13,334 matches
-
meditat mult, cu siguranță, la al treilea capitol, "Logica artei sau experiența estetică". Pentru Lupasco, arta este căutarea "contradicției logice existențiale", iar estetica este "știința cuantică în germene, în fașă", o "conștiință a conștiinței". Arta unei epoci date utilizează materialul cognitiv al etapei respective și, prin urmare, istoria artei se grefează pe "istoria cunoașterii, adică pe devenirea logică". Lupasco profetizează că arta "va înflori cel mai amplu spre sfîrșitul unei dezvoltări "utilitare", adică al unei dezvoltări logice a cogniției"8. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Experiența microfizică și filosofia lui Ștefan Lupașcu, lucrare de licență în filosofie, sub conducerea lui Victor Voicu, Facultatea de istorie, filosofie și teologie, Universitatea "Dunărea de Jos", Galați, 2008. * Olivier Penelaud, L'opportunisme cogni-tif. De la conduite automobile à la psychologie cognitive, teză de doctorat în psihologia proceselor cognitive, Universitatea Paris 8, 2008. CUPRINS Cuvînt înainte 7 1. Opera lui Stéphane Lupasco Privire panoramică 11 Introducere 11 Știința, invarianța și universalitatea 14 Terțul inclus 20 De ce este terțul inclus un scandal intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lucrare de licență în filosofie, sub conducerea lui Victor Voicu, Facultatea de istorie, filosofie și teologie, Universitatea "Dunărea de Jos", Galați, 2008. * Olivier Penelaud, L'opportunisme cogni-tif. De la conduite automobile à la psychologie cognitive, teză de doctorat în psihologia proceselor cognitive, Universitatea Paris 8, 2008. CUPRINS Cuvînt înainte 7 1. Opera lui Stéphane Lupasco Privire panoramică 11 Introducere 11 Știința, invarianța și universalitatea 14 Terțul inclus 20 De ce este terțul inclus un scandal intelectual? 23 Logica energiei este o logică cuantică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ayer și filosoful american Charles Stevenson. Potrivit lui Ayer, cuvintele morale nu se referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum susțineau naturaliștii, nici la una non-naturală, așa cum afirmau intuiționiștii. Aceste concepte nu au niciun înțeles cognitiv. Pentru emotiviști judecățile morale manifestă atitudini, exprimă o stare afectivă a vorbitorului în legătură cu obiectul avut în vedere și răspândesc această stare publicului, influențându-i astfel conduita 15. Conform lui Stevenson, termenii valorici au atât o componentă descriptivă, cât și una
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
proces psihic complex, de conștiință și de voință, ce are baze neurologice și psihologice. În cadrul acestui proces psihic pot fi identificați doi factorii: factorul intelectiv și cel volitiv. Din punct de vedere intelectiv, actul voluntar al omului conține un proces cognitiv complex, ce presupune cunoașterea obiectului și a realității, conștientizarea trebuințelor și dorințelor, medierea și reglarea modelului informațional al individului cu cel al lumii exterioare, valorizarea motivelor, scopurilor, mijloacelor și corelarea lor prin prisma exigențelor propriului eu și a celor obiective
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
volitive și motivaționale, într-o continuă legătură de condiționare și influențare reciprocă 8. Dreptul pozitiv nu este interesat de componenta afectivă a atitudinii, ci doar de celelalte două componente conștiința și voința exprimate în conduita exterioară a individului. Sub aspect cognitiv interesează dacă fapta a fost săvârșită în cunoștință de cauză sau nu, dacă făptuitorul și-a reprezentat corect sau eronat rezultatul, dacă a înțeles semnificația normativă a consecințelor rezultatului. Sub aspect volitiv interesează dacă subiectul a voit, a fost indiferent
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
