2,821 matches
-
doar în suflet mocnesc, În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!... Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!... Îmi rechem amintiri, când copii noi eram, Hoinăream satu-ntreg și frumos colindam!... Ce ușor învățam și cuprinși de fiori, Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstori Iar mămuca, mereu cu un glas
ÎN AJUN DE CRĂCIUN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341519_a_342848]
-
spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!... Îmi rechem amintiri, când copii noi eram, Hoinăream satu-ntreg și frumos colindam!... Ce ușor învățam și cuprinși de fiori, Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstori Iar mămuca, mereu cu un glas tremurat, Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat! Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun, Toți eram fericiți
ÎN AJUN DE CRĂCIUN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341519_a_342848]
-
cerneală uitată în bancă scăpându-mă de păruiala mamei, care citea pe nerăsuflate”Magazin Istoric” pentru care uneori renunța la pachetul de țigări, tata, dragul meu tată, care ne trezea în fiecare dimineață de Crăciun cu”Ziurel de ziuă”, care colinda satele din vârf de munte pentru o poezie sau un descântec de nuntă. După ce ne-am rânduit cu toții, a sosit mama. A așezat cu grijă laboșul în care tocănița de pui crescut în curtea ascunsă de dalii revărsa spre noi
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
-n trupul tău Și te apără de rău. CRAINIC 2 : Darul lacrimilor tale răsărite în pocale lujeri mici de lăcrămioare rouă în mărgăritare. Chiar și stelele suspină în lumina cea mai lină din seninul de oglindă căci un înger îți colindă Lerui Ler și flori de dor pentru cel Mântuitor. CRAINIC 1 : După cântece de-Ajun am ajuns la Sfânt Crăciun. S-a dus vremea de postit Căci Mesia a sosit. INTEPRET 4 : Te-ai născut o, Sfânt Pruncuț într-o
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > TOTUȘI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului totuși Plecăm mereu sub luminări de zodii să colindăm hotarele celeste și cățărați pe-ale valurilor creste suntem semințe-n ale vieții rodii. Și-mbrățișați sub soarele iubirii mai ardem pe nisipul încă ud, tu Polul Nord, eu Polul Sud, magnetice contrarii ale firii. Deși în taină sufletul nerod plătește
TOTUŞI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342052_a_343381]
-
rămas consoane-n cornul serii, vocalele mă cheamă-n așternut ... ”, „Să ieși din ea, Poporul meu, pe lacrimi de tămâie zimbrul moare ... ”, „Litanii la poarta Raiului. Nu plângă nimeni, caii-mi sunt departe...”, „La nunta Mielului. Neprihănire, chipul tău mă colindă în somn ... ”, „Voi, amăgiri deșarte, Cuvântul înzidește ... ”, „Final în tăcere. Apocalipsa după apocalipsă. Da, vin curând! ” Metaforele din titluri se corelează cu reperele universului liric, inepuizabile ca substanță și sens. Într-un alt spațiu și timp configurația Poetului se amplifică
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
un palat în vârful muntelui să stăm ca pustnicii? CONTELE DRACULA: Nuuu, draga mea! Acolo este o adevărată împărăție! Vampiri și vampirice abia așteaptă să vă luați tronul în primire! PRINȚIȘOR: Eu accept cu plăcere! CONTELE DRACULA: Șunteți liberi să colindați ori unde în lumea asta, dar să nu vă părăsiți definitiv plaiul natal! PRINȚIȘOR: Chiar că merită să ne trăim viața! NARCISA:Și urmașii noștri? CONTELE DRACULA: Ei, pe fiul tău lasă-l în plata Domnului! Deja e fecior mare
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NINSORI ALBASTRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Ninsori albastre Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete,la fiecare,Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste
NINSORI ALBASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341766_a_343095]
-
spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete,la fiecare,Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag Cântecele urcă spre stele,mai sus, Constelațiile vin să vadă Cum din suflet se naște Iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul străbun Copii aprind neliniști în astre Visând sub brazi păduri de Crăciun. Burgul
