2,390 matches
-
exactă. De fapt, nu este așa. Aprecierea dumneavoastră va semăna cu cea făcută pe loc, în numai câteva secunde. Psihologul Nalini Ambady de la Harvard a descoperit acest lucru când le-a cerut studenților să evalueze un profesor după urmărirea unui clip de numai două secunde cu profesorul respectiv. Mai târziu, le-a cerut să îl aprecieze în urma unei pelicule de cinci secunde, apoi a uneia de zece secunde. Evaluările studenților nu s-au modificat. Dr. Ambady a așteptat apoi sfârșitul semestrului
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
așteptat apoi sfârșitul semestrului, când le-a solicitat studenților să completeze chestionarul cu cele cincisprezece întrebări. Informația acumulată de studenți de-a lungul semestrului a avut un impact minor. Opiniile lor au fost similare cu cele ale evaluării bazate pe clipurile de două, cinci și zece secunde. Acest rezultat sugerează că nu e suficient să recunoaștem importanța primei impresii. Trebuie să ne dăm seama că prima impresie e eternă. Așa cum a observat Malcolm Gladwell referitor la cercetarea lui Ambady, primele impresii
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
descoperit un stereotip spectaculos în cercetarea lui Ambady. Acesta le-a oferit studenților o informație suplimentară. Primei grupe de studenți i s-a comunicat că profesorul predă statistică. Celei de-a doua grupe, profesorul predă psihologie. Păstrând același profesor, același clip, însă cu titulatură diferită. Evaluările studenților s-au schimbat și ele. Profesorul de statistică a fost descris ca fiind „rece, rigid, înstrăinat, pedant, încordat”. Dar ce s-a întâmplat cu evaluarea aceleiași persoane, catalogată însă drept „psiholog”? Studenții l-au
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
recoltarea arterei mamare interne are o importanță deosebită în asigurarea unei patențe îndelungate a graftului. Endoteliul vascular este extrem de sensibil la agresiunea mecanică și termică din timpul recoltării, motiv pentru care cei mai mulți autori recomandă folosirea tehnicii no touch. Aplicarea unui clip pe un ram al AMI prea aproape de originea lui se poate solda cu dezinserția acestuia sau cu o efracție la nivelul intimei ce reprezintă locul de pornire a disecției peretelui arterial. În cazul în care se utilizează droguri vasodilatatoare pentru
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
axilară mijlocie și în spațiul V pe linia axilară anterioară (94). Acest abord permite o disecție completă a arterei mamare interne de la nivelul arterei subclavii până în al V-lea spațiu intercostal. Ramurile arterei mamare interne sunt cauterizate sau ocluzionate cu clipuri. Dificultatea recoltării sub ghidaj toracoscopic a arterei mamare interne s-a redus o dată cu introducerea instrumentelor toracoscopice destinate special acestui scop: electrocautere toracoscopice ce au înglobat un sistem de irigare-aspirare și cautere toracoscopice cu ultrasunete (95). Se practică apoi o toracotomie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
până la o treime din bolnavi necesită stimulare temporară intracavitară pe durata intervenției chirurgicale (97). Se administrează heparina 1 mg/kg corp. Se identifică locul unde va fi efectuată arteriotomia pe LAD după care se secționează artera mamară internă stângă între clipuri. Se flușează artera mamară internă cu sânge amestecat cu papaverină și se ocluzionează cu ajutorul unui bulldog. Se trec două fire Prolene 4,0 sau 5,0 pe sub LAD proximal și distal de locul viitoarei anastomoze. Artera se ocluzionează timp de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
știrea ei și a lor, pe alogeni, făcându-i s-o iubească. Înlănțuirea simbolică trece din nou prin captația imaginară și, în aceeași măsură, dacă nu chiar mai mare, ca informațiile de la CNN și emisiunile de știri, serialele, telenovelele și clipurile influențează principalele atașamente sau detașări ale popoarelor. Suveranitățile monetare se estompează, în beneficiul suveranităților imaginative. Astăzi, a bate monedă înseamnă a face imagine. Câte țări mai păstrează, dacă nu vechiul privilegiu, măcar o capacitate de a emite monede? În anii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin natură. "Vizualul" are o forță de expansiune extraordinară, dar difuzarea lui urbană nu lasă nimic în urmă (trece pe oriunde, dar trece). Deplasarea cinematografiei de către televiziune corespunde americanizării spațiului european. Lungul și scurtul metraj erau încă naționale și "naturale", clipul și soap-opera sunt deteritorializate. Imaginea pe calculator i-a rupt pe oameni de sensibil, așa cum protezele urbanului i-au rupt de pământ. Sau codul binar mondial, de vechile limbi naturale, graiurile de odinioară. Noua lume a teleprezențelor, de vechea lume
