi depășește pe muritori. A încerca să intri în această legătură și să restabilești alte raporturi, controlate absurd, este amoral. Un freamăt de disperare se citește în spatele acestor acțiuni, ca într-un palimpsest. Se apropie alegerile. Surprizele trebuie evitate. Puterea are un gust bun, este un vis pe care foarte mulți nu au îndrăznit să-l aibă nici măcar în întunericul intim al nopților. E ca într-
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
mele, al bucatelor de pe masă. Am trecut probele și, la capătul lor, sînt răsplătită: am căzut într-un alt Bărăgan. Prietenia este cel mai frumos dar, nu? Și acolo viața este cel mai provocator miracol. O perlă din "Evenimentul zilei" Citim într-un reportaj din "Evenimentul zilei" (29 iunie a.c.) următoarea veste nedumeritoare: "Bellu se va înfrăți cu cimitirul parizian "Perle-à-Chez"! Chiar așa, și în titlu și în reportaj, ca să nu fie îndoială: Perle-à-Chez! Îndrăznim totuși, mergând la risc, să facem
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
căci exista un singur pod, ridicat și acela abia de către elisabetani. Străzile miroseau urît și erau pline de zoaie. În lipsa gunoierilor și a canalizării, curățenia o făceau păsările de pradă, cărora nu le scăpa nimic din ce putea fi ciugulit. Citeam și mă gîndeam că orașele Europei nu arată de prea multă vreme așa cum arată astăzi. Numai pe durata generației mele, schimbările au fost considerabile. Orașul în care m-am născut n-avea, pe vremea copilăriei mele, canalizare. Haznalele se desfundau
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
dar care umpleau casa de un miros neplăcut. Nu exista, firește, televiziune. Doar vechile radiouri Telefunken ori Philips, cu lămpi, cum li se spunea, care aveau puține frecvențe, nu și ultrascurtele actuale, ceea ce le predestina la o hîrîială continuă. Oamenii citeau mai mult decît acum. Orice casă poseda o sumară bibliotecă. Obiceiul de a împrumuta cărți era curent. Asta mai ales în anii '50, cînd cărțile noi, pe care le-am fi putut procura de la librărie, erau rare și nădejdea ne-
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
Nicolae Manolescu Citesc în revista clujeană Steaua (nr. 2-3 din 2002) "textele" rostite la un simpozion din decembrie trecut, organizat de Asociația Scriitorilor din Cluj, pe tema Postmodernismul și noua critică. Nu-mi propun să rezum discuția, altminteri interesantă, ci s-o privesc
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
estetic pe ideologic, cultural, filosofic, pe feminism ori pe political correctness. Multiculturaliștii au problemele lor: ar face bine să lase esteticul în seama bieților foiletoniști, revoluți și frivoli. Nu doar fiindcă îl disprețuiesc, dar fiindcă însuși felul lor de a citi literautra îi ține departe de el. Pentru ei literatura e un obiect de studiu căruia i se poate aplica o perspectivă sau alta, din care să rezulte, de pildă, că Shakespeare încheia Îmblînzirea scorpiei în spirit falocratic (așa cum, pe vremuri
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
i se poate aplica o perspectivă sau alta, din care să rezulte, de pildă, că Shakespeare încheia Îmblînzirea scorpiei în spirit falocratic (așa cum, pe vremuri, grila marxistă stabilea "limitele" înțelegerii de către același scriitor a evoluției societății). Cineva, totuși, trebuie să citească literatura și din plăcere, pentru (doar!) blestemata ei de valoare estetică. Mai ales dacă vrea să facă puțină ordine în haosul multiculturalist, unde cele mai plictisitoare nulități sînt studiate cu morgă științifică. Aș mai vrea să-i atrag atenția dlui
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
auditorul său s-a sinucis după ce a ascultat-o, a scris-o și i-a expediat-o lui Dumas. Acela ce, la rîndul său, în ipostaza-i auctorială, nu a făcut decît să o transcrie pentru noi, cei care îl citim sau nu. După cum e posibil ca sinucigașul să fi fost chiar mortul însuși. Cel care, poate, a visat că, într-o noapte, diavolul... În fond, titlul e important. Narațiunea îi aparține unui mort. Și tot pe el îl are drept
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
sîntem lăsați să credem - că, într-o bună dimineață, a primit o singură scrisoare. Și mai neverosimil încă, după cum pretinde, este amănuntul că nu a recunoscut nici scrisul de pe plic și nici nu și-a putut da seama, fără a citi, despre ce ar putea fi vorba în misivă. Prea multe semnale, introduse explicit! Corespondentul îl acuză pe Dumas că, într-adevăr, nu a făcut decît să copieze, în tot ciclul Muschetarilor, acest manuscris, pe care, afirmă tot expeditorul, cineva l-
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
