1,591 matches
-
inserție tumorii este suficientă. În cazul unui sinus invadat tumoral recomandăm rezecția unei porțiuni a peretelui sinusal invadat tumoral, evacuarea porțiunii tumorale care obturează sinusul sagital și refacerea defectului sinusal cu plastie de periost (fig. 4.28). În ceea ce privește meningioamele de coasă, obținerea coridorului de lucru printre venele emisare la sinusul sagital poate fi problematică. Chiar și în aceste cazuri obținerea unui coridor de 1,5-2 cm este suficientă ca prin reducerea progresivă a volumului tumoral să se realizeze în final o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sagital poate fi problematică. Chiar și în aceste cazuri obținerea unui coridor de 1,5-2 cm este suficientă ca prin reducerea progresivă a volumului tumoral să se realizeze în final o ablație completă, care presupune implicit și rezecția porțiunii de coasă infiltrată tumoral. Privitor la meningioamele petroclivale, utilizarea extensivă a drill-ului pentru crearea extradurală a coridorului de lucru este precondiție pentru un rezultat chirurgical favorabil (fig. 4.29). În caz contrar, tracțiunea excesivă asupra creierului va duce inevitabil la sechele neurologice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.79); − Dimensiunile voletului să depășească limită inserțeie durale; − Deschiderea durei cu prezervarea venelor de drenaj; − Invadarea sinusului: Sinus permeabil - excizia peretelui sinusal invadat și plastie cu periost, Sinus complet oclus - ligatura sinusului cu excizia porțiunii invadate și a coasei adiacente (reconstrucția sinusului nu aduce beneficii dar poate duce la pierderi mari de sânge); − Izolarea și prezervarea marilor vene de drenaj; − Izoarea și prezervarea vaselor arteriale normale (deseori înglobate în tumoră!); − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Hemostaza riguroasă (sursele din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de drenaj; − Izoarea și prezervarea vaselor arteriale normale (deseori înglobate în tumoră!); − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Hemostaza riguroasă (sursele din sinusul sagital se opresc de obicei cu patch-uri de surgicel); − Plastia durală cu periost sau substitut dural. Meningioamele de coasă (falcine) − Deschiderea osoasă de preferat cu sinusul sagital la vedere; − Incizia durei cu prezervarea venelor mari de drenaj; − Pătrunderea în spațiul parasagital prin disecția și lărgirea progresivă a spațiului cu prezervarea venelor de drenaj; − Devascularizarea tumorală prin coagularea bazei de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
osoasă de preferat cu sinusul sagital la vedere; − Incizia durei cu prezervarea venelor mari de drenaj; − Pătrunderea în spațiul parasagital prin disecția și lărgirea progresivă a spațiului cu prezervarea venelor de drenaj; − Devascularizarea tumorală prin coagularea bazei de implantare pe coasă; − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Atenție la identificarea, izolarea și prezervarea arterelor pericaloasă și a vaselor emergente normale; − Rezecția porțiunii de coasă infiltrate tumoral (fig. 4.80); − Sinusul sagital inferior uneori bine reprezentat poate ridica probleme de hemostază; − Hemostaza riguroasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și lărgirea progresivă a spațiului cu prezervarea venelor de drenaj; − Devascularizarea tumorală prin coagularea bazei de implantare pe coasă; − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Atenție la identificarea, izolarea și prezervarea arterelor pericaloasă și a vaselor emergente normale; − Rezecția porțiunii de coasă infiltrate tumoral (fig. 4.80); − Sinusul sagital inferior uneori bine reprezentat poate ridica probleme de hemostază; − Hemostaza riguroasă; − Închiderea durei se poate face adeseori fără a fi necesară plastia durală. Meningioamele de fosă posterioară Meningioamele scuamei occipitale - Craniectomie unilaterală ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1,5]. Osteocondroamele Osteocondroamele sunt tumori benigne întâlnite frecvent la nivelul oaselor lungi. Localizarea intracraniană este rară și reprezintă doar 0,1-0,2% din totalul tumorilor intracraniene. Majoritatea lor apar la nivelul bazei craniului, localizările supratentoriale cu baza la nivelul coasei fiind rare. Cele mai multe osteocondroame intracraniene apar solitar dar pot apare și ca