2,440 matches
-
cu fragmente scrise într-o manieră proprie jurnalului. Cam stufos și fastidios pe alocuri, Caii sălbatici excelează tot prin însușirile caracteristice autorului: talentul de stilist, capacitatea de a investiga trăirile, în mod obișnuit discursivizate, comentate lăuntric. Scenele din viața universitară clujeană au culoarea autenticității și valoare de document. Pe cont propriu este o carte de autoficțiune cu statut incert, în ultimă analiză un fel de jurnal neconvențional, dar jurnal totuși, destinat publicării și lucrat literar. Statutul ambiguu al acestui volum - care
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
1980, Cluj-Napoca), eseist și memorialist. Este fiul Rozaliei (n. Ciontea) și al lui Simion Mărgineanu, țărani. Urmează școala primară în sat, liceul la Blaj și universitatea la Cluj. Licențiat (1927) și doctor în filosofie-psihologie (1929) magna cum laude la Universitatea clujeană, va rămâne ca preparator (1926-1928), apoi asistent (1928-1936) la Catedra de psihologie, condusă de Florian Ștefănescu-Goangă, materie pe care o predă la Facultatea de Litere și Filosofie ca docent (1931) și conferențiar titular (1938-1947). În paralel devine șef de lucrări
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
zbuciumat, îngr. Daniela Mărgineanu Țăranu, pref. Mircea Miclea, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Popa, Memorialistica lui Nicolae Mărgineanu, VR, 1992, 6; Andrei Marga, Despre etica universitară, APF, 1997, 5; D. Salade, Universitari clujeni, Cluj-Napoca, 2002, 79-92; Mircea Popa, Figuri universitare clujene, Cluj, 2002, 79-92; Marta Petreu, N-am plâns de mult citind o carte, APF, 2003, 1. M.Pp.
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
Filologie din Cluj (1967), fiind apoi redactor la Radio Turda, secretar științific la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Cluj, timp în care semnează articole, cronici literare și teatrale, mai ales cu pseudonimul Draga Milian, în ziare și reviste clujene. Din 1973 este redactor și revizor la Dicționarul limbii române, în cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, iar mai târziu cercetător științific. Este doctor în filologie (1998), cu o teză despre reinterpretarea poemului eminescian Luceafărul. Are
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
poetică, ST, 2001, 5-6; Carmen Vlad, Textul poetic și „monadele magice”, ST, 2001, 12; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 49-55, 180-182; Cristina Florescu, Un „infern” exegetic, „Timpul”, 2002, 10; Flavia Teoc, Din capitala provinciei. Interviuri cu scriitori clujeni, Cluj, 2002, 104-111; Ion Mureșan, Eminescu și computerul, TR, 2003, 9; Cristina Florescu, Regăsire prin ludic, „Timpul”, 2003, 60; Constantin Cubleșan, Hermeneutică semiologică, LCF, 2003, 44; Irina Petraș, Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003, 111-112, 312-315. I.I.
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
dicționar enciclopedic (1972) și a alcătuit sau a prefațat ediții din scrierile lui N. Filimon, D. Bolintineanu, M. Eminescu, B. Delavrancea, Tudor Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D. Popovici, s-a remarcat printr-o cultură temeinică, prin judicioasa raportare a literaturii române la alte literaturi europene, prin discernământ critic și putere de sinteză. Studiile sale de istorie literară formulează deseori puncte de vedere noi ori aduc unele
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
al lui Nagy Elek; 14.V.1916, Odorheiu Secuiesc), traducător. După studii secundare la Colegiul Reformat din Cluj (1933), urmează Facultatea de Drept a Universității „Ferdinand I” din același oraș, absolvind-o în 1938. A lucrat ca ziarist la cotidianul clujean „Keleti Újsag” (1938-1944), redactor al publicațiilor „Világosság” (1944-1948), „Falvak Dolgozó Nèpe” (1948-1950), „Müvelödesi Útmatató” (1950-1952). A tradus în maghiară din proza și dramaturgia română clasică și contemporană. De remarcat este versiunea din 1949 a comediei O scrisoare pierdută de I.L.
MÉHES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288079_a_289408]
-
publicației vor semna I.G. Duca, Vintilă I. Brătianu, Al. Lapedatu, N. Bănescu, D. Tomescu, Ion Dragu, George Oprescu, C.I. Motaș, V. Meruțiu, Em. Pușcariu, Ștefan Bezdechi, Virgil Bărbat, N. Georgescu-Tistu, Iosif Popovici ș.a., Î. reprezentând instrumentul de expresie al intelectualității clujene și nu numai. Vor mai semna N. Iorga, V. Pârvan, Traian Lalescu, Al. Procopovici, Aurel Ciato, Lucian Bolcaș, Florian Ștefănescu- Goangă, I. Glăvan, G.D. Serra, Ion Bianu, Romul Vuia, Aurel Buteanu, Coriolan Petranu, Romulus Demetrescu, Cezar Petrescu, D.I. Cucu ș.a.
