27,363 matches
-
s-a consumat. Cu toate acestea, ele nu sunt niște voci reînviate, ci prezențe puternice, intense. Trecerea devastatoare a timpului pare că le-a amplificat vitalitatea, în loc să le-o șteargă. Spuneam că, alături de tehnica sau arta prozatorului, trebuie să considerăm concepția lui tactică. Atuurile romanului eseistic (deschidere și înălțime intelectuală, tensiunea schimbului de idei, transcenderea conflictelor realismului tradițional, prin ridicarea mizei) devin, adesea, inutile, din cauza celor care le speculează excesiv. E amuzant să vezi cum toate personajele vorbesc exact ca autorul
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
ca un bărbat, fără o notă particularizatoare, și cum diferențele de vârstă și experiență sunt inevitabil articulate pe tiparul relației maestru-ucenic, tipar transformat în tipic și excluzând orice subvariantă. Constantin }oiu a înțeles că, aparte de teoriile și chiar de concepția prozatorului, personajele au o individualitate și o libertate a lor. Obligația romancierului (dacă putem vorbi despre obligații, într-un domeniu atât de gingaș) nu este să le aducă la numitorul comun pe care el îl deține, ci, dimpotrivă, să le
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
conștiincios, mai exact, acest "Dialog al morților" despre opera lui Mihail Dragomirescu: Ion Trivale - Acum, când ne vedem cu toții adunați la un loc, ar trebui să profităm de ceasul ăsta liber și să urmăm discuțiile noastre despre Știința literaturii și concepțiile d-lui Mihail Dragomirescu. Caragiale - Știi, dragă, că abia ne-am sculat de la masă. Ce, vrei să ne pomenim cu vreo indigestie. Gârleanu - Ați băgat de seamă că pe noi ne servește regulat în urma celorlalți? Ar trebui să protestăm. Trivale
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
pe care o dă ideologiei nu e nimic de obiectat, în schimb posibile critici se vor ivi în cazul definiței date genocidului: "măcelul premeditat în cadrul unei ideologii care își propune să nimicească o parte a umanității spre a-și impune concepția sa despre bine." (p. 117) Se vede bine că, în această definiție, etnia sau națiunea nu este o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "genocid", amănunt pe care un eseist ca André Glucksmann (vezi cartea Discursul urii) nu l-ar putea
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
articulate în povești fabuloase, mobilitatea scenariilor, unele cu o psihologie abisală sau cu cel mai sec umor enlezesc, altele țintind subversiv și eficient zonele de conflict. În scurtmetrajul de animație, avem un fel particular de acord între desen, imagine și concepția regizorală, desenul putînd fi extrem de sumar, dacă este întreținut de un story percutant, sau putem avea o stilizare art nouveau sau o barochizare de un rafinament tulburător. Aici totul este posibil și nu riști să fii "fentat" de aparatul de
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
element a luat naștere trăsătura de căpetenie a omului Blaga: sfiala constituțională în fața lumii, înclinația irepresibilă de a se mira în fața misterului existenței. Toate cele patru tetralogii Blaga și le-a construit în jurul leitmotivului misterului cosmic, iar viața omului, în concepția filozofului, nu e nimic altceva decît o existență dusă în orizontul misterului și în vederea dezvăluirii lui. și astfel, toate însușirile definitorii ale etosului uman, de la frică și foame pînă la eros și muncă, toate se mișcă pe placa turnantă a
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
a recuzat sistematic înzestrarea literară (spre deosebire de E. Lovinescu), socotind critica doar un simplu adjuvant al operei iar nu o creație într-un plan propriu, ergo de sine stătătoare. Dar e oare fermă poziția sa autopenitentă? Deși dată afară pe ușă, concepția unei critici cu semnificație creatoare se întoarce pe fereastră, chiar sub chipul fantasmatic-nostalgic al aprecierilor acordate tutelarului Sainte-Beuve, a cărui galerie de bărbați iluștri emulează cu personajele lui Balzac ori Proust. Irepresibila impresie de lectură se contrage în formulă principială
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
de lumină asupra unor însușiri personale ieșite din comun - sensibilitate, înțelepciune, bunătate, generozitate, curaj, capacitate de sacrificiu și uitare de sine în folosul altora etc., etc.; în aceeași măsură el poate fi concentrat asupra unor convingeri și păreri inebranlabile, unor concepții de viață și sentimente înduioșătoare față de rude și prieteni, ca să nu mai vorbim despre efluviile de aduceri aminte consacrate onorurilor, distincțiilor, relațiilor cu prieteni suspuși și elogiilor de tot felul cu care i-a fost binecuvîntată celui în cauză activitatea
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
