17,971 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > DUPĂ FAPTĂ ȘIU RĂSPLATĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 911 din 29 iunie 2013 Toate Articolele Autorului DUPĂ FAPTĂ ȘI RĂSPLATĂ "vezi cum sugi, că bou ajungi!" Prian, taur comunal, își dorea nuntă să facă, Naș îl puse pe Măgar, și-i luă nepoțica - Vacă... Ochii mari apriunși de dor și o gură feremcată, Că nu era trecător, s-o privească să nu-i placă. Făcu nuntă ca-n poveste
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
TINERETULUI, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Astă seară mergem la balul tineretului! Tinerețe, veselie, dar mai ales muzică. Din când în când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
exemplu pentru ceilalți. Au privirile crunte și mișcările bățoase, brațele ... Citește mai mult Astă seară mergem la balul tineretului! Tinerețe, veselie, dar mai ales muzică. Din când în când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
de nici unele. Locuiau vis-à-vis de curtea noastră. Acum veneau să spioneze dacă tata este acasă să-l poată chema la “post”. Într-o zi tot l-au dibuit. Venea de la cariera de piatră a comunei cu căruța plină spre șoseaua comunală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos ca al multor angajați ai primăriei și pe deasupra și epitrop al bisericii comunale, deci cunoscător și de contabilitate financiară. Venea mama la noi în locul lui plângând tot timpul. Să fi auzit cineva blestemele bunicii. “Să-i ardă focul și para și să se înroșească ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar și ai dracului. Cine s-au înscris primii în partidul comunist? Ei și îi vedeai mereu la votare că sunt pe lista de deputați comunali sau raionali. Unii dintre ei nu aveau nici WC în curte, îl făceau din bețe de floarea soarelui de-i vedea toată lumea când se așezau pe “tron”, dar de pe lista de deputați nu lipseau niciodată. Imi amintesc de o situație
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
animalelor. M-am pensionat, am cumpărat o căsuță cu teren la țară. Am construit un grajd, cotețe pentru porci și păsări. Am cumpărat vaci de rasă pentru lapte, purcei și păsări pentru îngrășat. Sursa de furajare era piața și pășunea comunală. Producțiile erau bune, 20 de litri de lapte pe zi de la o vacă. Porcii erau frumoși la 100-120 kg/bucată. Dai era bar la ce bun aceste producții dacă nu aveam piață de desfacere pentru produse. Fabrica de lapte din
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
din Petia, însoțit de preacucernicul preot Doctor în Teologie Florin GRIGORESCU, preot paroh la Biserica din satul Uncești. Între timp a sosit și domnul Primar al comunei Bunești, Gheorghe BERARU, însoțit de viceprimarul Ion DOLCEANU și o parte din consilierii comunali. Cu această ocazie am cunoscut și pe directoarea școlilor din comună profesoara Dorina TODIRICĂ. Slujba de sfințire a început într-o atmosferă caldă și de smerenie dosebită, astfel aveam să ascultăm vocea caldă a preotului Florin GRIGORESCU și vocea mai
19 SEPTEMBRIE 2014 ZIUA INAUGURĂRII BIBLIOTECII MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362404_a_363733]
-
zmeură stricat și a cearceafuri ude, grele ca o pînză de corabie, stoarse de Aureliano și de tînăra mulatră cu sîni de cățea, Ignatio își boteza cel de-al treilea copil, naș fiind sexagenarul Caiafa, cel tare-n vintre, taurul comunal, porcul lui Vascodagama, un italian naufragiat pe tarlaua de porumb, îi rupsese gardul Afroditei, Adelina încă nu intrase în vizorul lu' madam Jorjet, Cezar Dunăreanu nu-și descoperise vocația de numărător al picioarelor în campania de recensămînt modern al populației
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
prin operele lor artistice și/sau publicistice, dedicate cu precădere resuscitării conștiinței naționale, stare de spirit aflată în gravă suferință pe ambele maluri ale Prutului. Și toată această experiență a mea își are izvorul concentrat în "Biblioteca basarabeană" (din cadrul Bibliotecii Comunale Miroslovești), opera numitului prieten chișinăuian, "Cetățean de Onoare" al comunei noastre - spațiu cu originea străbunilor săi, dregători domnești cu numele Năvrăpescu/ Șoimaru. Între cărțile amintitului compartiment de carte basarabeană se află și cărțile poetului Ionel Căpiță. În relativ recenta mea
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
