8,620 matches
-
anumite persoane. Putem citi astfel din tabel numărul și frecvența trăsăturilor (conceptelor) pe care subiectul le utilizează în caracterizarea cunoscuților, precum și indivizii care i se par mai asemănători. De reținut că suita de concepte de care are nevoie subiectul pentru compararea altora nu întrece, de regulă, 20-30 (Bannister, 1973). Tehnica lui Kelly vizează obținerea repertoriului de „constructe” prin care subiecții își „însușesc” lumea, interpretează și anticipează evenimentele. În concepția autorului, constructele - funcționând ca atribute sau propoziții bipolare - sunt personale, aceasta însemnând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modele generale de apreciere, care ecranează diferențele individuale.) De aceea, aportul metodei grilei de repertoriu în investigația valorilor ar crește substanțial prin formularea instrucției de așa manieră, încât subiectul să indice persoane din medii sociale eterogene și, mai ales, prin compararea descrierilor realizate de subiect cu informații din alte surse referitoare la persoanele caracterizate de el. S-ar putea reliefa astfel mai pregnant coeficientul personal în perceperea și interpretarea semenilor și a situațiilor. În clasa tehnicilor (semi)proiective pot fi incluse
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre frecvențele acestor unități, se desprinde tendința, intenția exprimată în documentul analizat. Pe lângă simpla consemnare a prezenței sau absenței atributului, se poate evalua și tăria, gradul de intensitate cu care se manifestă atitudinea. Fidelitatea procedeului se poate estima fie prin compararea rezultatelor la care au ajuns diferiți analiști ce au lucrat independent pe același document și cu aceleași categorii și indicatori, fie prin compararea rezultatelor unuia și aceluiași analist obținute la intervale de timp mai mari. O valoare a indicelui de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și tăria, gradul de intensitate cu care se manifestă atitudinea. Fidelitatea procedeului se poate estima fie prin compararea rezultatelor la care au ajuns diferiți analiști ce au lucrat independent pe același document și cu aceleași categorii și indicatori, fie prin compararea rezultatelor unuia și aceluiași analist obținute la intervale de timp mai mari. O valoare a indicelui de corelație a interversiunilor analitice mai mare de 0,70 poate fi considerată acceptabilă. În ceea ce privește validitatea, deși e imaginabilă și utilizarea validității de predicție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anglo-americană terminologia din domeniu este mai precisă (vezi Segalen, 1987). E în joc, desigur, contribuția masivă a antropologilor americani și englezi la sistematizarea și interpretarea teoretică a unui bogat material faptic. M. Harris arată în acest sens (1975b, p. 331): „Compararea vieții domestice a sute de culturi din toată lumea i-a condus pe antropologi la concluzia că există două principii cognitive universale care influențează organizarea vieții domestice în orice loc. Primul este principiul afilierii (affinity), sau al relațiilor prin mariaj. Al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
4 Procese și comportamente grupale 1. Tipuri și caracteristici 136 1.1. Tipuri de grupuri 136 1.2. Parametri și funcții 140 2. Performanța de grup 143 2.1. Principalele tipuri de acțiuni și sarcini 143 2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individuale 145 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing) 148 3. Structuri (rețele) și procese grupale 151 3.1. Comunicarea în grup 151 3.1.1. Caracteristicile comunicării 151 3.1
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pare că sunt aici în joc mecanisme fine psihofiziologice, cum e cel al bipolarității nou/vechi, acomodare/plictiseală, dar, mai cu seamă, al fricii față de necunoscut. Cu precădere în tinerețe și maturitate, formarea și schimbarea atitudinilor noastre au ca sursă compararea socială. Spre deosebire de învățarea socială, cu atât mai mult în formele ei de condiționare, aici mecanismul deliberativ este central. Ne comparăm cu ceilalți pentru a vedea dacă punctele noastre de vedere asupra realității sociale sunt corecte sau nu (Festinger, 1954). Atunci când
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudini identice cu persoanele și grupurile pe care le prețuim sau în grația cărora vrem să intrăm. Este o altă problemă cât de autentice sunt aceste atitudini, chestiune ce va fi discutată imediat, în secțiunea 2.4., „Schimbarea atitudinală”. Însă compararea socială este izvorul nu doar al formării atitudinilor consensuale, ci și al celor ce ies din tiparul social. Cei ce cultivă originalitatea și au o accentuată înclinație spre unicitate procedează tot prin raportarea la ceilalți. Elementul deliberativ este și mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un alt gen de experiențe și, de aici, un alt spectru atitudinal. Deja, din cele de mai sus se conturează ideea că diferitele surse și mecanisme ale achizițiilor evaluative sunt legate strâns între ele, interferează și uneori se includ. Astfel, compararea socială presupune învățarea cognitiv-complexă și autoanaliza. E important apoi de reținut că formarea atitudinilor este intim asociată cu procesul de schimbare a acestora, și deci nu poate fi deplin înțeleasă fără un cadru conceptual ce cuprinde persuasiunea, credibilul, sugestibilitatea, influența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de cel mai „bun” și de cel mai „rău” din grup, ci și de felul în care se coordonează eforturile individuale, de multe ori sub presiunea scorului, a timpului (la fotbal, de pildă) și a publicului. 