publicistic, la actul decis și angajant al unui volum de critică literară presupune dintotdeauna anumite stereotipii discrete și anumite reciclări neintenționate ale primelor deprinderi. După îndelunga exersare a gazetăriei, nu e ușoară treabă să te investești într-o muncă de concepție și de construcție, fără deadline-uri și fără un public imediat. Iar de obicei - ca să rămânem pe teritoriul acestor utile poncife - mutația stilistică e ajutată de imperative academice de toate soiurile (de la destul de lapidare lucrări de licență ori disertații la întinse
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
devine." Evident, verbul a deveni nu are semnificație heideggeriană la alș, nu trebuie să-l suspectăm de simpatii metafizice pe un dietetician. A deveni înseamnă aici a se transforma, a trăi, a rămîne deci o ființă imanentă. O astfel de concepție asupra culturii lasă pe dinafară tradiția, o temă de altfel inexistentă în eseurile lui alș, care, totuși, în același text din care am citat, îl numește pe Patapievici "analist al fenomenelor culturii de masă". Dacă autorul Ochilor Beatricei este așa ceva
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
conflictul lui cu guvernul Tăriceanu, indiferent cine e de vină, nu am sentimente negative față de dl. Tăriceanu, aș zice, precum franțuzul entre les deux mon coeur balance. - în implacabilul flux temporal, ne descoperim cu toții afinități, ne disociem cu toții de persoane, concepții, fapte ce ne contrariază. De cine te simți apropiat dintre personalitățile literare care te-au precedat sau cu care ești contemporan, în raport cu cine te simți într-o postură opusă? Dar cum îi consideri pe succesori? Te simți reprezentat de cineva
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
din limba românilor transdanubieni și pentru că, în sfârșit, "ca profesor nu-mi aduc aminte în patru ani de studenție să fi lipsit de la vreun curs. E și prin aceasta un om rar." Unele note și articole aduc informații prețioase în legătură cu concepția scriitorului despre menirea artei. Pavel Dan nu privea scrisul ca un divertisment și mai puțin ca pe un prilej de reclamă personală. E cunoscută în acest sens critica adusă cărții Sunt studentă de Marta D. Rădulescu. În aceeași ordine de
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
de personalitate și înclinații, precum și următoarele aspecte: Obiectivul de a urma o universitate este susținut de scorul foarte ridicat la scala de realizare academică. De asemenea, indicatorul satisfacției academice, indică nu doar o înclianție pentru studiu și activități de analiză, concepție și cercetare, dar și sentimenete de mulțumire și plăcere provenind din desfășurarea activităților intelectuale. Opțiunea academică este de asemenea puternic susținută și de un scor deosebit de ridicat la proba de gândire și de rezultatele școlare deosebite. Calitățile personale enumerate de
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
la care se adaugă 2 ore facultative, 2 ore de cultură medicală pentru copiii cu deficiențe, cursuri de schi cu o durată de 7 - 10 zile în sezonul de iarnă. În ROMÂNIA, apariția noii programe de educație fizică - care reflectă concepția ce stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, referitoare la dezvoltarea personalității copiilor - asigură cadrul orientativ general pentru desfășurarea activității de educație fizică. Curriculum școlar de educație fizică pentru învățământul primar, reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
programe de educație fizică - care reflectă concepția ce stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, referitoare la dezvoltarea personalității copiilor - asigură cadrul orientativ general pentru desfășurarea activității de educație fizică. Curriculum școlar de educație fizică pentru învățământul primar, reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, urmărind realizarea finalităților stipulate în Legea Învățământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalității copiilor. Față de curriculum-ul anterior, actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici: - conținuturi adecvate din punct de vedere cantitativ posibilităților
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
fost catalogat de contemporanii săi ca un om foarte cult, cu studii serioase la Mecca, Konya și Cairo. Ideologia lui Bedreddin Mahmud era foarte apropiată de cea comunistă, prin faptul că egalitarismul în societatea turcească era baza de pornire a concepției sale. Se poate vorbi, chiar de un precursor al comunismului, în secolul al XV-lea. Cu toate că mișcarea a fost înăbușită, masacrul celor din jurul șeihului Bedreddin fiind cumplit, ecoul acesteia se va auzi în Dobrogea, Deliorman și chiar în alte regiuni
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