NINSORI ALBASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341766_a_343095]
-
mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... TOAMNA Pe strada cu plopi doar vântul colindă, Frunze foșnesc și-n aer se plimbă. Jos un covor din frunze uscate, În galben-ruginiu și maro pictate. E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi, Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi. Spre seară, pe ramui, păsari s-
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... TOAMNA Pe strada cu plopi doar vântul colindă, Frunze foșnesc și-n aer se plimbă. Jos un covor din frunze uscate, În galben-ruginiu și maro pictate. E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi, Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi. Spre seară, pe ramui, păsari s-
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
o fată frumoasă, chinuită încă de la naștere de blestemul orbirii. O chema Constantina și, în ciuda beznei care îi întunecase viața, chipul ei era mereu luminos, iar vorbele ei erau mereu dulci și mângâietoare. Fericirea ei cea mai mare era să colinde, cât era ziulica de lungă, prin pădurile nesfârșite ale Vâlcanului, să asculte foșnetul frunzelor, să simtă aroma poienilor, să mângâie petalele florilor ori să-și îndulcească sufletul cu cântecele fermecate ale păsărilor. Se zice că avea chip de înger, iar
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
loc este cu siguranță unic în lume. Nu mai stau să-l descriu deoarece sunt convins că l-ați văzut deseori în filmele western! Fiindcă ne mai rămăseseră câteva ore până se lasă întunericul am dat o raita prin urbe colindând prin magazinele de suveniruri. Peste noapte am tras la resortul „Junipine” situat în amonte pe valea Sedonei într-o adâncitura împădurita. Am dormit bine, dar am visat cu indieni, căutători de aur și pelicule hollywoodiene. Duminică, 16 ianuarie 2011 Abia
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
uitată Școala, cu acei slujitori care i-au pus condeiul în mână, sau l-au atenționat că pentru viață trebuie să fii bine pregătit. Ca viața satului să fie cumva întregită sunt prelucrate sărbătorile cu obiceiurile specifice precum; Ovideniile și Colinda ce mare, cu trimiteri directe la personalitățile locale sau oameni simpli cu defecte și calități. Ceea ce am remarcat cu interes deosebit sunt creațiile; Inevitabilul schimb și Previziune, prin care autorul se întreabă ce va fi în viitor? Care sunt perspectivele
ANONIMUL DUMITRU VIZITEU UN TALENT NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342336_a_343665]
-
dovadă că după ce profesorul moare, Eminescu nu mai e interesat de gimnaziu și pleacă aiurea hoinărind cu trupa de actori prin țară. Acum înflorește erosul. Era la vârsta când iubirea dă în floare. Iubirea și aventura pun stăpânire pe el. Colindă țara cu trupele de actori, se emancipează, discută cu artiștii, devine chiar artist în ,,Răzdvan si Vidra”, jucând rolul ciobanului. Un rol de seamă în viața lui l-a jucat revista ,,Familia” a lui Iosif Vulcan. Aici publică primele poezii
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Grupul nostru începea colindul de la Gura Lotrului și venea către Brezoi, trecând pe la fiecare gospodărie. Le cântam la poartă colindul de afară și cine avea plăcerea să primească colindătorii ne invita în casă și îi colindam pe toți. Îmi amintesc că pe Dăneasa locuia Onu Macarie, o familie deosebită de intelectuali bogați dar și apropiați de oameni. Întotdeauna ne primeau cu bucurie și ne dăruiau cei mai mulți bani. De multe ori ne așteptau în poartă. Îmi aduc
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
pregăteam, să cântăm în mod special pentru dânșii melodia preferată a familiei „Sub umbriță de portiță”. În casă ne pofteau să stăm la masă și ne serveau cu aperitive, prăjituri, cozonac, vin sau țuică, după preferința fiecărui colindător. După ce îi colindam pe toți ai casei le cântam colinda de plecare și ne oferea o sumă de bani importantă. Ne urau la rândul lor să avem parte de fericire în viață, să fim sănătăși, iar anul care vine să fie mai bun
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