rulează un film cu Stan și Bran. Râsetele se aud de afară, din stradă, pentru că nu ai cum să nu râzi de acești mari maeștrii ai gagurilor, mai cu seamă că, este știut, domnișanii au simțul umorului. Și în Parcul comunal, așezat între Râul Doamnei și iazul lui Nae Ionescu, e multă zarvă. Pe băncile din lemn ce străjuiesc aleile se odihnesc, în frumoaele lor costume naționale, supraveghind câte un nepoțel, cei de vârsta a doua. Mai sorb, din când în
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
a putut fi posibilă numai grație sponsorizării cu peste 2000 euro, de către această mare doamnă, mare iubitoare de cultură, cu o sfințenie a sufletului cum rar întâlnești. Numele dânsei este legat și de sponsorizarea reamenajării cons �truc �ției fostului muzeu comunal, lăsată în paragina tranziției anilor 1990 - 2005. Musafirul meu, își aducea aminte cu nostalgie fixând ochii aproape înlăcrimați, într-un punct fix, pe un ulcior de Horezu, adresându-se mamei sale: - Îți amintești, mamă? Să fi avut 7-8 ani când
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
și jumătate, P.S.Episcop Nicolae însoțit de Dr. N.Mocanu și Prof.D.Belu sosesc în Beiuș. Strada din fața casei protopopești, tixită de lume, corpul ofițeresc în frunte cu domnul Colonel Strat, corpul didactic, străjeri și premilitari, elevi și eleve, autoritățile comunale și o imensă mulțime din satele apropiate veniseră să-și întâmpine Arhipăstorul. Automobilul oprește. Corul Școlii Normale de fete intonează: ,,Pre Stăpânul...'' O clipă de liniște. În ton solemn, domnul Șuta Ion primarul Beiușului, adresează salutul de bun venit. Îi
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
și cu doctorul Țigănuș, să afle ceea ce o frământa cel mai mult pe ea: în ce situație a fost adusă de Viorel la dispensar. Așa că a lăsat bagajul în cameră și, cum nu erau gazdele acasă, a plecat spre dispensarul comunal. A așteptat să fie consultați toți cei care erau la rând, chiar dacă o rugau să intre înaintea lor. Se vedea că acum toată comuna știa de accidentul său. - Bună ziua, domnule doctor. - Bună ziua, Săndica. Gata ți-au făcut externarea? Mă bucur
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
Vasile Șișu, Morile-râșniță din satul Săliște, (Izverna-Mehedinți), în Mehedinți- culturăși civilizație, IV, Drobeta Tr Severin, 1982,p.479-485; C. Pajură, D.T. Giurescu, Istoricul orașului Tr Severin ,1833-1933). Cu prilejul centenarului, București, 1933, p.194. 41. La 20 noiembrie 1865, Consiliul comunal al orașului Tr Severin îl considera pe Conrad I. Graff , alături de Mihu Polihronie, cei mai capitaliști brutari din această urbe (N.Chipurici, M. Măneanu, Catalog de documente privitoare la istoria municipiului Drobeta Tr Severin, partea a II a (1560-1900), Drobeta
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
la istoria municipiului Drobeta Tr Severin, partea a II a (1560-1900), Drobeta Tr Severin, 1972, p. 57; Nicolae Chipurici, Tudor Rățoi, Documente ale Municipalității, vol. I, (1833-1874), Editura MJM, Craiova, 2005, p. 390-391),pentru ca , la 6 aprilie 1874, același consiliu comunal să fie înștiințat de către căpitanul Portului Tr Severin că se impunea mutarea la Schela Cladovei a trei dintre morile care funcționau în port(Arhivele Naționale Mehedinți,fond Primăria Drobeta Tr Severin, dosar 3/1874, f.17 și Catalog cit., II
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
numărau și slujitorii Bisericii Ortodoxe Române. Când se intra în administrația Bisericii Ortodoxe Române, asupra slujitorilor ei se abăteau constrângerile forțelor de represiune ale securității statului socialist „democratic” din România. Valuri-valuri, profesori, medici, preoți, ingineri, scriitori, artiști, poeți, portari, moașe comunale, țărani, gospodari, văduvi și alte categorii sociale au căzut sub neagra și temuta amenințare a constrângerii dictaturii ateo-comuniste”, că tot ne aflăm, acum, în „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” În altă ordine de idei, în pofida
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
implicat și domnul Stany Meskens directorul CVO Handelsschool Aalst, iar deschiderea oficială a anului școlar, a fost făcută de Ambasadorul României în Belgia, domnul Ștefan Tinca. La acest eveniment au mai participat: președintele consiliului de conducere, dl. Marc Cottyn, consilieri comunali și oameni politici, reprezentanți ai organizațiilor care colaborează cu România (ADR și diferite comitete), profesori, studenți și foști studenți, români aflați în acel moment în Belgia, români stabiliți în Belgia, simpatizanți (români și flamanzi), reprezentanți ai elevilor de la liceul aferent
