13,496 matches
-
râdea și inima de fericire. — Zice că n-ai nimic. Doctorul Miyake se ridică și intră în camera chinezească. Era limpede că voia să-mi spună ceva. Am ieșit, tiptil, după el. S-a oprit în dreptul ușii. — Aud un zgomot ciudat. — Nu e pată? — Nu. — Bronșită? Îmi venea să plâng când îi puneam întrebările. — Nu. Tuberculoză. Nici nu voiam să mă gândesc. Știam că pot s-o ajut să se vindece de pneumonie sau bronșită, însă era prea târziu dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
sublinieze că ființele umane sunt avare și vor rămâne pe vecie așa nu prezintă interes pentru o persoană care nu e avară, chiar dacă se ocupă de dividende sau alte aspecte importante. Totuși, când am citit cartea, am simțit o emoție ciudată, însă din alte motive - curajul extraordinar al autoarei de a distruge, fără ezitare, ideile convenționale. Oricât aș ține la morală, nu sunt capabilă să șterg imaginea ce-mi plutește în fața ochilor - de „soție“ a omului iubit, care pornește iute spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
era doar cu câțiva centimetri mai înaltă decât mine și foarte talentată la limbi străine. Îi venea foarte bine bascul roșu. Era o fată frumoasă și lumea spunea că seamănă cu Mona Lisa. — Nu mi-a plăcut culoarea coperții. — Ce ciudată ești! Nu acesta-i motivul, sunt sigură. Oare n-a început să-ți fie teamă de mine? — Nu mă tem de tine. Nu puteam suferi culoarea coperții. — Înțeleg. Se întristase. I-a venit ideea să mă compare cu fata din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
să plâng, nu mai am lacrimi, continuă mama, zâmbind cu tristețe. Mă întrebam dacă mama era sau nu fericită, dacă sentimentul de fericire nu semăna cumva cu aurul care sclipește vag pe fundul râului tristeții. O senzație de lumină palidă, ciudată, după ce ai reușit să depășești hotarele nefericirii. Împăratul, mama, și chiar eu puteam fi fericiți. Dimineață liniștită de toamnă. Grădină însorită, afânată. Am pus deoparte andrelele și am privit marea care strălucea în zare. — Mamă, până acum habar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
decât să-l impună pe al lui. În plus, detectarea problemelor companiilor, a strategiei și a tacticilor de urmat a fost posibilă atâta vreme cât consultantul a privit prin lentila culturală, adică a descifrat forțele culturale care acționau și care explicau situațiile ciudate și uneori stupide. Cultura este un fenomen cu un impact puternic, in-conștient și tacit însă. Este asemenea personalității și caracterului: vedem comportamentele care rezultă din caracter și personalitate, dar nu vedem cauzele 134. În mod analog, cultura este abstractă, dar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Cristina Alexandrescu Lady Gâgă este protagonista unui pictorial incendiar care va apărea în luna septembrie în revistă V Magazine. Purtând doar cizme de cauciuc, Lady Gâgă s-a contorsionat în cele mai ciudate poziții, încercând să atragă atenția viitorilor cititori ai revistei. Complet dezbrăcată, cu pielea colorată de vopsele, tânăra a fost fotografiată din toate pozițiile.