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dintre aceste ere conturează un mediu de viață și de gândire, cu strânse conexiuni interne, un ecosistem al viziunii și deci un anumit orizont de așteptare al privirii (care nu așteaptă același lucru de la un pantocrator, un autoportret și un clip). Știm acum că nicio mediasferă nu o înlătură complet pe alta, ci ele se suprapun și se imbrică. Sunt dominații succesive, printr-o ștafetă a hegemoniilor; și ar trebui să schițăm nu atât rupturi, cât frontiere ca în vechime, așa cum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
oricine ridiculizează arta minoră a de astăzi în numele artei înalte de ieri iar thrillerul și publicitatea au inovat mai mult cinematografia decât René Clair sau Cecil B. de Mille. Tratarea afișului ca gen nobil, a grafismului ca simptom, a unui clip ca ecorșeu al Zeitgeist-ului, fără a uita de acele graffitti de la metrou, aceasta este opțiunea noastră. Vom afirma așadar, ca axiomă, că televiziunea și cinematografia au o valoare și o demnitate sociale egale: ele se adresează mulțimilor și vor, trebuie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
subiect, cu un scandal, cu un genocid față de prezentul nostru televizual care aleargă întotdeauna mai repede ca noi. Vrând să-l prinzi din urmă poți căpăta amețeli. Nimic nu se desfășoară sub ochii noștri uluiți, nu se argumentează, nu respiră. Clip și cut, crash și flash. Gâfâială, epuizarea timpului publicitar. Dacă ia cineva cuvântul într-un talk-show sau într-o dezbatere, i se taie imediat, pentru o intervenție mai urgentă, o informație de ultim minut, o voce mai bine timbrată. "Mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în lagărele sovietice, Arad, 1991; O utopie tangibilă. Convorbiri cu Nicolae Breban, București, 1994; Europa - o idee în mers, Cluj-Napoca, 1997; Lumea lui Simion Dascălul, Cluj-Napoca, 1998; Troia, Veneția, Roma, Cluj-Napoca, 1998; Razzar (în colaborare cu Alexandru Pecican), București, 1999; Clipuri, Cluj-Napoca, 2001; Darul acestei veri, Cluj-Napoca, 2001; Arpadieni, angevini, români, Cluj-Napoca, 2001; Realități imaginate și ficțiuni adevărate în Evul Mediu românesc, Cluj-Napoca, 2002; Trecutul istoric și omul Evului Mediu, Cluj-Napoca, 2002; Hașdeenii, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Mircea Țicudean, Nimic de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
decis să-și concentreze atenția pe 10 școli primare, propunându-le o afacere. Acest proiect, care a costat în total 15 600 euro, a implicat 600 de copii care au creat o multitudine de activități productive: producerea de broșuri, de clipuri video despre patrimoniul local, obiecte de artizanat, felicitări de Crăciun, grădinărit, vânzare de flori și legume, reciclarea hârtiei, organizarea unui loc de servit micul dejun etc. Competitivitatea mediului Grupurile de acțiune locală care fac forturi pentru dezvoltarea durabilă a satelor
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
europa.eu/areas/qualityoflife/eurlife/index.php 168 De la 1 ianuarie 2011, cărțile de muncă tradiționale sunt înlocuite cu cele electronice la care angajatorii au acces pe baza unui username și a unei parole. 169 European quality of life survey, CLIP: cities for local integration policies, EurLife: database of quality of life indicators. 170 În cadrul Conferinței "Indicators for social incluzion: Making Common EU Objectives Work", de la Antwerpen, au fost propuși 14 indicatori pentru a evidenția dimensiunile fenomenului sărăciei: rata sărăciei la
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
toracic ca procedeu de frenopli-catură fără incizia diafragmului este recomandată plicaturarea centrală a diafragmului prin toracotomie, procedeu descris de Schwartz și Filler în 1978 [69]. Tehnica chirurgicală constă în crearea de pliuri dinspre anteromedial spre posterolateral cu fire neresorbabile sau clipuri [40], astfel încât diafragmul să coboare cu 1-2 spații intercostale [20]; la final difragmul are aspect de „acordeon”. Tehnica este rapidă, nu deschide diafragmul, nu necesită rezecție musculară (minimalizând riscul lezării ramurilor nervului frenic și arteriale din hemidiafragm), se realizează cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Promovarea se referă atât la instituția educațională care furnizează un anumit produs/ serviciu educațional cât și la fiecare produs/serviciu în parte. Importante sunt atât alegerea suportului promoțional adecvat (broșuri, afișe, pliante, cataloage, răspunsuri telefonice preînregistrate, INTERNET, anunțuri în ziare, "clipuri" la posturi de radio și TV), prin care se realizează comunicarea cu potențialii clienți cât și valorizarea la maximum a calităților produsului/serviciului oferit. Exista trei mari etape promoționale: anunțul (existenței respectivului produs/serviciu), informarea (care îl descrie), informarea pentru
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
