3,524 matches
-
importante. Principiul major al dezvoltării comunitare, cel al stimulării participării comunității, nu poate fi aplicat, dacă nu se fac concesii în privința evaluării resurselor de dezvoltare a unei comunități sărace. Nu este aici locul în care să analizăm în detaliu aceste „concesii” realizate în etapa de evaluare ex-ante a proiectelor (multe au fost tratate pe larg în capitolul anterior), ci problema noastră este în ce măsură acestea influențează, sub multiple dimensiuni, supervizarea. Specialiștii implicați în supervizarea unor proiecte propun, de exemplu, creșterea atenției acordate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
orgoliului său exagerat nu se va opri aici: Achille este atât de mult robit propriului egoism sufletesc, încât însuși sentimentul de prietenie îl realizează la cote afective atât de înalte, încât îi pune rațiunea în imposibilitate de a mai realiza concesii, limitând-o doar la actul de a concepe o răzbunare crudă, inumană. Astfel, când află de moartea lui Patroclu, ??178 durerea lui Achille devine „înspăimântătoare”: întins pe pământ, refuzând orice hrană, smulgându-și părul, mânjindu-și hainele și fața cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un text al Constituției care depășește atât temporal, cât și conceptual nivelul de organizare a structurilor societății în țările europene, depășește mai ales nivelul conștiinței cetățenilor lor. Mesajul francezilor și olandezilor ar suna cam așa: am acceptat o serie de concesii în privința exercitării suveranității naționale, dar nu suntem dispuși deocamdată să mergem mai departe pe această cale. Dacă ar fi avut o viziune teoretică asupra procesului integrării, participanții la elaborarea Tratatului de la Maastricht ar fi observat că, în timp ce în privința actelor de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
activității guvernului, precum și sporirea gradului de reprezentativitate democratică au rămas simple deziderate 7. Cea de-a doua obligație ce revenea guvernului Groza, asigurarea unui cadru democratic de exprimare a voinței naționale, nu a fost, În cele din urmă, decât o concesie tactică. Diferența - fundamentală - dintre viziunea sovietică asupra libertății politice și setul de exigențe reclamat de opoziția democratică și de puterile occidentale nu a Întârziat să se manifeste. Obiectivul pe care noua mare falsă coaliție dominată de comuniști, Blocul Partidelor Democratice
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
că schimbările În politica agrară a PCR din 1951 și 1953 au fost determinate nu de rațiuni umanitare, ci de cauze economice. Nevoia aprovizionării orașelor, a industriei și necesitățile legate de exportul către URSS au determinat regimul să facă unele concesii 59. Obiectivul central, distrugerea proprietății individuale, nu fusese Însă uitat, fiind În continuare urmărit cu consecvență. Era o necesitate pentru obținerea controlului deplin asupra societății, prioritatea absolută a partidului 60. O creștere a sectorului socialist În agricultură s-a Înregistrat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prin convenție, de Crăciun se împodobește bradul și se fac daruri; orice musulman are obligația de a merge cel puțin o dată în viață în pelerinaj la Mecca; în parlament se țin discursuri; zâmbetul poate fi semnul bucuriei, dar și al concesiei sau al disprețului, poate avea rol strict social sau poate reflecta relația dintre doi indivizi. Semnele pe care le percepem pe cale senzorială, prin cele cinci simțuri, se asociază în mintea noastră cu anumite semnificații; această asociere este modelată de cultură
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Marea Britanie și Irlanda („înțelegere din care ambele părți au ceva de câștigat”), în America de Nord poate avea uneori - în situații competitive extreme - și implicații negative („ambele părți au pierdut ceva”), iar în România are o conotație preponderent negativă („a face o concesie”), dată de contaminarea cu sensul verbului a (se) compromite și a adjectivului participial corespunzător, compromis. Cuvântul business are o conotație pozitivă în culturile de limbă engleză, dar echivalentul său românesc afacere a avut o conotație ideologică negativă în societatea comunistă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
termenii sunt vagi (în cea mai mare parte, încă, oarecare, ar fi poate), faptele sunt prezentate într-o enumerare cu perioadă retorică. Propozițiile sunt dispuse uniform, între ele neexistând conectori pragmatici care să expliciteze relații logice de tipul cauzalitate, consecință, concesie, relații spațio-temporale etc. În textul organizat deductiv, enunțul este asumat de vorbitor (părerea mea este), termenii sunt preciși (2-3 luni), între faptele prezentate în text se stabilește în mod explicit o legătură de cauzalitate. Apartenența textului la unul dintre tiparele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