muschetarii sînt doar trei, pentru că sînt priviți din perspectiva celui de al patrulea, adică tot a unuia dintre ei. Cei trei muschetari sînt, totdeauna ceilalți trei. În După douăzeci de ani, la începutul discuției dintre Athos și ducesa de Chevreuse, citim, de pildă, următorul interludiu (însă nici un interludiu nu e de prisos): "- Acest Athos era prieten cu trei tineri muschetari: D'Artagnan, Porthos și... Athos s-a oprit. - Și Aramis, a spus, prompt, ducesa." Pentru Athos, cei trei sînt, prin urmare
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
spus, prompt, ducesa." Pentru Athos, cei trei sînt, prin urmare, D'Artagnan, Porthos și Aramis. Pentru ducesa de Chevreuse, fosta amantă a lui Aramis, cei trei muschetari sînt Athos, Porthos, D'Artagnan. La finele ultimului roman, în testamentul lui Porthos, citim: Am un fiu, în comun cu cei trei prieteni ai mei: pe domnul Raoul-Auguste-Jules de Bragelonne". Din punctul de vedere al lui Porthos, cei trei muschetari sînt deci Athos, Aramis, D'Artagnan. Rămîne, în sfîrșit, Aramis și relația sa cu
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
Proza, incluzînd cîteva pagini din celebra Zona Sinistra a lui Bodor Ádám, trimite foarte precis la universul Europei Centrale, cu acea permanentă pendulare între real și magic într-un spațiu al tuturor posibilităților narative (pentru reminiscențele din Kafka, e de citit Miracolul fără sens al lui Molnár Vilmos, în ciuda finalului un pic prea la îndemînă). E, din păcate, destul de puțin, antologia pare mai curînd o selecție dintr-o selecție... selectivă. Totuși, e și un bun nou început. Balázs Imre József, Ciprian
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
Ralian, și de o foarte documentată postfață prin studiul lui Sorin Antohi Saul Bellow, Ravelstein: ficțiune, memorie, istorie. Note pentru publicul românesc. Sunt îndeplinite astfel toate criteriile pentru un volum de un lux democratic, accesibil unei diversități de cititori. Am citit romanul cu mare interes, dar la sfârșit m-am întrebat - aș spune că inevitabil - cât din atenția mea se datorează calităților sale și cât unei sume de considerente extrinseci. Stephen Moss observa de altfel, în "Guardian", că cei mai mulți critici aproape
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
presupus încotro s-ar fi îndreptat acest "stilist armonios", dar care, după spusele lui Lovinescu, deși avea, trupește, "linia apolonică", purta fatalmente "defectul întristător al unei dezarmonii sufletești". Ruptura de serenissimul magistru se produce în 1909, cînd proaspătul academician își citește discursul de recepție, cu un gros substrat polemic, intitulat Poporanismul în literatură. Aroganței i se răspunde cu răceală și dispreț. Oricum, în ciuda onorurilor de care se va bucura pînă la moarte, ca președinte al Societății Scriitorilor Români (1916) ori ca
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
Dan Petrescu au o indiscutabilă coerență de atitudine. Dan Petrescu e la fel de demitizant, de nervos, de curajos în fiecare rînd al acestor două cărți, încît publicarea lor era fără îndoială un act necesar, fie și numai pentru că tinerii nu prea citesc ziare și era păcat să nu ajungă la inimile lor sensibile un așa exemplu de rebeliune. Pentru că, fără urmă de ironie, Dan Petrescu este un model în acest sens. Nu sînt mulți cei care ne reamintesc azi că trăim într-
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
mai bine plătite cronici literare) sau semnalele editoriale de prin reviste de life-style. Cărțile-eveniment au și ele un loc în acest proces general de necitire: sînt cărțile despre care se vorbește cel mai mult și pe care nimeni nu le citește de fapt. Doar că puțini recunosc astfel de lucruri rușinoase, Dan Petrescu fiind un campion al acestor puțini. Există și o împărțire mai "cuminte" pe genuri: un capitol se ocupă, de exemplu, de cărți de memorialistică. în final, un text
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
bine că e așa, doar că trebuie ceva cunoștințe de engleză veche și poate și ceva cunoștințe despre mai actualul feminism, reader response criticism, eventual, spre a înțelege pe deplin ce se dorește. Suflul acesta erudit vrea Mihaela Mudure să citim, cu noi grile de interpretare, literatura barocă engleză. Cu toate acestea opiniile nu frapează prin originalitate, repet, ar putea fi o carte de sinteză foarte bună, ocurte bazată pe cititul și recititul operelor și al criticii literare aferente spre a
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
prin originalitate, repet, ar putea fi o carte de sinteză foarte bună, ocurte bazată pe cititul și recititul operelor și al criticii literare aferente spre a rezulta un instrument de lucru bun pentru studenții de la filologie. Aceștia au ocazia să citească o pertinentă analiză a unui text mult clamat de către feministele din toate timpurile, e vorba de A Vindication of the Rights of Women de Mary Woolstonecraft, alături de autoarele de jurnale din secolul optsprezece, un gen de literatură pe care aceleași
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]