2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individualetc "2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individuale" Una dintre problemele fundamentale în discutarea performanței de grup este în ce condiții, pentru ce gen de sarcini și activități prestațiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de felul în care se coordonează eforturile individuale, de multe ori sub presiunea scorului, a timpului (la fotbal, de pildă) și a publicului. 2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individualetc "2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individuale" Una dintre problemele fundamentale în discutarea performanței de grup este în ce condiții, pentru ce gen de sarcini și activități prestațiile grupale sunt superioare celor individuale. Psihologii sociali au efectuat o serie de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a vedea acest lucru, investigând mai ales activitatea de rezolvare de probleme. După cum se va vedea în cele ce urmează, spusa „unde-s doi puterea crește” nu are întotdeauna valabilitate. I. Radu (coord., 1994, pp. 136-138) descrie principalele strategii de comparare a performanțelor individ - grup, unde s-au luat în calcul volumul și calitatea soluțiilor date, numărul de încercări și erori, tipul de rezolvare a probei. Astfel, prima strategie de comparație pune în paralel performanța unui grup - exprimată prin cota sa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reciprocă, un fel de sinergie grupală la baza căreia stau trei factori importanți: a) în timpul discuțiilor se aduc argumente selective care amplifică și radicalizează pozițiile inițiale, omițându-se sistematic dezavantajele și riscurile, iar persuasiunea mergând în sensul radicalizării; b) prin compararea socială, ascultarea opiniilor celorlalți, indivizii constată o anume tendință a majorității, pe care unii vorbitori chiar o depășesc, ceea ce îi motivează ca și ei să fie curajoși, să se afirme; c) în timpul convorbirilor grupale, identitatea de grup capătă accent, membrii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ușor forma discursului dumneavoastră și pentru a obține toate variabilele de care aveți nevoie în acest scop, puteți folosi: definițiile (arată ce este un fenomen, ce înseamnă un anumit concept etc.; definițiile sunt importante pentru introducerea audienței în problematica discutată); compararea (punctarea similarităților dintre două sau mai multe lucruri; este utilă, de asemenea, în clarificarea unui anumit aspect - spre exemplu, dacă un părinte este îngrijorat să-și lase băiatul la o petrecere până dimineața, i se poate oferi următorul raționament prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alese, 1996, p. 78). Câteodată, negocierea normelor în interiorul unui grup se face prin apelul la normele existente anterior unei schimbări situaționale. A. Cardon (2002) ilustrează aceasta prin cazul clasic al rezistenței la orice directivă dată de un șef nou prin compararea ei deschisă cu ordinele date în aceeași arie metodologică de către un manager anterior (formulări de tipul: „Fostul șef nu ne cerea să facem asta” sau „Cu celălalt manager procedam mai degrabă în acest mod” trimit la o testare a autorității
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele dintre anumite seturi de informații. Figura 44. Adaptare după diagrama Venn O asemenea perspectivă sprijină învățarea prin focalizarea pe atributele rezultate din compararea elementelor de similaritate și a diferențelor. 13.1.1.12. Harta kinestezicătc "13.1.1.12. Harta kinestezică" Este tot o metodă care urmărește învățarea asociativă. Spre exemplu, pe coli mari de hârtie se vor nota anumite informații care vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