complete; • negocierea aranjamentului - presupune o serie de strategii prin care obiecțiile partenerilor de negociere să fie convertite în avantaje proprii. Pe de altă parte, negocierea constituie un proces de schimb și este necesar să știm să facem compromisuri (acordarea unei concesii în schimbul alteia). În această fază întâlnim o serie de tactici pentru a „forța mâna” partenerilor de negociere: apelul la emoțiile partenerilor pentru a obține concesii, stratagema „căutării nodului în papură”, încercarea de îngrădire a posibilităților de negociere ale partenerilor, amenințările
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
constituie un proces de schimb și este necesar să știm să facem compromisuri (acordarea unei concesii în schimbul alteia). În această fază întâlnim o serie de tactici pentru a „forța mâna” partenerilor de negociere: apelul la emoțiile partenerilor pentru a obține concesii, stratagema „căutării nodului în papură”, încercarea de îngrădire a posibilităților de negociere ale partenerilor, amenințările, capcanele deschise prin utilizarea unor expresii de genul „Dacă tot a venit vorba...”, „Dacă tot suntem la acest capitol...” etc.; • stabilirea aranjamentului - punctul în care
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
într-un proces de negociere se referă la: • timpul insuficient alocat planificării; • colectarea unei cantități insuficiente de informații; • lipsa de flexibilitate; • neconcordanța cu misiunea și obiectivele organizației; • absența empatiei și interferența egoului; • răspunsul pripit la cererile celeilalte părți; • acordarea de concesii în grabă; • nerăbdarea de a încheia un acord etc. Deși multe conflicte sau divergențe din cadrul organizațiilor pot fi soluționate pe baza unor negocieri, există și situații în care unele conflicte mai profunde între manageri și subordonați pot fi soluționate doar
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de natura lucrărilor; − unei construcții; • realizarea prin orice mijloace a unei construcții care corespunde necesi tății și obiectivelor autorității contractante. Contractul de concesiune de lucrări publice: Asemănări cu contractul de lucrări - are același obiect. Deosebiri - în contrapartida lucrărilor executate contractantul (concesio narul) primește din partea AC (concendentul): − dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor; − dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor, însoțit de plata unei sume de bani. Contractul de concesiune de servicii: Asemănări cu contractul de servicii - are același obiect. Deosebiri - în contrapartida
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ea acasă... Sufletul îmi era ferfeniță. Săptămâni în șir am rătăcit pe stradă măcinată de întrebări și-mi venea să urlu când vedeam câte o pereche fericită. Oare eu greșeam? Unde? Ce-mi lipsea ca să țin extratereștrii lângă mine? Câte concesii să accept ca să le intru în voie? Ce înțelesuri ascunse ale vieții îmi scăpau? 5.0. ,,la piață” vs ,,la mall”tc "5.0. ,,la piață” vs ,,la mall”" V-am prezentat mai devreme câteva principii introductive ale mersului la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fi. Aceasta, o dovadă în plus. Să-i iertăm, însă, lui Cioran entuziasmele, fie ele și nedrepte, înșelătoare. De reținut doar că era dispus să le facă, chiar dacă, de data aceasta, era vorba despre români. Altundeva, prin Eminescu, o altă concesie: „fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat și aproape de disprețuit...” (5 martie 1970 Ă 593), una dublată imediat de un scepticism considerat chiar de Cioran primar: „Orice s-ar întâmpla, nu vom scăpa de un destin minor, asta e convingerea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Desigur, totul se poate spune mai bine în românește decât în franțuzește.) Contemplând proporțiile delicate ale acestui minunat Voroneț, m-au cuprins remușcările: te poți realiza la fel de bine prin minuscul, ca și prin grandios. Și totuși, deși am acceptat această concesie, retractare mai bine zis, mă simt mai străin ca niciodată de spațiul nostru, mioritic sau nu” (10 octombrie 1973 Ă 600). Cioran spunea într-un loc că adevărata identitate a românilor e numită de un cuvânt, dar nu cuvântul dor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