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
înzestrarea cu mobilier, plata în anul 1869, a unor ornamente în interiorul teatrului și mai cu seamă, acordarea unor subvenții pentru acoperirea salariilor artiștilor și a unor indemnizații etc. Justificarea acestei poziții o găsim în două încheieri de ședințe ale consiliului comunal al orașului Tr Severin din anul 1868 și 1870 în care se arată că.. arta dramatică nu puțin contribuie la dezvoltarea facultăților intelectuale și chiar a moralității publice ... și că teatrul propriu zis ( luat în sensul de local de data
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
influențare și educare a contribuit la inițierea de planuri pentru constituirea unui local de teatru în Tr Severin. Cel care emitea ideea construirii acestui adevărat sanctuar de moralitate și civilizație era Costache Serghie, directorul teatrului severinean 28. Receptivi, membri consiliului comunal, își însușesc ideea deși orașul ducea lipsă de localuri publice pentru instituțiile administrative și școlare . Se aprecia atunci că această idee ... .este pornită dintr-un simț de civilizațiune și afecțiune pentru înfrumusețarea morală și materială a acestui oraș, și că
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Spineanu, avansa din nou ideea construirii unui local de teatru în oraș41. 191 * În aceeași perioadă, orașul Turnu Severin beneficiază de o viață muzicală proprie. Unul dintre primele documente ce se referă la aceasta datând din anul 1870 când consiliul comunal hotăra să prevadă în bugetul orașului suma de 300 galbeni pentru întreținerea unui cor format din elevii școlilor 42. Dirijorul corului urma a fi maestrul Achile D Elore, maestru al Reuniunii Filarmonicii, iar ca institutor și director al corului de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
din Tr Severin. Această părere este susținută și de informațiile cuprinse într-un document ulterior, din 1871 din care aflăm că școala de muzică vocală- așa este denumită acum - fusese înființată, funcționa chiar, dar nesatisfăcător 41. În acel an, consiliul comunal aprecia, în urma unei inspecții, din care aflăm că școala de muzică vocală așa este denumită acum elevii erau slab pregătiți, iar corul ducea lipsă de tenori și de bași, propunându-se desființarea ei 45. Nu știm dacă măsura a fost
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
133. Toate acestea constituiau factori de seamă în crearea unui climat propice formării unui curent de opinie favorabil înfăptuirii unui mai vechi proiect al severinenilor- construirea unui local de teatru în oraș. În acest scop, la 15 aprilie 1906, consiliul comunal al orașului, întrunit în sesiune extraordinară, aprobă propunerea făcută de primar pentru construirea unui local de teatru 134. Această hotărâre era justificată de consiliu dată fiind necesitatea unui asemenea edificiu și eșuarea încercărilor particulare întreprinse până atunci. Planurile clădirii urmau
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
profesori de la Liceul Traian, în frunte cu Teodor Costescu, Ștefan Bodiu, E. D. Nemeș, C. Armașu, luau, în noiembrie 1909, inițiativa construirii unei societăți pe acțiuni în vederea construirii acestui local 138. Inițiativa profesorilor severineni venea într-un moment potrivit, consiliul comunal al orașului apreciind la 13 noiembrie 1909 că Teatrul, înainte de toate, este o instituție culturală și critică, o școală de gândire 139. Urmarea acestei inițiative a constituit-o formarea, în luna ianuarie 1910, a Societății cooperative Teatrul orașului Tr Severin
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
dărâmăm statui, vorba poetului. Păi da, întâi trebuie să dam jos de pe soclurile din România Lupa Capitolina și în locul ei să ridicam columne în vârful cărora într-un cuib, cât cele de berze din vârful stâlpilor de beton ai rețelelor comunale, să troneze o vulpe pe ouă : vulpes pricopiensis! Este o Lupă Capitolină și în București! Oare acest Remus să nu o fi văzut vreodată, nu i-a aruncat o privire de curiozitate, nimeni în toți anii lui să nu-i
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]