integrat - ce se referă la punerea laolaltă și utilizarea mai multor surse de informații în același timp; (2) atenția selectivă - se referă la abilitatea de a alege părțile relevante din informație similar cu ignorarea elementelor irelevante pentru problema discutată; (3) compararea - se referă la abilitatea de a determina ceea ce este similar și ceea ce este diferit la situațiile analizate; (4) conectarea evenimentelor- se referă la abilitatea de a asocia o activitate cu alta și de a utiliza aceste asociații în procesul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de atribuire asupra unui fenomen: - de utilizat în alte scopuri; - de adaptat; - de modificat; - de mărit; - de micșorat; - de înlocuit; - de reclasat; - de inversat; - de combinat etc. ¬ Descoperirea soluției. În ceea ce privește procesul de descoperire a soluțiilor, acesta presupune mai multe etape: - compararea mai multor alternative; - compararea dorințelor (ce vreau) cu cererile (ce am nevoie); - urmărirea opțiunilor pentru conducerea grupului; - determinarea punctelor tari și a punctelor slabe ale ideilor; - selectarea și deciderea pe cele mai promițătoare posibilități etc. De asemenea, vom identifica mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fenomen: - de utilizat în alte scopuri; - de adaptat; - de modificat; - de mărit; - de micșorat; - de înlocuit; - de reclasat; - de inversat; - de combinat etc. ¬ Descoperirea soluției. În ceea ce privește procesul de descoperire a soluțiilor, acesta presupune mai multe etape: - compararea mai multor alternative; - compararea dorințelor (ce vreau) cu cererile (ce am nevoie); - urmărirea opțiunilor pentru conducerea grupului; - determinarea punctelor tari și a punctelor slabe ale ideilor; - selectarea și deciderea pe cele mai promițătoare posibilități etc. De asemenea, vom identifica mai multe criterii, cuprinse și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
bazate pe cooperare" 13.3.1.1. Învățarea cu ajutorul celuilalttc "13.3.1.1. Învățarea cu ajutorul celuilalt" Atât învățarea prin cooperare, cât și învățarea prin competiție își au un imbold epistemic major în teoriile formării imaginii de sine și ale comparării sociale. Unii autori sintetizează opțiunile de dezvoltare ale psihologiei sociale în acest domeniu prin tentativa de a oferi răspunsuri la câteva întrebări fundamentale; în ceea ce ne privește, vom relua aici două dintre ele, la care vom adăuga o a treia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
coloniei petrilene, aderând la codul realist. Scriitura devine mai directă, iar experiența de viață a autorului constituie un factor esențial în desfășurarea narativă. Elementele și accentele (auto)biografice introduc o grilă suplimentară de lectură: cea a adevărului documentar, verificabil prin compararea cu datele oferite de existența scriitorului. Cât privește prima parte din Povestiri petrilene, scăldată în umbrele și luminile mitului, ea reprezintă, indubitabil, un tur de forță reușit de prozator, un parcurs la cea mai înaltă cotă artistică. Romanul Dansul ursului
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
angloamericane familiare și românei - ca biznisz (cu verbul bizniszel), kúl (= cool), lúzer (= looser) - reprezintă opțiunea culegătorului de argou sau o practică de transcriere curentă în maghiara actuală. Cele două articole abordează problemele argoului din unghiuri contrastive, urmărind în primul rînd compararea cu argoul francez. Pentru cititorul român e însă stimulantă mai ales impresia de familiaritate, întîlnirea cu probleme și situații asemănătoare cu cele din română; rămîne regretul că în acest domeniu nu s-au realizat proiecte comune: de cercetare comparată a
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
ale Alicei Voinescu, ale lui Radu Petrescu și prin ale altor „vedete” ale diarismului românesc. S. își dovedește, din nou, buna stăpânire a artei parafrazării comentate. Reconstituie critic opera, reproduce, recenzează, dar ceea ce se impune relevant e dinamica, „mizanscena”, traiectul comparării punctelor de vedere. Examinarea teoretică și comentariul concret, la obiect, sunt împletite strâns, criticul procedând fără a face concurență teoreticienilor propriu-ziși ai chestiunii, care sunt menționați și citați selectiv, creditați intermitent și cu circumspecție, într-o lectură personală. El se
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Era aceasta, negreșit, o opulență voievodală, dar nici miresele care reprezentau marile familii boierești nu se așezau, din acest punct de vedere, pe o poziție inferioară. Dimpotrivă. Am transcris acum câțiva ani „foaia de zestre” a Bălașei Cantacuzino (din 1730). Compararea ei cu aceea a Ilincăi Brâncoveanu este edificatoare. Uneori principiul bunurilor „mișcătoare” (cele imobile, moșiile, casele etc. reveneau urmașilor de parte bărbătească, de regulă) era ignorat (din cauza strâmtorării, a dificultăților prin care trecea familia sau din alte pricini) și bijuteriile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
regenerării ciclice a lumii. „Ce numai ce știu pe albină” - zice Neagoe - „că să ostenește și ia multu, că acéia niciodată de dulcețile florilor nu să poate sătura, nici de osteneală.” Mama răposată le covărșea, însă, pe vietățile alese spre comparare, întrucât eforturile ei n-au cunoscut nici o întrerupere: „[...] iar pre tine, o draga mea maică, eu te aleș mai ostenitoare ca dânsa [albina - n.m., D.H.M.]. Pentru ce? Pentru că albina noaptea se odihnéște și să răpaosă; încă și alte pasări ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]