această convenție, denumită în limba turcă „Send-i Ittifak”, se stabileau ierarhiile în Imperiu, mai precis locul marilor feudali, în raporturile cu sultanul. În timpul domniei lui Mahmud al II-lea, corpul ienicerilor, care formau baza armatei, otomanii, nu mai avea aceeși concepție despre conducător, considerând că oricine poate să ocupe tronul. Drept mulțumire, că l-a sprijinit să devină sultan, Bairaktar Mustafa pașa va fi numit la 29 iulie 1808 mare vizir. Din păcate demnitatea aceasta va fi de scurtă durată, în
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
ajunge în final la drepturi inegale în cotă-parte din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bătrânețea, personalitatea și morala, dragostea, prietenia, căsătoria, familia, fericirea, munca, conștiința, dreptatea, adevărul și minciuna, voința și caracterul, frumosul și urâtul, singurătatea, sănătatea, destinul, binele și răul etc. Adunate cu „migală și stăruință”, reflecțiile profesorului Vasile Fetescu reprezintă, cred, chintesența concepției care i-a orientat și îi orientează viața și activitatea, precipitatul condensat al convingerilor sale fundamentale, sau, mai simplu spus, filosofia sa de viață. Întorcând propriile-i cuvinte din introducerea la primul volum, am putea spune că acestea sunt „mărgăritarele
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de a fi un diamant viu, a fi cu „gânduri diamantine”. Cinstit, autorul recunoaște faptul că „Cel mai dificil rol de interpretat (sbl. ns.) în viață este să fii tu însuți în orice împrejurare”. Autorul și-a cristalizat propria sa concepție despre lume și viață, e în permanentă relație cu „Măria sa, conștiința”. De la acest nivel, al elitei proprii ca entitate, al conștiinței, se poate percepe întregul existenței, al lumii omului, întreg cu capacități de autoreglaj și autodezvoltare. Însă în mod clar
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
60 marxismul apăsa asupra acesteia, ca și de altminteri asupra oricărei forme de expresie literară, precum "o lespede de mormînt". Discursul istorico-literar, înfeudat accepției primitive a istoricismului cunoscute sub numele de sociologism vulgar, trebuia să ilustreze neapărat determinismul ideologic, acea concepție dogmatică potrivit căreia istoria ar avea un curs anumit, revelat de "marii dascăli" ai marxism-leninismului. Pretinsa "necesitate" dădea istoriei o turnură finalistă, previzibilă. Mesianismul laic al doctrinei inducea ideea că evenimentele ei s-ar îndrepta spre un scop inconturnabil, chiar dacă
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
critică. Critica devine cuvîntul de ordine al istoriei în chestiune. E interesant să urmărim declarațiile lui Nicolae Manolescu în legătură cu Istoria critică a literaturii române la care lucrează și din care a apărut primul volum. D-sa se revendică acum de la concepția lui E. Lovinescu referitoare la mutația valorilor estetice, față de care, inițial, se arătase incredul: " Preferam să cred valorile absolute. Astăzi înțeleg că Lovinescu avea dreptate". Prin modificarea codului estetic, dar și a celui etic, religios etc., operele ni se înfățișează
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
neobarbarii există un paragraf care sintetizează cel mai bine atitudinea lui Petru Dumitriu față de modernism: "De ce mai era nevoie de Ťmodernismť? Căci în realitate, literatura nouă, a epocii noi, va fi realistă și socialistă, oricâtă cenușă au turnat peste această concepție conformiștii, dogmaticii, proletcultiștii și oricât ar fi profitat de asta cripto-moderniștii și cosmopoliții, ca să discrediteze realismul socialist. ŤModernismulť e bătrân de aproape o sută de ani. Dacă artiștii occidentali nu sunt sătui de el și nu simt nevoia de ceva
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
mod de a gândi esteticește în condițiile dogmatismului, prin oscilații derutante de la stânga la dreapta, adoptând sindromul nevrotic al animalului sălbatic în cușca de la grădina zoologică. Agitația e un simptom al dorinței de eliberare. Cronică de familie e rezultatul acestei concepții de realism socialist, triumfător că a scăpat de proletcultism. Se vede că prozatorul încearcă să iasă dintr-o cușcă din care nu are nici o șansă să iasă. Romanul e interesant și astăzi, cum a fost și în epocă, prin acest
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
început-a scăpătatul lui Zarathustrať". Sub masca faimosului preot din Persia antică, Nietzsche a încercat a se ridica "dincolo de bine și de rău", adică dincolo de reperele poporului de sclavi care ar atenta prin intermediul moralei la condiția aristocrației dominante. O atare concepție întemeiată pe amoralitate e mai întîi un instrument al criticii aplicate prezentului compromis, critică preconizînd o ruptură istorică, o nouă etapă a devenirii omului. Simțindu-se doar un Zarathustra incipient, Nietzsche declară cu febrilitate că se simte trăind într-o
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]