Imagini incendiare cu Lady Gaga goală by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71882_a_73207]
-
Cristina Alexandrescu Vedetele au tot felul preferințe care de care mai ciudate, iar Botezatu nu face excepție de la această regulă. Cătălin Botezatu se pare că nu face excepție de la anumite ciudățenii specifice vedetelor. Mai nou, acesta a lăsat la vedere un amănunt pe care nu l-ai fi bănuit vreodată, scrie cancan
Ce ciudățenii a mai născocit Cătălin Botezatu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71953_a_73278]
-
al XVII-lea unul dintre personaje inventează - fără să știe cum se numește - calea ferată și locomotiva cu aburi. Aventura sa se încheie în notă burlescă, precum concursurile de azi în care diverși indivizi încearcă să zboare cu felurite obiecte ciudate. Cronicarul își notează însă cu acribie evenimentul spre deliciul protocronist al cititorului de azi, familiarizat cu vechile campanii ale revistei "Săptămâna" : Cuptoarele au ars un munte de cărbune și ciocanele au bătut fier încins pe nicovală, aruncând mai multe scântei
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
ca și soția prințului William al Marii Britanii, Kate Middleton. Alături de Kim, la spital, au fost partenerul ei de viață, Kanye West, și mama ei, Kris Jenner. Potrivit jurnaliștilor de la TMZ, fetița se va alătura copiilor de vedete cu cele mai ciudate nume pentru că va fi botezată... North. Combinația cu numele tatălui, însă, face ca alegerea să fie cel puțin hilară, pentru că numele copilului va fi NORTH WEST (Nord Vest). Bebelușul este primul copil al voluptuoasei brunete, din relația cu Kanye West
Uite ce nume ciudat va avea fetiţa lui Kim Kardashian by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72102_a_73427]
-
înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i atribuțiile conjugale. În peisajul acesta (sub)urban defilează și un cerșetor care
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i atribuțiile conjugale. În peisajul acesta (sub)urban defilează și un cerșetor care
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
autorului Blocadei relațiile cu aceștia, o compensație, deși firavă, pentru frustrările la care era supus. În fine, citez mișcătoarea întoarcere a diaristului înspre memoria mamei, mărturie a unui absolut sufletesc la care făcea apel în clipele cele mai grele: Ce ciudată este depărtarea de cei morți. Ca de un țărm drag la care nu te mai poți întoarce. O fotografie a mamei nu îmi mai trezește dureri mistuitoare, ci o melancolie adîncă. Apoi cimitirul pe lîngă care trec de două ori
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
ale unui cotidian cât se poate de concret trimit cu gândul la o scriere autobiografică (jurnal nedatat? memorii?), chiar dacă echivalența narator = Alexandru Vlad nu este una strict obligatorie, mai ales din perspectiva unui cititor deloc familiarizat cu biografia prozatorului clujean. Ciudatul conglomerat epic mai conține pagini de publicistică pură (cu ieșiri cât se poate de concrete în stricta actualitate politică și socială), meditații asupra timpului prezent, din perspectiva civilizației noastre tradiționale și chiar... câteva poeme. Stilul este cu siguranță cel al
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
stînga. Acesta este transparent, ca un geam imens, nu proaspăt curățat, ce dă spre pădure. Spre pădurea de mesteceni triști, abătuți ca și personajele noastre. Se intră în scenă ușor, printr-o ușă ce lasă să se vadă o lumină ciudată. Ca ele, ca aceste personaje-manechine. Un balet discret face ca actorii să înainteze spre noi. Mișcări sacadate, priviri goale, povești ce se pot intui în gesturi, în cromatica scenei, a costumelor, a machiajului, în acea expresie ce rămîne atunci cînd
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
emoție pe scenă. Spectacolul nu ar fi ieșit niciodată așa în alt teatru. Cu altă trupă. Aici există nu doar talent, ci pasiune, patimă, preocupare pentru meserie, respect și disciplină, disciplină, disciplină. Gem ca un animal rănit. Într-un fel ciudat, această tristețe imensă din cuvînt, din gînd, din ce au făcut acești artiști, îmi dă și măsura fericirii pe care am trăit-o la acest spectacol. Nu este nimic comercial, nu este făcut nici un compromis de dragul succesului cu orice preț
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
că, foarte repede, solidaritatea intelectuală, prin care căutasem să facem față presiunilor regimului comunist, se va sfărîma, în libertate, în grupuri și singurătăți. Azi, de cîte ori se întîmplă să trec pe coridoarele pustii de la Uniunea Scriitorilor, am un sentiment ciudat. Libertatea a golit de viață acel sediu" - notează Octavian Paler în confesiunile sale, evocînd cea dintîi seară de după căderea regimului, petrecută la o agitată adunare în sediul Uniunii Scriitorilor din București. Voit sau mai degrabă nu, aceste fraze amintesc însă
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