subiectul a voit, a fost indiferent, nu a voit să se producă rezultatul și consecințele acestuia. Cele două aspecte nu pot fi însă tratate separat, căci "nu pot să vreau fără să știu ce vreau și că vreau"9. Componenta cognitivă este importantă sub aspectul prevederii, elaborării scopului și planului de acțiune, iar cea afectiv-volitivă pentru impulsionarea planului de a se converti in re10. Esențială pentru corecta definire a acestui concept este observația că vinovăția implică libertatea voinței subiectului, caracterul deliberat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-i verbal și lăsați-i să exerseze. Ajutați-i să inițieze o conversație, să formuleze o cerere, să respecte regulile. In timp ce vorbiți cu ei păstrați contactul vizual si căutați să ignorați comportamente problematice, acordând atenție comportamentelor pozitive. Dezvoltarea cognitiva si sociala este direct influențată de calitatea timpului petrecut cu copilul. Oferindu-i zilnic momente în care se va simți apreciat vom contribui la creșterea stării sale de bine și la dezvoltarea sa personala. Mai ales preadolescenții așteaptă o mai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
de-a doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul mesajului vezi, de exemplu, utilizarea unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
educatorul, alte persoane) etc. ale situației de comunicare didactică; dezvoltarea normală, fizică și psihică, în ritm propriu, a copiilor; satisfacerea ,,nevoilor interioare" ale copiilor preșcolari: nevoia de mișcare, de relaxare, curiozitatea; ancorarea copilului în joc activitate fundamentală; realizarea de achiziții cognitive; formarea unor deprinderi de comportare civilizată; formarea conștiinței de sine; valorificarea/actualizarea și dezvoltarea capacității de a comunica verbal, nonverbal și paraverbal; formarea unor deprinderi de muncă intelectuală, familiarizarea cu anumite tehnici ale acesteia; formarea unor deprinderi motrice; optimizarea prin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de comportare civilizată; formarea conștiinței de sine; valorificarea/actualizarea și dezvoltarea capacității de a comunica verbal, nonverbal și paraverbal; formarea unor deprinderi de muncă intelectuală, familiarizarea cu anumite tehnici ale acesteia; formarea unor deprinderi motrice; optimizarea prin deschidere a universului cognitiv și afectiv 80 al copilului preșcolar stimularea memoriei, imaginației, atenției, coordonatelor limbajului etc.; pregătirea copilului pentru accederea la etapa ulterioară: nivelul învățământului primar (coordonată preponderentă în cadrul nivelului II 5-6/7 ani al etapei preșcolarității). Prin prisma acestei ultime perspective vizate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
evaluării etc. Vezi, în acest sens, Figura 1 ca modalitate de schematizare a reperelor considerate esențiale ca premise ale delimitării unei didactici a preșcolarității în contextul educațional actual. comunicare socializare conștiință de sine comportare civilizată instrumente relații de colaborare achiziții cognitive cu educatorul/ceilalți copii univers afectiv adaptare mișcare, curiozitate, relaxare jocul activitate fundamentală pre-școlaritate cadru organizat, competent, sistematic sistem de activități de diferite tipuri (AC, AA, ARR, ADEAI, AR, AO, E) anticipare/prefigurare a etapei mici școlarități educatorul activitate de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
bază și a cunoștințelor operaționale; dezvoltarea și perfecționarea proceselor de cunoaștere: percepții, reprezentări, atenție, memorie, gândire, limbaj, imaginație; formarea deprinderilor și a capacităților intelectuale; însușirea normelor de igienă a activităților intelectuale; cultivarea sentimentelor intelectuale și dezvoltarea motivației bazate pe impulsul cognitiv sau trebuința de cunoaștere"115), obiectivele educației morale (,,formarea conștiinței morale, a conduitei morale și a trăsăturilor morale de caracter"116), obiectivele educației estetice (,,formarea capacității de a percepe și aprecia valorile estetice", ,,identificarea și cultivarea simțului estetic/formarea gustului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exemplu, pentru o activitate de lectură după imagini (Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici) având ca obiectiv fundamental reconstituirea, prin povestire, a subiectului/conținutului unei povești, cu punctul de plecare într-o imagine-pretext, pot fi formulate următoarele obiective operaționale: (a) obiective cognitive 128: să recunoască titlul poveștii, pornind de la imaginea-pretext; să prezinte episoadele acțiunii, după imagini; să folosească anumite cuvinte/sintagme din textul original; să plaseze imaginea-pretext în succesiunea logică a celorlalte imagini prezentate; să coreleze o sintagmă/propoziție dată cu imaginea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de informații, de valori, ca ,,inovator"; rolul de facilitator al însuși demersului în care se încadrează, pe care îl optimizează. A se vedea, în acest sens, și teoretizarea/sistematizarea funcțiilor atribuite, în literatura de specialitate, metodelor didactice, în general: funcția cognitivă, funcția formativ-educativă, funcția motivațională, funcția instrumentală (operațională) și funcția normativă (de optimizare a acțiunii)145. Metoda didactică, înțeleasă drept cale aleasă în vederea atingerii anumitor obiective, indisolubil legată de celelalte componente ale procesului 146 (și condiționată de acestea), constituindu-se ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
un interval de timp dat. Expunerea poate fi însoțită de utilizarea unor materiale auxiliare care să susțină elementele prezentate oral, decodarea și interpretarea corectă a acestora de către copii: planșe, desene, obiecte, filme/diafilme etc. ( Obiectivele vizate sunt subordonate atât domeniului cognitiv (prin actualizarea și transmiterea unor informații din diferite domenii de activitate), cât și celui afectiv 192 (prin sensibilizarea copiilor prin prisma aspectelor prezentate/expuse). ( Deși criticată, în literatura de specialitate, din punctul de vedere al ,,pasivității" copiilor, această metodă poate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
metodei instruirii asistate de calculator implică utilizarea unor soft-uri de diferite tipuri: de exersare, consolidare, prezentare interactivă de noi cunoștințe, stimulare de idei și sugestii, asociere sau deschidere la domenii corelate, simulare a unor fenomene reale, furnizare de modele cognitive, evaluare a cunoștințelor, dezvoltare a unor capacități sau aptitudini (prin activități de joc)194 etc. ( Valorificarea acestei metode este motivantă pentru copii, în condițiile atracției pe care calculatorul o exercită de la cea mai fragedă vârstă, atracție care poate fi valorificată
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Jocul/activitatea ludică reprezintă un liant indispensabil în dezvoltarea copilului, îndeplinind funcții specifice, a căror pondere a fost punctată diferit în literatura de specialitate, cumulul lor reflectând însă tocmai pluralitatea și complexitatea coordonatelor care definesc acest tip de activitate: * funcția cognitivă în teoria lui Piaget; * funcția socială după Wallon și Château; * funcția proiectivă în opiniile lui Freud și Winnicott 202. Jocul ca metodă didactică activ-participativă este centrat pe raportarea la/descoperirea/fixarea de conținuturi, în condițiile implicării copiilor în propria instruire
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
gradul de socializare (cu subiecți de aceeași vârstă, respectiv de vârstă superioară/inferioară, cu subiecți cunoscuți în măsură diferită, în contexte diferite etc.); * dezvoltarea capacității intelectuale a preșcolarilor, reflectată pentru aria curriculară avută în vedere aici în limbaj; * dezvoltarea proceselor cognitive; * caracteristici ale motivației, ale afectivității; * nivelul creativității copiilor, deschiderea către nou, către inedit etc.; * caracteristici ale motricității; * capacitatea de a acționa în anumite contexte; * particularități ale comportamentului preșcolarilor; * capacitatea de a relaționa elementele teoretice cu cele practice (și invers); * gradul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de