4,982 matches
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DE RĂTĂCIȚII TIMPULUI, DRUMUL ARE GRIJĂ Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Gândul se coace ca și pâinea cu miez și scoarță deopotrivă arde lumânarea pentru ființă și neființă în joaca sunetelor de bal mascat nu se pierde zâmbetul născut a germina baladele prind viață rând pe rând într-un refugiu improvizat de glie și
DE RĂTĂCIŢII TIMPULUI, DRUMUL ARE GRIJĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357244_a_358573]
-
al vieții. Fiind pentru prima dată în casa de la Valu lui Traian, am urmărit îndeaproape venirea și instalarea ei. Întâi s-au înroșit merele în livadă, apoi a început a plesni coaja verde în care nucile se ascund, a se coace strugurii, perele, gutuile...Încet, încet, frunzele au prins a se îngălbeni, mai apoi au început a se desprinde de ramuri, a pluti lin pe aripa vântului și a se așeza cuminți lângă trunchiul copacilor. Toamna este superbă pentru culorile ei
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
miereîncolțește o PĂRereși-n cireșii mei tăcuțiCântă greieri disPĂRuți.Janet Nică... XVI. CITEȘTE ȘI VEI VEDEA CĂ POEȚII SUNT,DAR NU EXISTĂ, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012. CĂ POEȚII SUNT, DAR NU EXISTĂ Poetul, copt de gând, e suveran, miroase-a clorofilă de departe. Cu luna de pe cer contemporan, privighetori plantează-n zări de carte. Poetul, plin de muguri, mulge oda sătulă de păienjeni și de dor, Dă dracului și turnul și pagoda și gâlgâie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
din metafore omizi, iar pentru el, tăcerea e destin, cu umbra unei palme îl ucizi. Poetu-n sinea sa e falnic râu și nicidecum comoară sau uneltă. Căpăstrul lui, ... Citește mai mult CITEȘTE ȘI VEI VEDEACĂ POEȚII SUNT, DAR NU EXISTĂPoetul, copt de gând, e suveran,miroase-a clorofilă de departe.Cu luna de pe cer contemporan,privighetori plantează-n zări de carte.Poetul, plin de muguri, mulge odasătulă de păienjeni și de dor, Dă dracului și turnul și pagodași gâlgâie luceferi din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011. ** OEM ÂNCAT DE REME Era - ne spune timpul crud - Un ăpitan pe un apor. Mergea spre ord, ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or. Dar o balenă coaptă-n streche, Venind, atrasă de atarg, Lovi aporu-n burta veche, Făcându-l irgulă în arg. Și uite-așa, o lume sacră, Ce-nvinse timpu oroziv, Traduse zeii-n zeamă acră, Din nu se știe ce otiv. Citește mai mult ** OEM
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
zeii-n zeamă acră, Din nu se știe ce otiv. Citește mai mult ** OEM ÂNCAT DE REMEEra - ne spune timpul crud -Un ăpitan pe un apor.Mergea spre ord, ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or.Dar o balenă coaptă-n streche,Venind, atrasă de atarg,Lovi aporu-n burta veche,Făcându-l irgulă în arg.Și uite-așa, o lume sacră,Ce-nvinse timpu oroziv,Traduse zeii-n zeamă acră,Din nu se știe ce otiv.... XXXIII. SCHIȚ, de Janet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
nu se sfârșește. -Ce bine! Ce rău! Și acolo nu se cunosc culorile toamnei? -Nu se cunosc, dar le zugrăvim noi în așa fel, încât să se vadă verdele amestecat în culorile frunzelor de toamnă ale părului, unde se mai coace și azi câte o pară verde, ascunsă în îmbrățișarea crengilor de octombrie. -Dar cum sunt frunzele de octombrie? Mai sunt atunci frunze pe copaci? -Dacă avem noroc, da, mai sunt frunze multicolore, o splendoare ... și frunze verzi, care se uită
LECŢII DE VIAŢĂ PENTRU PRINŢESĂ CE ÎNSEAMNĂ CULORILE, ÎNVĂŢĂTORULE? PARTEA II. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357410_a_358739]
-
de mozaic. Se întâmpla uneori să-i surprindă ploaia, când nu puteau să meargă la scăldat, nici în grădină. În ultimă instanță se retrăgeau în camera de zi, după ce gustau din gemurile cele bune, pregătite cu rețete secrete și păinea coaptă în casă, a mătușelor. Este o tradiție seculară impregnarea femeii în familie prin creații culinare, o șansă sigură de a ajunge în istoria neamului pe lângă alte calități: duioșie, dragoste, simț al datoriei. Masa gustoasă se termina cu servirea socatei, cu