printre ultimii. O misiune imposibilă e mult mai seducătoare decât un țel accesibil. Să râvnești aplauzele oamenilor Ă ce umilință!” (I, 55). Nu că el n-ar fi fost pândit de umilința aceasta. Plin de contradicții, se disprețuiește adesea pentru concesiile făcute spectacolului social, obedienței în fața Gloriei. Pare să fie vorba despre o alegere, căci Cioran preferă imposibilul, sau, cum observasem anterior, denegăsitul. Dar nu cumva opțiunea aceasta e impusă tocmai de nevoia unei împliniri în negativitate? Cioran este sedus de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nu, nevoia de explozie, iată ce simt, dar cum știu că nu pot exploda, mă consum regretând, mă istovesc urându-mă, îmi reproșez că sunt sub posibilitățile mele Ă aș vrea să-mi stâlcesc mutra, într-atât mă exasperează compromisurile, concesiile, resemnările mele. Nu mai suport să mă stăpânesc. Va trebui să urlu în sfârșit Ă să urlu ca să nu mai urlu” (III, 138). Așadar, un Cioran violent? Unul atras de „oamenii cruzi”, „indiferent dacă sunt personaje literare sau istorice” (I
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de maldăre, de dosare, radiere și ascuțitori, asta înseamnă că-ți vezi de treabă?! Mina: Dar ce altceva ai vrea să facă? Vera: Nimic. Hm. Nu întîrzie la începerea programului, nu pleacă mai devreme, stă cocîrjat peste hîrțoage... Nu face concesii, nu ia ciubuc... Icoana corectitudinii. Mina: Spui toate astea de parcă a fi corect înseamnă a fi imoral. Vera: Ei, află că, într-un fel, chiar așa și e. El vrea să fie Acela, Unicul, și să se știe asta... să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel mai vulnerabil. Cu o pasivitate care e un al nume al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu o strîngere de inimă, ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl surprindem exersînd, la ghitară, acordul rusesc! Ca să nu-i mai supere prea mult pe ocupanți, timorați, nevolnicii fac un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în mascaradă, apoi în prohod. Așteptînd să treacă timpul (un Timp care se dilată halucinant), personajele se îndreaptă implacabil spre "frontiera unde lașitatea se confundă cu înțelepciunea", gîfîind și înecîndu-se în argumente care să le salveze în ochii proprii. Drumul concesiilor, al tăcerii, al compromisurilor sfîrșește într-un grotesc dans al morții (înțeleasă ac o totală depersonalizare). Frisonul posibilei identificări este principalul argument în favoarea afirmației că piesa "Regulamentul de bloc" nu dorește a fi doar "o paradă de trupuri vorbitoare". (Regia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la greu și să fie solidar. E un laș. Un trădător! Un transfug! Și asta numai din vina mea. L-am lăsat prea slobod. Irina: Nu, tata, vina ta este că ne-ai împins, ca și azi, la compromisuri, la concesii, la a trece cu vederea, la tăcere. Și uite unde ne-a adus tactica ta! Alex a fugit, sau a plecat, spune-i cum vrei, penttru că i-a fost rușine. A plecat să se salveze pe el, nu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
invită... (îi cade privirea pe bilețel și simte un nou impuls) Și asta, să știi, nu e totul... O să mai ai de suferit. Pentru că, într-adevăr, scandalizezi lumea cu purtarea asta a ta. Cît despre mine, ți-am spus, nici o concesie de-acum înainte. El 1: Da... sigur... sigur... Știi ce te rog, dă-mi să mă mai uit puțin pe scrisorile alea. (le ia, le răsfoiește) Are scris frumos (pauză) Bate vîntul? Ea 2: Cine are scris frumos? Parcă bate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care-au sărit din pemperși direct în jepuri, să facă, vezi Doamne, ordinea morală, adică să ne pună la zid pe noi, adică pe cei care am tăcut, am mințit, am îndurat toate umilințele și spaimele, care am făcut toate concesiile ac să-i putem crește pe ei, ca să le putem da de mîncare, și carte, și haine, și casă... Vin ei și-mi scot sufletul, și mi-l pun pe tarabă... la un loc cu toate mizeriile..., cu toate păcatele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ideea de timp, ca spaimă și neîncredere. Atât timpul cât și spațiul devin entități determinante ale cunoașterii: "pământul se rostogolea în jurul său/ ca să ne facă să nu ne pierdem încrederea în timp" ("Rărirea lucrurilor"). Trecerea timpului îl determină să facă concesii. Tandru și subiectiv, visează marea fericire. Somnul, ca și la Blaga, este propice stărilor alese. El caută vremile împărate, când: "mugetul taurilor lăsa gravide/ muierile-n cetate" ("Somn"). Formula artistică în "Clar de inimă" (culegere de versuri de dragoste) variază
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fiind hotărât să nu se abată de la idealul său, să nu lase adevărul confiscat. Beneficiar al unei vitalități extraordinare, conștient că e posesorul unui har ieșit din comun, muncește în draci, până la istovire, cu dăruire, cu voluptate, cu exigență, fără concesii și compromisuri. Sunt stagiuni când regizează trei-patru spectacole. În felul acesta reușește repede să-și consolideze un stil, un limbaj teatral performant, o estetică etalon, prezentă în toate compartimentele artei spectacolului: repertoriu, distribuție, scenografie, în caligrafierea și tensionarea acțiunii, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]