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
Institutului au activat Sextil Pușcariu (1919-1940), Al. Procopovici (1941-1946), Ștefan Pașca (1946-1948), Emil Petrovici (1949-1968), Ioan Pătruț (1968- 1974), Dumitru Pop (1974-1976), Octavian Șchiau (1976-1989), Ion Mării (1990-1992, și din 1999), Eugen Beltechi (1992-1998), Liviu Petrescu (1998-1999). Repere bibliografice: Lingvistica clujeană la aniversarea a 100 de ani de la înființarea Academiei Române, CLG, 1966, 2; Iorgu Iordan, Sextil Pușcariu, CLG, 1966, 3; Dacoromania. Bibliografie, București, 1983, passim; Eugen Beltechi, „...Acea instituție ce mi se pare a fi una din cele mai frumoase”, TR
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
Racoviță”, „Mihai Eminescu” și „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi Facultatea de Filologie, secția franceză-română, la Universitatea „Babeș-Bolyai” (1962-1967). Mai întâi profesor de limba franceză la școli din Gherla și Cluj, în 1970 devine asistent la Facultatea de Filologie a Universității clujene, unde predă și în prezent. Își ia doctoratul cu teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea cărții Marthei Bibescu
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
Misiunii Franceze din România, mai întâi la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare (1923-1924), apoi la Liceul „Gheorghe Barițiu” din Cluj. Conferențiar la Seminarul Pedagogic Universitar din același oraș (1925-1931), va fi și cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității clujene, pe care o servește cu mare devotament, dând generații întregi de profesori de limba franceză. Între 1959 și 1968 este șeful Catedrei de filologie romanica a Universității „Babeș-Bolyai”. Debutează în revistă „Însemnări matematice” (Cluj, 1925), aducând câteva contribuții importante la
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
romanica a Universității „Babeș-Bolyai”. Debutează în revistă „Însemnări matematice” (Cluj, 1925), aducând câteva contribuții importante la calculul tensorial. Interesul pentru științele exacte premerge formației literare a lui J., explicând preferință literatului pentru Paul Valéry și poezia pură. În timpul refugiului Universității clujene (1940-1944), face parte din Cercul Literar de la Sibiu. În 1947 își susține, la Universitatea din București, teza de doctorat (Recherches sur leș mécanismes de l’emprunt linguistique: adaptations, détours et ratés du système phonétique roumain au contact du système français
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
Emil Isac, Iustin Ilieșiu, Adrian Maniu, Teodor Murășanu, G.M. Zamfirescu, Ecaterina Pitiș, D.N. Teodorescu. Teatrul Maghiar din Cluj a jucat în tălmăcirea lui K. piesa Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, reprezentată și la Budapesta cu prilejul unui turneu al teatrului clujean. Traduceri: Új román költők antológiája [Antologia noilor poeți români], Oradea, 1922. Repere bibliografice: O antologie a poeților români (alcătuită și tradusă de Keresztury Sándor), ALA, 1923, 111; Antologia poeților români. Traduceri în limba maghiară de Al. Keresztury, ALA, 1923, 115
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
Alexandru Șterca-Șuluțiu, p. 287-294; pentru a fi ulterior reeditat de către Sergiu Selian, Un manuscris inedit și o controversă istorică, în „Revista istorică“, serie nouă, tom IV, nr. 5-6, mai-iunie 1993, p. 561-571, fără știința editării acestuia de către Nicolae Edroiu. Istoricul clujean a ținut să îndrepte această eroare în recenzia: Câteva precizări pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, p. 579-583. • B. P. Hasdeu, Istoria toleranței religioase în România, București, 1868, p. 38. • Idem, Etymologicum Magnum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Britain, Russia and the Questions of Serpents Island and Bolgrad, in „The Slavonic and East European Review“, XXIX, 72, London, 1950, p. 102. • Pentru colonizările germane în zonă, a se vedea studiul lui Vasile Docea, Relații româno-germane timpurii, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 181 și urm. • E.D. Tappe, op. cit., p. 568. Părăsind Ackerman-ul, Gordon s-a reîntors la Galați, via Bolgrad, pentru câteva zile, la sfârșitul lui septembrie, spre a constata dezamăgirea celor care așteptaseră minuni de la deschiderea navigației pe Dunăre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
GÂNDIREA, revistă de cultură, apărută la Cluj și București de la 1 mai 1921 până în iulie 1944. Perioada clujeană (în care, până la 1 iunie 1922, publicația poartă subtitlul „Literară, artistică, socială”) se încheie la 5 decembrie 1922. În București, G. și-a întrerupt apariția din iunie 1933 până în octombrie 1934. Bilunară în primii patru ani, revista a apărut după
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
GÂNDIRISM, curent ideologico-literar format în jurul revistei „Gândirea”. Apărută la Cluj, la 1 mai 1921, transferată spre sfârșitul lunii decembrie 1922 la București, această publicație a avut, în primii ani, un caracter prin excelență eclectic. În etapa clujeană, paginile ei reunesc autori din toată România, între timp întregită, din toate generațiile și de orice formație. În sumarele ei, ardelenii Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Emil Isac figurează alături de muntenii și oltenii Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor Crainic