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă, și / Pământ - strângeau ca bogăție / Și
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
pe cât de intangibile pe atât de irezistibile: "Mută-mi casa poemului/ în cerul mării de stele/ luminat cu ochii Tăi/ ca în prima viață/ când m-a auzit cântecul/ fecioarei-pasăre/ cu urechea la Pământ/ Mută-mi casa poemului/ că mă coc de dragoste/ scriind un vis etern/ scufundat în focul/ care iasă înclinat/ din umbra lui/să se plimbe nevăzut/ prin lume." (Vis etern) Cuvintele nuntite, cu împerecheri absolut originale, dovedind o forță de creație impresionantă, semnalizează "simpatii" rezistente dintre termeni
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
se va retrage-n pământ Doar sufletul meu zori va fi în Cuvânt PSALMUL 6 Sufletul meu s-a tulburat de noapte Oasele mele-s ninse de atâta cer Scoate-mă Doamne din nevăzut mister Cum iese lumina din fructe coapte În iad cine Te va lăuda plângând Tulburi sunt ochii mei de supărare Glasul plângerii mele pe cărare Chemă rugăciune născută din gând Dă-mi Doamne gândirii partea mea de cer Și vindecă-mă de patimi și de dor Chiar dacă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
unui vecin Întru slava Ta Doamne mereu mă-nchin Lăcomia am știut s-o bat în cui Nici unui vecin n-am rostit ocară Prin fapte m-am lepădat de păcate Ura lumii în veac n-are să cate Roadele toamnei se coc chiar din vară Cel ce face bine nu se stinge-n veac Din sfânta credință mi-am zidit alt leac PSALMUL 15 Păzește-mă Doamne prin Tine cuget Din gândul Tău se nasc sfinții pe pământ În moștenirea Ta sfântă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
naiba le plătește? Nu, nu se poate decât cu bursă. Trebuie să mă apuc de acum de învățat și să văd dacă mă pot angaja. Aș aduna bani pentru mai târziu...” - Nene, când se fac pălăriile astea mari și se coc semințele? i-a rupt Gavrilă șirul gândurilor, în timp ce se apropia de fratele său, ținând câteva pălării de floarea-soarelui în mână. Uite, nu s-a copt niciuna! a ridicat el mâna ca să le arate fratelui, să fie convingător. - Nu e timpul
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Aș aduna bani pentru mai târziu...” - Nene, când se fac pălăriile astea mari și se coc semințele? i-a rupt Gavrilă șirul gândurilor, în timp ce se apropia de fratele său, ținând câteva pălării de floarea-soarelui în mână. Uite, nu s-a copt niciuna! a ridicat el mâna ca să le arate fratelui, să fie convingător. - Nu e timpul lor acum. La toamnă, băi, sculă, ți-am povestit de atâtea ori, ce naibii ma vrei! - Și dacă am uitat, ce-ai tu cu mine
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
9 la 11 lei? Nu știi că puteam să le punem în pământ la vremea lor și făceau de 100 de ori mai multe semințe decât sunt ele acuma...? - Da, dar nenea nu a vrut să-mi spună când se coc toate semințele astea, ceeee!, a început Gavrilă să se smiorcăie, sforțându-se în zadar să scoată și câteva lacrimi. - Ba eu știu că ți-a spus. Și ieri ți-a spus să nu le rupi degeaba. Le iei pe astea
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
ajutor de șef de post, ca să... - Ca să..., ce? Crezi că un inginer are mălai mai bun decât un milițian de la țară? S-o crezi mata, bă, nea Vasile... Milițianu’ se descurcă, băi...! Ia, mai pune un păhărel! Vă credeam mai copți la minte, da’ dacă așa i-o fi scris în frunte, s-o face și inginer, nu? ...Noroc și sănătate, că-i mai bună decât toate! a închinat el voios ridicând paharul în care privea cu plăcere evidentă culoarea gălbuie
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
la tine, nu mai spuneau că...ești fiu de criminal...acum stătea lângă mine și...după ce ai sorbit repede porția ta de ciorbă, ți-a dat și farfuria lui să mânânci. Și-a rupt și din bucata lui de turtă coaptă pe plită...Nu știu de ce dar e bine...măcar am și eu un prieten acum... După câteva zile a venit un nene..cică e primar...și ne-a dus într-o casă...( e mult spus) părăsită din sat, să stăm
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