parte din neoplazii mezenchimale generalizate ca în boala Maffuci sau Ollier. Osteocondroamele apar cu predilecție la persoane tinere, cresc încet și de aceea ating dimensiuni mari fară a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este determinată de leziunea cauzală inițială, după care pot apare simptome focale neurologice legate de progresia trombozei venoase și simptome determinate de creșterea presiunii intracraniene. Adesea se produce un infarct venos care se asociază cu hemoragie cerebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și vizigoții la vest. Germanii locuiau în sate, în case construite din lemn și pământ. Principalele ocupații ale triburilor germanice erau creșterea vitelor și cultivarea pământului. Muncile agricole erau ușurate de folosirea diferitelor unelte (sape, grape din lemn, seceri și coase din fier) și a plugului greu din lemn cu brăzdar de fier, pe roți și tras de boi. Lângă case se aflau grădini de legume. Complementar, se ocupau cu pescuitul și vânătoarea. Progrese însemnate au realizat în extragerea minereurilor de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii cu scara. Un sătean și-a tăiat piciorul cu coasa. L-au legat de scară și l-au dus. Medicul alerga cu perfuzia pe lângă fuștei. De moare vreun bătrân spre cheile Râmețului, părintele Bradea pune iar scara în funcțiune. «Aici nu ajunge nici o politică: nici a lui Franz Joszef, nici
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că nu ar fi la locul ei, pentru că întreaga poezie e de acolo din Bucium. „Sara pe deal buciumul sună cu jale, . Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum,fluiere murmură-n stână . Și osteniți oamenii cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para. Nu știu, dragă prietene, dacă în bagajul tău s-a nimerit să se afle și o carte
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în primejdie, iar noi eram chemați să ne îndeplinim sfânta datorie ostășească. Am lăsat totul baltă, prieteni, învățătură, serviciu și am pornit în întâmpinarea sorții. Eram convinși că dușmanul putea fi răzbit numai cu uneltele războiului. Cartea, creionul, plugul și coasa trebuiau înlocuite temporar cu pușca, grenada, mitraliera, tunul, tancul, avionul sau nave de război, pentru folosirea cărora era nevoie de mintea și de brațele noastre. Luni de zile nesfârșite, am străbătut sute de kilometri, istoviți de arșiți și ger. Am
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
grâu în acea vreme! - n.a.), grăbiți de apropierea unei furtuni neașteptate, astfel și cei din lunca Vasluiuluiă.loveau cu nădejde” . Dintr-un cu totul alt motiv și marele Iorga zice: „ăTopoarele, securile, ciomegile și ghioagele bătură turbat asupra haitei lupilor, coasele începură să taie holda cruntă a picioarelor cailor turcești. Cu cât ținea mai mult frământarea, cu atât se făcea mai strașnic în desișul zăpăcit al dușmanilor” . Dus de val se lasă și colonelul Gh. Romanescu: „Ziua bătăliei: 10 ianuarie 1475
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ungaria sau din alte țări apusene. Asemenea aprecieri l-au făcut și pe Mihail Kogă lniceanu să facă remarca: „Puterile domnului Moldovei erau alcătuite numai din patruzeci de mii de oameni, dintre care cea mai mare parte erau țărani cu coase și cu topoare, armele cele mai înfricoșate în mâna poporului, când îi adus la deznădejde”. Se vede clar că ilustrul istoric și om politic, care în discursurile din Parlamentul României a făcut dovada cunoașterii perfecte a situației sociale la români
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cumpăra arme de la armurierii sași din Ardeal, dădea arme vitejilor și cavalerilor săi, inspecta, în cadrul ceremoniilor militare, armele celor care participau la oaste și nu se poate crede că la aceste inspecții îndrăznea cineva să vină în fața Marelui Domn cu coasa sau cu toporul. Că străinilor li s-a părut sau credeau că războiul poate fi dus numai de oameni cu blazon nobiliar, ceea ce la noi nici boierii mari nu aveau, ține de percepția lor asupra realităților sociale de la noi, dar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