și a unui sat de pescari. Un sculptor fără vocație, eșuat într-un atelier de cioplit cruci după lamentabile experiențe ( adolescent, trece printr-o școală de corecție, mai tîrziu va fi internat într-un ospiciu, ajunge și la pușcărie), primește ciudata ofertă de a se duce la azilul de bătrîni pentru a sculpta în falezele de marmură monumente funerare pentru cei internați pe măsură ce aceștia aveau să moară. Azilul este patronat de un șef autoritar, temut și invizibil, supranumit Bătrînul. Cei care
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
arestat, pentru scurtă vreme, în urma șantajului încercat asupra bancherului Aristide Blank, Bogdan-Pitești devine, după 1918, un paria și va fi pus la index după moartea subită, survenită grotesc, în timpul unei conversații telefonice" (pag. 41) Erou al câtorva romane în epocă, ciudatul mecena devine, iată, din unghi mentalitar, și personaj al unui studiu critic dintre cele mai serioase. Mai cronicăresc și mai lejer, mai eseistic și mai personal de-ar fi fost, studiul istoric al lui Paul Cernat ar fi adunat, rapid
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
din 1960, pe care o țin la dispoziția oricui, spre a fi fotografiată, eventual. "Subtilă revenire într-o cușcă spartă." - pag. 346 Diesel 060203. A doua: Iar miriștea întinsă până la copilăria mea" - a lui P.G., - nu a lui C. Ț. Ciudată afinitate; ca și obsesia galbenului din lanul bărăgănean, pârjolit de soare. A treia: "Armele dimineața sunt frumoase și marea" (Tot Paul Georgescu, exclama pe hârtie). în continuare, ce scrisesem eu atunci, - să fi fost o dedicație copiată, nu ar fi
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
public german autohton, tipărindu-și cărțile în țară. Nu menționez acest fapt ca să-i adaug vreun merit de fidelitate patriotică lui Wittstock, vreau doar să-mi explic mecansimul lăuntric al unui artist excentric în cel mai strict sens al cuvîntului. Ciudat specimen acest Joachim Wittstock! Noi românii spuneam despre Alexandru Paleologu că este ultimul boier român, dar mai sînt și Neagu Juvara și controversatul Bălăceanu Stolnici și cine-i mai știe, că nimic nu se pierde... Joachim Wittstock aparține și el
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
mele, pe care nu-l mai găsesc nici în această zgomotoasă Capitală culturală europeană decît cînd cutreiera ulițele cu pantă ale orașului de jos, tăcînd sau vorbind monosilabic cu el. Dar acest domn foarte înalt și foarte subțire ascunde în ciudata lui alcătuire și un "fantast", un fel de lunatec care umblă pe drumuri neumblate de alții, care vede ce nu văd alții, care are darul de a evada din prezent în stații unde timpul se oprește. Cînd era copil, ni
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
trecerea de la pictural la linear îi oferă prilejul de a explora chiar mai adânc viața interioară a modelelor așa cum este ea reflectată de învelișul lor trupesc... Nu există nici o tendință de a înfrumuseța trăsăturile personajelor. Dimpotrivă... Așezându-le în poziții ciudate, inconfortabile, neinteresat de sexualitate chiar și atunci când pictează nuduri, Freud expune fără milă, dar și fără ironie decăderea trupească. Gravurile de care artistul s-a reapropiat în ultimii 25 de ani, după câteva încercări de tinerețe, sunt imagini și mai
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
ca la Henry James, intermediat de însuși autor - se referă la aceleași incidente stranii. Dl. Utterson, avocat londonez auster, consternat de testamentul clientului și prietenului său de-o viață, doctorul Jekyll, care stipulează inexplicabil că, la moartea sau, în mod ciudat, dispariția sa subită, averea să treacă necondiționat în posesia unui misterios domn Hyde, persoană intrată ocult în intimitatea bătrînului om de știință, decide să cerceteze îndeaproape circumstanțele subterane, ce au putut duce la un astfel de dezechilibru. Convingerea premergătoare actului
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
o modică gravitate. Așadar, nu mai există nici o diferență. Între Sapienții și Pacienții, între șapte și șapte bis, între oameni și cîini, între fracțiunea 99 și fracțiunea 99 și trei firtale... Lumea se culcușește într-o deplină egalitate care, lucru ciudat, n-o împinge în monotonie. Un loc în care toate afacerile sînt chestii, toți cunoscuții sînt amici și toate iubirile amicilor sînt dame bune e, pentru toți cititorii care deschid cartea volantă, fără identitate, fără copertă, expresia însăși a diferitului
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
terenul aferent, o povară din ce în ce mai grea pentru bugetele locale și centrale, care numai de cultură n-au grijă - o Cenușăreasă al cărei pantof pare să se fi pierdut pentru totdeauna? Cîțiva nostalgici, acolo, un posibil protest firav din partea unor tipi ciudați care n-au altă treabă mai păguboasă decît să citească și să resusciteze un trecut uitat și, oricum, neinteresant într-o vreme a tuturor afacerilor. Să vedem cum stau cîțiva oligarhi. Ion Creangă are două case, la Humulești și în
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]