Ce văd eu, la alții poate nu le place, Vinovați să fie ochii mei de-acum? Tu te uiți la mine cu atâta pace, Poezie sfântă, și îmi văd de drum Precum în grădină vița cea de vie Când își coace rodul toamna pe araci, Îți ascult porunca dată din pruncie, Spune-i „bună ziua” vântului și taci; Omul cât respiră uită și învață, Fiecare-și poartă amintirea lui, Ce nu-ți place ție nu jigni în viață, Fără frumusețe nici urâtul
APOSTOLUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357908_a_359237]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ILUZII Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Visam o rochie de mireasă S-o port când viile se coc. Visam să-ți fac, iubire, casă Și să strâng toate la un loc! De miere ne-a fost toată vara! În stăpânire m-ai luat Și m-ai făcut să ard ca para; Erai al meu cu-adevărat... Învăț acum
ILUZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358320_a_359649]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SEARĂ DE MAI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului . seară de mai Încă mai plouă cu dalbă lumină și cântec zilele coc fericiri pentru noi în descântec, inorogii mai pasc pe câmpiile-albastre, acolo unde încă se zbenguie visele noastre. Sub cer vesperal se adună cântări, norii-mi tot pasc pe albastre cărări, ard auriu sub un cer vâlvătaie visele noastre iscate din
SEARĂ DE MAI de LEONID IACOB în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358307_a_359636]
-
au hotărît să se întîlnească serile, cînd la unii, cînd la alții, ca să fumeze bărbății pe prispă și să nu mai simtă nevoia să se ducă la crîșmă să facă politică, iar ele, liniștite fără această grijă pe cap, să coace cozonaci sau să migălească la cornulețele cu magiun, care ies atît de pufoase și dispar din farfurii la repezeală. Cezar Dunăreanu descoperise, cu această ocazie, în Neacutare Pandișpan, un interlocutor plin de umor, care nu punea la suflet nimic din
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
și îi uda pieptul cămășii cu lacrimile dragostei. Dincolo, peste drum, Roua îl ajuta atentă pe Cezar Dunăreanu să se spele în bucătăria în care duduia soba, trosneau vreascurile și mirosea a levănțică și a mușețel auriu și a pîine coaptă, îl ștergea ea cu prosopul pe umerii lui largi, de fost sportiv, îi dădea cămașă curată, apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul ei feminin, printre cratițele care îi erau dragi de cînd îi gătea lui
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
două jucau spectacolul inocent al fetelor scîrbite de virilitatea brutală a masculilor, pentru că două fete sînt ca o simfonie a naturii, un bărbat și o femeie simbolizează o furtună cumplită, care smulge acoperișurile, dărîmă podurile și culcă la pămînt holdele coapte de pe cîmpie ... Colega ei, consecventă în intoleranța ei la fumătorii de pipă, împlinise douăzeci și cinci de ani, își cumpărase un cățel ce semăna cu o clepsidră din vată, ajungea acasă pe la ora zece seara, mînca ciocolată, se masturba sau se delecta
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Ne-am respectat mutual și reciproc pozițiile de oameni serioși între oamenii ca și noi, căci între ceilalți, nu cred că ne-ar interesat pe niciunul să fim, nici măcar din curiozitate, dacă am fi fost atunci, când trebuia, puțin mai copți la minte. Am plecat în Spania să lucrez, pentru a-mi ajuta copii să-și termine școala. Dezinteresul politic se oglindea tot mai pregnant în decadența economică națională și în sensul catastrofal în care țara era direcționată, în sensul libertinajului
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Tot aici, unde-s acum, pe acest pământ sărac, Căci sărăcia țării mele, este bogăția mea; Pe vremuri această țara era bogată; Feciorii erau chipeși, 'nalți și voinici, Fetele erau dulci ca lumina de mai Și grâul plesnea în pâinea coaptă în spuză. Aici Dumnezeu a vrut să facă un rai, Dar păgânii călcau hotarul prea des Și vreme puțină era de iubire; Noi n-am călcat în afară hotarul Și n-am râvnit de la alții nimic, Aici ne-am făcut
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]