militară, care acoperă toată inactivitatea guvernelor României moderne și contemporane în legătură cu dotarea armatei, de la războiul de independență din 1877-1878, până la participarea la al doilea război mondial (1941- 1945). A prezenta pe oștenii lui Ștefan ca pe niște telurici, ghiogari, cu coase și topoare, combătând armata de elită a turcilor, înseamnă să ne înjosim ca popor și să minimalizăm rolul marelui voievod și domn care a fost Ștefan cel Mare în luptele antiotomane purtate cu atât curaj și vitejie. Desigur, expresiile „oate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de mai jos: (a) "Nică, dragul mamei! Vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemene nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi lua de la Fălticeni
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cotton Gin. A fost atunci o perioadă de mici descoperiri și invenții care au dat un imens impuls vieții. La 1831, Cyrus Mc. Cormick a venit cu secerătoarea, la 1846, prima mașină de cusut, s-a extins apoi cositul cu coasa, apoi o mică mașină pentru fabricat lumânări, iar Benjamin Franklin în 1742 a venit cu prima sobă de gătit - încălzit. Țăranii noștri, ca și cei din Balcani, găteau pe la 1935-1940 încă pe pirostrii, ghemuiți jos, depunând o muncă istovitoare. În
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
tuberozitățile frontale. Pe fața endocranială: - medial: creasta frontală internă în sus: sinusul sagital. Prezintă: partea orizontală - lama ciuruită Prin orificiile lamei ciuruite trec nervii olfactivi partea vsupeerticală cu 2 segmente - rior și inferior Pe segmentul superior - crista galli - se inseră coasa creierului. Segmentul inferior se articulează cu osul vomer și formează partea osoasă a septului nazal. 2. Osul etmoid Posterior față de osul frontal Participă la formarea bazei craniului, a orbitelor și a foselor nazale. masele laterale ale etmoidului Participă la formarea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
poate trece la improvizații simple: diverse activități fizice, intelectuale, din diverse medii: uman, al faunei și florei, care se pot lega pin gesturi sau mișcări imitative sau afective. Astfel, câteva exemple: gestica imitativă - croitorul care pune ața În ac și coase, se Încurcă ața, etc.; alergătorul de maraton neantrenat, etc. sau gestica afectivă: dragoste neîmpărtășită - idile dintre o pisică și un motan, inocența pusă În valoare prin pantomima comică. Recomandăm pantomima ca mijloc de obținere a expresivității corporale și faciale În
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
în culoare Și, pe aripi călătoare, Îl aflăm și în cicoare. Și la bază avionul Are ,,a’’, dar și-n motoare; Capra, vaca și vagonul Au mai mulți; și-n arc apare. Ana sapă azi grădina, Tata e plecat la coasă, Mama pregătește cina, Iar Andrei deja-i la masă. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,A’’ apare în cuvinte. Câți de ,,a’’ pe-aici se joacă? Văd că are-o pană-n mână; Desenat-a ieri
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
binecuvântarea mirilor, iar după un întreg ritual, mirele își smulgea femeia din brațele rudelor „ca romanii pre sabince“, o trecea peste pragul ușii și „zbura cu dânsa în cămara amorului“. Dar toate aceste „alegorii“, „idilii practice“ au fost distruse de „coasa civilizației“. Chiar și în satele de la munte a apărut un nou chip de a face curte, și anume: „o fată căreia i-au plăcut un flăcău din vreun sat, îi dă voie să vie s-o vadă o dată pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
arme se foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul, basul etc. Viața oamenilor de la Hudești a fost în strâns contact cu pădurea. Se poate vedea odată mai mult legătura puternică
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Că și eu m-oi mărita Mai la deal de casa ta Și ți-oi rupe inima ție și lui maică-ta.” Sau: „Păsărică, mută-ți cuibul Că vine badea cu plugul Păsărică mută-ți casa Că vine badea cu coasa Eu casa că mi-aș muta De m-ar lăsa inima, Dar inima nu mă lasă Să mă mut din iarba deasă.” 154 Sau: „Păduricea-i verde Mândra-n poartă șede, Badea pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
doua zi. în ziua nunții, vorniceii însoțiți de muzică îl ajutau pe mire să se bărbierească, să se pieptene și să se îmbrace cu hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde ciucălău / Radeți barba de flăcău ! După ce te-ai însurat / Barba-i bună de aruncat . La pieptănat îi aduceau grebla, iar la îmbrăcat îi aduceau haine vechi și rupte de ale tatălui său. în tot acest
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]