până ajungeam la Monumentul Eroilor. Pe acea vreme, la care mă refer, nu erau construite blocurile. De la Monument o luam pe partea dreaptă până la Banca de credit, la pod, apoi ne întorceam pe partea cealaltă și urcam pe Groapa și colindam locuitorii pe vale în sus până în fundul podului, la poalele muntelui. De acolo coboram și ne continuam colinda până în Vultureasa, loc unde de multe ori ne întâlneam cu grupurile din Vasilatu sau cel din Păscoaia. Câteodată întârziam în noaptea Ajunului
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
o luam pe partea dreaptă până la Banca de credit, la pod, apoi ne întorceam pe partea cealaltă și urcam pe Groapa și colindam locuitorii pe vale în sus până în fundul podului, la poalele muntelui. De acolo coboram și ne continuam colinda până în Vultureasa, loc unde de multe ori ne întâlneam cu grupurile din Vasilatu sau cel din Păscoaia. Câteodată întârziam în noaptea Ajunului și ne prindeau zorile pe drum, dar gazdele ne așteptau să-i colindăm chiar dacă ajungeam pe la ora 10-11
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
acolo coboram și ne continuam colinda până în Vultureasa, loc unde de multe ori ne întâlneam cu grupurile din Vasilatu sau cel din Păscoaia. Câteodată întârziam în noaptea Ajunului și ne prindeau zorile pe drum, dar gazdele ne așteptau să-i colindăm chiar dacă ajungeam pe la ora 10-11 în ziua de Crăciun. Ne întâmpinau la porți, iar după ce le cântam colinda de afară ne invitau în casă. Nu scăpa nici o familie necolindată. Era mare veselie și bucurie de Nașterea Domnului. Oamenii erau respectoși
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
Vasilatu sau cel din Păscoaia. Câteodată întârziam în noaptea Ajunului și ne prindeau zorile pe drum, dar gazdele ne așteptau să-i colindăm chiar dacă ajungeam pe la ora 10-11 în ziua de Crăciun. Ne întâmpinau la porți, iar după ce le cântam colinda de afară ne invitau în casă. Nu scăpa nici o familie necolindată. Era mare veselie și bucurie de Nașterea Domnului. Oamenii erau respectoși, primitori și cu dragoste pentru obiceiurile transmise din moși strămoși. În vremea aceea era unul pe care îl
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
mai mare cu atât parcă din ambiție omul de rând nu se despărțea de glie și obiceiurile strămoșești. Am explicat la gazde că am fost reținuți de securitate și de aceea am întârziat. Cu toate această piedică am reușit să colindăm pe la toate casele Am ajuns la unele familii după ora 11 în ziua de Crăciun. După ce m-am căsătorit n-am mai mers cu colindătorii decât la familiile noastre ale membrilor grupului. De atunci, de prin anii 60 au cam
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
pentru neamul meu... La Reșița și Orșova, am admirat noile locașuri de închinăciune într-un stil arhitectonic al zilelor noastre și cu condițiile cele mai moderne. M-am simțit și în aceste orașe, ca și peste tot pe unde am colindat în țară, cu sufletul îmbobocit într-o realitate plină de bucurie, văzând că Dumnezeu a readus liberă credința și în țara sufletului meu... Întâlnind atâția prieteni și sceptici întorși la Dumnezeu, mi-am întărit - și eu - credința în sufletul meu
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
chihlimbarii de cuvânt. An de an au fost crescute cu drag și stropite în roua sufletească până au devenit, sub oblăduirea soarelui darnic, flori neasemuite. Dar Ana Maria nu și-a propus să părăsească într-o zi grădina spre a colinda meridianele în căutarea diamantelor de gând și de cuvânt. Cu grădinița ei în suflet, ea a pornit căutările, mai întâi în împrejurimi, apoi mai departe, în chip temerar, spre ținuturi necunoscute. Cântecul de Liră i-a fost înger păzitor, însoțitor
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
pornesc spre tării cu ochii obosit - tot mai obosit - răstignesc în ei clipa de zbor desfrunzită. ,, 13. Vasile Mandric ,, În nări cu miros de Polul Nord Cineva Ne bate-n geam cu degetul Să ne distribue Cartelă pentru lumină Vântul ne colindă Cu somn Gândul de iarnă a-nceput să-nflorească a viscol pe la ferestrele unde ne dorm visele obosite de atâta vară lipsă. ,, 14. Hugo Mărăcineanu ,, ......................................... Și dacă-i dar și se închide?! Părăsiți-mă în chinul ce e dar al
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]