elemente grafice, corespunzătoare sarcinii formulate de cadrul didactic, a realiza un afiș pentru a anunța un eveniment din grădiniță etc.; diacronic: * evaluarea inițială realizată în primele două săptămâni ale anului școlar, când se adună informații privind stadiul psiho-fizic, intelectual/cognitiv, socio-afectiv etc. al copiilor preșcolari cu care se va lucra; * evaluarea continuă realizată prin valorificarea pe parcursul unei etape 332 a diverse metode evaluative; * evaluarea finală realizată la sfârșitul unei secvențe instructiv-educative; de exemplu, la sfârșitul ciclului preșcolar; ca elemente evaluate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
genitiv/da-tiv ale substantivului, acordul adjectivului cu substantivul determinat, personajele unui basm povestit de către educatoare/educator, formulele de salut etc.; * evaluarea globală cu trimitere la domenii de conținut (de exemplu, comunicarea orală), la caracteristici ale copilului preșcolar în plan cognitiv, socio-afectiv, psihomotor etc.; de asemenea, pot fi incluse aici, ca subdiviziuni, evaluarea procesului de învățare, evaluarea performanțelor, precum și evaluarea a ceea ce s-a învățat în grădiniță, respectiv în afara acesteia; o situație particulară este reprezentată, în acest sens, de evaluarea clinică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Voiculescu: 2003: 14-17. 122 Programe 1998: 15. 123 Manolescu 2004: 314-315. 124 Programa 2005: 35. 125 Programa 2005: 39. 126 Programa 2005: 35-44. 127 Voiculescu 2003: 56. 128 În studiile consacrate acestui aspect al finalităților, obiectivele sunt raportate la domeniul cognitiv (în cadrul căruia B. Bloom a identificat șase capacități-tip: cunoașterea, comprehensiunea, aplicarea, analiza, sinteza și evaluarea), domeniul afectiv (după B. Bloom, cuprinzând cinci clase comportamentale: receptarea, reacția, valorizarea, organizarea și conceptualizarea, respectiv caracterizarea prin raportare la valori, ultima prezentată de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mișcările de bază, abilitățile perceptive, abilitățile fizice, priceperile și comunicarea non-discursivă) vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 198, Ezechil 2003: 28-34 etc. 129 Vezi și Cristea 2000: 271. 130 Vezi conținutul procesului de învățământ definit ca ,,ansamblu de cunoștințe, priceperi, deprinderi, strategii, atitudini cognitive, care vizează stimularea dezvoltării personalității preșcolarilor, elevilor, studenților, semnificativă în plan intelectual-mo-tivațional-profesional-estetic-fizic" Cristea 2000: 54. 131 Pentru cele ,,patru niveluri de concretizare" a ,,conexiunii disciplinare" multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea, vezi Cucoș 2002: 221. 132 Manolescu 2004: 115-116. 133 Dictionnaire actuel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de ordin curricular ar putea fi aceasta: informația este un construct propriu al individului, ivit în momentul interacțiunii acestuia cu elementele de cunoaștere socialmente sugerate. Cunoștința achiziționată este mai mult decât un dat exterior individului, un rezultat al unor procese cognitive interne ale subiectului" Cucoș 2006: 155. 138 Apud Momanu 2002: 53. 139 Vezi și raportarea la cultural, în condițiile în care ,,pentru a facilita contextualizarea cunoștințelor în raport cu locul lor de emergență, învățământul trebuie să-și selecteze astfel conținuturile, încât să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lui Blake converg spre validarea ipotezei interfinitudinii, pe care am descris-o pe larg în volumul nostru Romantismul german și englez ca fiind una dintre cele mai importante temelii ale gîndirii romantice. Iată ce spune Blake despre cele patru coordonate cognitive și ontice (cei patru Zoa): "Și cele Patru Puncte acestfel sînt privite în Marea Veșnicie: Circumferință la Apus; la Miazăzi, Zenitul; la Miazănoapt', Nadirul; la Răsărit, Centrul cel pururea de neatins. Acestea-s cele patru Chipuri spre cele Patru Lumi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]