la obținerea titlului de „sat european”. Scopul era sa fie promovată ideea că Europa înseamnă și altceva decât utilaje agricole performante, drumuri frumoase, bani și supermarketuri, ea presupunând (în primul rând) oameni și comunități. Concursul a fost simultan anunțat prin clipuri difuzate pe TVR 1 și spoturi prezentate la radio. Mai multe detalii despre campanie se regăsesc în capitolul „«Satul românesc, sat european». O descriere a premiselor și rezultatelor unei campanii de comunicare”. O echipă a Institutului de Cercetare a Calității
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
20 au fost premiate cu o plăcuță simbolică pe care scrie „sat european”. Plăcuța seamănă cu un semn de circulație, fiind instalată la intrarea în sat. Cele 20 de sate premiate au fost prezentate pe scurt, în septembrie 2005, în clipuri de câte trei minute, difuzate câte unul pe zi, imediat după Jurnalul TVR de la ora 19. Un juriu a selectat șase astfel de sate, iar povestea lor a fost difuzată pe larg, în emisiuni de câte două ore, pe TVR
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Un juriu a selectat șase astfel de sate, iar povestea lor a fost difuzată pe larg, în emisiuni de câte două ore, pe TVR 1, sâmbăta dimineața, în octombrie-noiembrie 2005. La o săptămână după începutul difuzării seriei de 20 de clipuri, în septembrie 2005 echipele noastre au intrat pentru a treia oară pe teren. Un ultim contact direct cu cele șase sate a avut loc în noiembrie 2005, imediat după difuzarea ultimei emisiuni din campanie. Volumul de față exploatează rezultatele acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
populația rurală, audiența spoturilor TV este mai degrabă limitată la începutul campaniei. Și în acest caz, audiența cea mai crescută a fost înregistrată în satele cu nivel de dezvoltare mai redus, numărul cel mai mare de persoane care au văzut clipurile fiind înregistrat în Hănești, urmat de Trifești, așa cum indică tabelul 3. În Tomșani și Ațintiș doar o singură persoană dintre cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
programelor de televiziune. Acest fapt a afectat constant receptarea materialelor difuzate prin intermediul televiziunii pe tot parcursul campaniei. Impactul spoturilor a fost destul de scăzut la începutul campaniei de informare. Doar trei persoane din cele zece care au declarat că au văzut clipurile, au înțeles mesajul și au relatat despre concursul lansat. Cele trei persoane fac parte din elita locală și au un nivel de educație ridicat, comparativ cu media populației rurale. Dincolo de acest aspect, pentru toți cei care au declarat că au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Acum două săptămâni am văzut la televizor... O persoană se dădea jos din autobuz și era sat european...” (bărbat, Hănești). Trebuie menționat faptul că toate aceste opinii despre spoturi au fost culese la câteva zile după ce a început difuzarea lor. Clipul a devenit ulterior simbolul campaniei pentru sătenii din cele șase comunități, așa cum au indicat datele culese în cadrul ieșirilor ulterioare în teren, de aceea evaluarea acestui instrument de comunicare trebuie făcută ținând cont de efectul pe care l-a avut până la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Într-o primă etapă am încercat să vedem dacă subiecții dau informații în mod spontan despre aceste filme, atunci când sunt întrebați despre emisiuni referitoare la satul european, difuzate în ultima săptămână. Din cele 210 persoane intervievate, 33 au menționat spontan clipurile. Alți 13 confirmă faptul că le-au văzut, atunci când sunt întrebați specific despre acestea (tabelul 4). O persoană din Tomșani indică spontan cele douăzeci de sate și povestește despre concurs. Tabelul 4. Audiența videoclipurilor după o săptămână de la difuzare (5-9
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
2 35 39 Traian Vuia 1 1 27 29 Zerind 0 0 29 29 Total 33 13 164 210 Câteva cuvinte trebuie dedicate situației extreme din Zerind, unde nici unul dintre subiecți nu a urmărit canalul pe care au fost difuzate clipurile în săptămâna de referință. O situație similară a fost înregistrată și în cazul spoturilor difuzate în cadrul primei etape a campaniei. Explicația rezidă, așa cum am arătat anterior, în faptul că populația majoritar de etnie maghiară se uită la canale de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Potrivit celor intervievați, în aceste perioade muncesc până la ora 9 seara și nu se uită la televizor decât după această oră. Atitudinea generală față de videoclipuri a fost una pozitivă. Dintre cele 46 de persoane care au declarat că au vizionat clipurile, 33 au avut o reacție pozitivă, 10 au fost neutri, în timp ce numai 3 au avut o atitudine defavorabilă. „Băiatul cu bagaj” sau „cu multe bagaje”, coborând din autobuz (uneori din căruță), și indicatorul rutier cu „sat european” sunt temele principale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]