32,729 matches
-
către cele din afară, adunând rațiunile din lucruri. Simțirea care reține rațiunile duhovnicești din lume, unificate prin mijlocirea rațiunii, duce la starea simplă a minții care se odihnește în Dumnezeu. În acest traseu duhovnicesc sfinții prin îndumnezeire exprimă la modul concret reciprocitatea dintre Dumnezeu și om, și am putea spune, corespondența dintre Dumnezeu și creație. Vorbind de cei care au ajuns la această măsură duhovnicească, Sfântul Maxim Mărturisitorul afirma că: "Adunându-se astfel în întregime la Dumnezeu, s-au învrenicit să
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
la o curiozitate de tip intelectualist care să genereze o cunoaștere lipsită de cuviință și de impact existențial. Teologia, ca expresie a eperienței duhovnicești și eclesiale, este una prin excelență mărturisitoare. [ ... ] Teologia mărturisitoare împărtășită ca eveniment de viață propune răspunsuri concrete la problemele efective existente în societatea actuală, constituindu-se deopotrivă într-o invitație la asumarea aceluiași mod de viață trăită de Profeți, Apostoli, Martiri și de toți cei care au viețuit și au mărturisit în Duh și în Adevăr. [ ... ] Mărturisirea
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
spiritul acelor vremuri: «Îndrăzneala imaginii riscă să devină pe alocuri forțare, încărcare, să degenereze în obscuritate. Și mai ales ar fi necesar ca atașamentul poetului pentru socialism, care dă căldură versurilor, să se traducă printr-un contact mai intim cu concretul construcției socialiste». Și în acest spirit „socialist-practic“, în 1962, «în lunile ianuarie-februarie (Nichita Stănescu) se află la Hunedoara și la Reșița, trimis spre documentare la Combinatul Siderurgic, pentru „un contact mai intim cu concretul“» (SOrd, I, 64), scriind poemele cu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
printr-un contact mai intim cu concretul construcției socialiste». Și în acest spirit „socialist-practic“, în 1962, «în lunile ianuarie-februarie (Nichita Stănescu) se află la Hunedoara și la Reșița, trimis spre documentare la Combinatul Siderurgic, pentru „un contact mai intim cu concretul“» (SOrd, I, 64), scriind poemele cu „temă siderurgistă“, Târziu de vară, Sensul oțelului, spre a-și asigura „viza“ următoarei cărți. Volumului de debut i- au urmat: O viziune a sentimentelor (poeme, București, Editura pentru Literatură, 1964), Dreptul la timp (poeme
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
la început a fost Cuvântul “) și, după cum se știe, «singurul lucru care nu poate fi resorbit e Cuvântul». Făcând o „radiografie “a lirismului stănescian dintre 1960 și 1980 (deci și la 11 elegii), Ștefan Augustin Doinaș sublinia că «setea de concret și viu, de mișcare infinit generatoare, a poetului se va satisface numai prin postularea și trăirea adecvată a increatului, cu tema esențială a lui Nichita Stănescu, aceea care pune, desfășoară și rezolvă dialectica real-imaginar» (DL, 197). Tema increatului apare în
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
tău pământ), și, în fine, etnic- spirituale (A te sprijini de propria ta țară, /când, omule, ești singur, când ești bântuit/de neiubire); începută în zonele rarefiate ale indeterminării, ca posibilitate pură, coexistență a contrariilor, aventura increatului se rezolvă în concretul organic, ca latență germinativă; începută în planul speculativ, al ideii, ea se încheie în planul practic, al muncilor de primăvară; începută ca identitate cu o formă fără trup, ea se sfârșește ca identitate cu o formă încorporată istoric - Patria: tărâm
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
bugetul alocat în Capitală pentru activități culturale și a felicitat orașul TImișoara pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021. " Fiecare oraș participant își construiește o strategie culturală pe termen lung, planifică anumite activități culturale pentru locuitori și face acțiuni concrete pentru sprijinirea diversității culturale. Bucureștiul deja a făcut acest lucru. Avem o strategie culturală, ceea ce nu aveam înainte. Avem un program coerent de activități culturale, ceea ce nu aveam înainte, avem o viziune mult mai clară de a duce fenomenul cultural
Gabriela Firea, despre desemnarea orașului Timișoara drept capitală culturală europeană by https://republica.ro/gabriela-firea-despre-desemnarea-orasului-timisoara-capitala-culturala-europeana-zstrategia-ue-e-de-a [Corola-blog/BlogPost/337753_a_339082]
-
criterii interioare» (Criticilor mei - SFiz, 468). Înainte de a aborda „conținutul și forma“, structura poeziei În dulcele stil clasic, o abordare din „interior“, „din esența ei“, trebuie să se ia în considerare lămuririle lui Nichita Stănescu la astfel de concepte: «arta concretă are o natură monadică; adică, spre deosebire de arta abstractă pe care, după opinia mea, o consider ca un raport între elementele quasi echivalente, concretul diferențiază punctul de punct, frunza de frunză; ultima particulă a concretului este monada, deci revelația, deci calitatea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