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
subliminale, expuse manipulării comerciale sau ideologice. Campaniile politice și războaiele electronice, modele și sistemul de promovare a vedetelor sunt exemple banale ale felului În care imaginile ne influențează și ne modelează viziunea asupra realității. Pe fundalul acestor preocupări, Phantasma, Centrul clujean de Cercetare a Imaginarului, și-a propus ca direcții de cercetare două domenii: 1. Analiza imaginarului literar și artistic. Membrii Centrului pleacă de la constatarea că În explorarea imaginarului au fost elaborate o serie de metode și instrumente (psihocritica, mitocritica, arhetipologia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
2001 până În prezent, douăsprezece volume. În ce privește difuzarea electronică, toate informațiile legate de activitatea Centrului se oglindesc În website-ul acestuia, www.phantasma.ro, care găzduiește inclusiv o galerie electronică, pe ale cărei „simeze” virtuale au expus câțiva artiști fantaști apropiați grupului clujean. Revenind la Dezbaterile Phantasma, Începând cu toamna anului 2002, Centrul a organizat o serie de Întruniri În care membrii săi au prezentat și au supus dezbaterii câte un concept sau o metodă În cercetarea imaginarului. Scopul acestor dezbateri, desfășurate În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Închis, fără public, a fost acela de a pune În comun, de a armoniza și amplifica analizele și căutările individuale ale membrilor. Adunate la un loc, aceste texte teoretice și dezbaterile pe marginea lor constituie un dosar al contribuției „școlii clujene” la cercetarea imaginarului. Tipicul acestor Întâlniri a fost următorul: propunătorul câte unei teme trimitea În prealabil celorlalți membri un text-pilot, pentru ca apoi, În cadrul reuniunii, fiecare să-și facă observațiile și comentariile pe marginea subiectului. Dezbaterile au devenit un fel de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În cuprinsul acestui volum, este alcătuită din dezbaterile pe marginea unor teme propuse de către membrii Centrului. Cea de-a doua s-a deschis pentru personalități din afară, invitate să prezinte la rândul lor câte un concept sau metodă În fața grupului clujean. Această a doua serie, În desfășurare, va constitui probabil materia unui alt volum de Dezbateri Phantasma. În ordinea cronologică absolută, temele prezentate În cadrul primei serii au fost: anarhetipul (Corin Braga), deprogramarea creierelor (Ruxandra Cesereanu), locurile memoriei (Ovidiu Pecican), rezistența prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din diverse motive istorice, la noi a apărut În ultimul deceniu o artă pe care Încerc să o definesc acum prin termenul anarhetip. Ea ține de o atmosferă creatoare comună, pe care am delimitat-o constituind micul nostru grup oniric clujean, dar la care participă scriitori din locuri diferite, cum ar fi Simona Popescu sau Adrian Oțoiu. Deși folosim instrumente de expresie complet diferite (regia, respectiv proza), nu mă pot Împiedica să nu constat că, În ciuda lipsei oricărei concertări, mă simt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
studii din gama marilor eforturi, cu premise enorme, pe grupuri mari. Un alt studiu binevenit ar fi pe mentalitatea patriarhală În satul românesc - aplicat pe niște sate specifice, pe o nișă Îngustă de studiu. Se pot face studii pe boema clujeană, dar nu s-au făcut. În noiembrie anul trecut, la aniversarea a 35 de ani de Echinox, ar fi fost un prilej deosebit de a se face un studiu de imagine, de imaginar asupra spiritului echinoxist, dacă ar fi existat o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu carduri de confirmare și de schimb pentru stabilirea legăturilor etc. A existat o asemenea normalitate. Ruxandra Cesereanu: Da! Dar la nivelul majorității poporului reeducarea a reușit. Ștefan Borbély: Firește. Nu trebuie să mergem neapărat la București. Este suficient Mănășturul clujean. Egalitarismul, inerțiile din societatea românească sunt un rezultat al acestei educări evidente. Mai bine mor de foame, dar oamenii aceștia, care nu mai au un loc de muncă, nu mai au un rost precis la oraș, deși l-ar putea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
József (2.II.1922, Brașov), folclorist și comparatist. Urmează studiile secundare la Brașov și Sfântu Gheorghe, iar pe cele universitare, la Universitatea din Cluj, unde susține și doctoratul. Devine cadru didactic universitar (1949-1953) și concomitent, din 1950, cercetător la secția clujeană a Institutului de Folclor al Academiei Române, de unde se pensionează în 1987. Este membru onorific al Academiei Ungare de Științe (1988). Colaborează la „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Erdélyi Múzeum”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Igaz Szó”, „Korunk
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]