esența ei“, trebuie să se ia în considerare lămuririle lui Nichita Stănescu la astfel de concepte: «arta concretă are o natură monadică; adică, spre deosebire de arta abstractă pe care, după opinia mea, o consider ca un raport între elementele quasi echivalente, concretul diferențiază punctul de punct, frunza de frunză; ultima particulă a concretului este monada, deci revelația, deci calitatea» (ibid., 470); «jocurile de tensiune existențială balansează între parte și întreg» (ibid.); «structura este un sistem de referință sau mai degrabă un fenomen
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Stănescu la astfel de concepte: «arta concretă are o natură monadică; adică, spre deosebire de arta abstractă pe care, după opinia mea, o consider ca un raport între elementele quasi echivalente, concretul diferențiază punctul de punct, frunza de frunză; ultima particulă a concretului este monada, deci revelația, deci calitatea» (ibid., 470); «jocurile de tensiune existențială balansează între parte și întreg» (ibid.); «structura este un sistem de referință sau mai degrabă un fenomen foarte asemănător liniilor de forță ale unui magnet care ordonează pilitura
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
deductibilă și din materialul lingvistic folosit de ea; este vorba, în ultimă instanță, de verb și de substantiv; de preponderența verbului sau a substantivului; [...] substantivele, numele, poreclele nu sunt altceva decât amabilii ușieri care deschid sau închid ușile comunicării între concret și abstract; structura clasică ahtiată după idee se va pune întotdeauna bine cu toți ușierii sălilor unde tronează ideea.» (SFiz, 475). În structura poeziei În dulcele stil clasic, desfășurată în cinci catrene și un vers-aforism „detașat“, se disting mai întâi
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
ca absență, pe de altă parte, structuri de semnificație ample, corespunzătoare unor cuvinte precum coșmar și angoasă. Absența femeii iubite, cauzată de moarte, rănește, sfârtecă și, chiar, ucide. “Acum, am alături, aici,/ peste tot și oricând,/ absența ta, tot mai concretă,/ tot mai compactă, tot mai/ prezentă,/ tot mai angelică,/ lângă umărul meu/ de pământ.” (Poemul 15, p. 27) Coșmarul diurn și insomnia eului liric amplifică angoasa până la resimțirea propriei morți repetate, graduale: “Eu am murit, mai/ întâi,/ atunci când n-ai
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428034197.html [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
de către om. Poetica și metapoetica are capacitatea de a include în ele unitatea dintre structuri descoperite nu în interiorul lor ci în exteriorul lumii. Dezbaterea imanentă a poeziei-constată Al. Husar* - ne conduce spre ideea de angrenaj ca sinteză concluzionară a modalităților concrete ale poeziei. Critica de poezie este o știință, ea vine să asigure corespondența construcției sistemului cu teoria sistemului. Faptul că poezia vine din domeniul creației literare nu este antagonică criticii de poezie, cu toate că aceasta din urmă vine,așa cum susțin unii
CRITICUL DE POEZIE-UN PARAZIT AL SPIRITULUI UMAN?, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Criticul_de_poezie_un_parazit_al_spiritului_uman_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/340822_a_342151]
-
are o abilitate specială de a-și construi impresii cu coloratură subiectivă, marcate cu accente erxistențial dramatice. În afară de aceste mijloace care țin de tehnica scrierii, autoare are o deschidere majoră spre integrarea culturii generale în descrierea și explicarea diverselor situații concrete de viață. Imagistica sa, bogată și diversă, îi dezvăluie atât o trăsătură de subtil portretist cât și una de picturalitate. Uneori, bogăția de imagini, mai ales din natură, te face să crezi că autoarea este un pictor care își construiește
APARIŢII EDITORIALE. VOL. JERTFĂ DE SEARĂ ( PROZĂ),AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Valentina_becart_1400426371.html [Corola-blog/BlogPost/350530_a_351859]
-
Adevărul ei este viață; împărtășirea de viață: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi.”( In. 6, 53) Prin urmare, Adevărul este viață, este ființă concretă. Pentru Sfântul Apostol Ioan Adevărul este identic cu viața, cu ființa, el depășește neajunsul cugetării filozofice a lui Aristotel care vedea viața ca o calitate adăugată ființei, nu ființa însăși. Creștinul trebuie să le rostească dintr-o răsuflare pe amândouă
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
nunta Mielului lui Dumnezeu la care trebuie să participăm împodobiți în haină de nuntă. Iar haina de nuntă constă în curăția sufletului pe care o câștigăm prin multă rugăciune și asceză, ca și prin faptele bune, ca expresie a iubirii concrete a semenilor, precum și prin mărturisirea păcatelor în fața preotului duhovnic. O tradiție care s-a impus din Evul Mediu, cere ca împărtășirea cu Sfintele Taine să se facă de patru ori pe an, adică în cele patru posturi (Paști, Crăciun, Adormirea
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Înviere și Înălțare. Această extindere a lui Iisus Hristos în noi constituie Biserica - o comunitate de persoane unite între ele prin același Trup și Sânge al lui Hristos, pline de Duhul Sfânt. Biserica care este astfel constituită ca o comunitate concretă, vizibilă, a oamenilor cu Dumnezeu prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt, are la rândul ei puterea sacramentală de a-L extinde mai departe pe Iisus Hristos în alți oameni, prin organele alese și sfințite de Iisus Hristos Însuși în ea
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
la cele dintre ei și cei adormiți prin rugăciunile și pomenirile ce se fac pentru cei decedați sau trecuți la cele veșnice. În Sfânta Liturghie a Bisericii Ortodoxe se realizează o adevărată comuniune a viilor și a morților. În mod concret, sobornicitatea Bisericii se manifestă și exprimă în actele de cult, ca acte de trăire comună a credinței, însă Biserica este sobornicească în viața ei spirituală și duhovnicească, ca și în organizarea ei ierarhică, în doctrină și dogmă, ca și în
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
Rusu propune, prin volumul „Acasă la Dracula”, apărut la Editura Nova Didactica, o reîntoarcere la adevăr prin redescoperirea mitului Dracula, acolo unde-si are rădăcinile, în Pasul Tihuța. Cartea, prefațată generos de prof. Ioan Seni, se bazează doar pe faptele concrete, începând cu publicarea romanului „Dracula” al scriitorului Bram Stoker, a cărui acțiune se petrece în Pasul Bârgăului, unde vampirul îsi avea castelul si care era „un ținut din ce în ce mai sălbatic si mai pustiu. Multe prăpăstii mari și amețitoare, multe cascade, de parcă
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
sentimentelor, spre lumină, cultură, civilizație, iar puterea gândului ne ajută să ne construim pe noi înșine și să devenim ceea ce dorim. Se știe că un gând este o formă de energie pe care nu o vedem, dar care produce rezultate concrete. Puterea gândului face parte din marile taine ale Universului și lucrează împreună cu acesta. Asta înseamnă că noi suntem o manifestare a minții Universale. Gândurile călătoresc în Univers cu viteză mai mare decât cea a luminii, călătoresc instantaneu și nu cunosc
PUTEREA MAGICĂ A GÂNDULUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1486520868.html [Corola-blog/BlogPost/369546_a_370875]
-
în cele mai prețioase cercuri ale lumii mondene, la evenimente pretențioase și întruniri selecte. Au vizitat împreună mai multe țări exotice, și-au făcut o idee în plus despre viața acelor locuitori despre care mai mult citiseră, au trăit realitatea concretă, poate că singura care contează cu adevărat în formarea unei impresii. O bătrână clarvăzătoare i-a destăinuit că asupra sufletului său apasă un blestem vechi de șapte secole, dar Emanuel nici n-a vrut să creadă și nici n-a
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1459028559.html [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
proiect de anvergură ale cărui baze au fost puse acum 60 de ani. La Roma. Puțină istorie. Churchill a cerut la 19 septembrie 1946, la Zürich, formarea Statelor Unite ale Europei. Abia la 9 mai 1950 se vine cu o propunere concretă. Declarația ministrului francez de externe Robert Schuman demonstrează că numai o comunitate supranațională poate duce la progresul rapid al Europei distrusă de devastatorul război mondial. Nu a fost un proces ușor, naționaliști extremiști existau și în acele timpuri! Datorită unor
ROMÂNIA, ALTĂ VITEZĂ ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1490175035.html [Corola-blog/BlogPost/368779_a_370108]
-
la unirea cu El, prin Taina Sfintei Euharistii. Prin aceasta, El ia chip deplin și desăvârșit în fiecare credincios. Prezența Lui devine simțită cu intensitate, faptele Lui devin actuale, iar cuvintele Lui devin personale, în sensul că se adresează persoanei concrete, fiecăruia dintre noi. Atunci, credinciosul poate spune că nu mai trăiește el, ci Iisus Hristos trăiește în el. Despre cunoașterea naturală a lui Dumnezeu ca sursă a adevăratei Sale cunoașteri Pentru a ajunge, însă, la simțirea tainei Dumnezeului Celui viu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale, cunoașterea duhovnicească este o cunoaștere experimentală, concretă. 5. Legată fundamental de asceză, de eforturile creștinului de curățire de patimi și de dobândire a virtuților, adevărata cunoaștere se dobândește în starea de rugăciune curată, neîncetată. În rugăciune, credinciosul se cunoaște pe sine în mod autentic și își dă
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
comediile văzute în viața mea. Îmi permit să văd în „free laughter” un katharsis. Teoretizați comedia din Divina commedia și La comedie humaine. E minunat. Îl respect pe Aristotel. Iubesc însă comedia absurdă, dacă mai e comedie. Am două probleme concrete: Nu acceptați, pentru „utopie”: fantezie ori fantastic? Și care e relația teoretică între comedie și teatru, mă gândesc la actor, dubla actor-reâncarnare, conceptul lui Rolland Barthes, în legătură cu teatrul nejucat și necomic al lui Baudelaire. Lumea se cam amuzase. Mainush se
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]