13,648 matches
-
toți pe-același drum bătătorit,Nu puteam glumi, nici vorbă de bancuri!Vite ! Mugeam în țarcul bine păzit;Cuvântului liber nu-i găseam leacuri.Multe priviri am adunat în gânduriRămase-n aparat cu diafilme, De când eram un copilaș cu... riduriși condamnat (la activ) fără crime.Durerile s-au strâns în piramideși-au izbucnit prin inime de tineriîntr-un trecut cât nu poate cuprindeîn inima-i hâdă nici Sfânta Vineri.Zadarnic au murit tineri și copiiși împușcat a fost Conducătorul,S-au pus la
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
speranțele noastre ne spun că ceea ce se va produce va fi benefic pentru toți oamenii, interveni Thrassylus într-un moment de tăcere. Zeii doresc să ne descopere ceva. Dar ce anume? Aceasta e misiunea noastră... -Iluzii! spuse primul sceptic. Suntem ,,condamnați” la propria noastră viață! Nu vom putea ieși din matrița ei! Și nu știu ce vreți să spuneți magistre cu toate acestea! Și mai cred că nu se va întâmpla nimic deosebit! -Subscriu, spuse celălat sceptic. N-avem de ce să ne facem
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
lume măcinată de lacune existențiale pendulând între scrierea clasică și modernă. ”Printre nămeți murdari, ai unei lumi nătânge,/ Plecat-am să colind cu leru-i, Doamne, ler,/...// Plecat-am să colind în închisori de suflet,/ Acolo unde-s îngeri pe viață condamnați/ Să-și ducă viață singuri, al neiubirii zvârlet,/ Copii fără de nimeni, de aripi retezați.” Eticul și esteticul își au originea în împletirea binelui, adevărului și frumosului, valori care reprezintă năzuința omului spre o viață desăvârșită. Poezia Angelinei este oferită ca
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
nu mai are nicio floare. Două amurguri îndrăgostite de viață, fără drept de apel în-această sentință, dar ne-am găsit la margine de soartă, și n-am bănuit unde iubirea ne poartă. Nu poți să fii un vinovat și condamnat, dar mă iubești-ntr-a nopții-nsingurare, încă-aștepți să revin din lunga rătăcire și mă cuprinzi cu brațele minții, însetat. Anotimp de dor, primăvară fără floare, cu tinerețea pierdută-n a vieții vâltoare, ți-am rămas pentru suflet dulce alinare, o
PRIMĂVARĂ FĂRĂ FLOARE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374499_a_375828]
-
interesul material de-a ajunge la putere precumpănește, o spunem cu părere de rău: lupta egală în țară și în Parlament nu mai e decât manipulul unor ambiții personale, al unor apetituri, pe cât de nesățioase, pe atât de vrednice de condamnat. (ziarul „Timpul” din 19 septembrie 1880). Încercați o scurtă caracterizare a culturii noastre naționale la început de mileniu III? Populația autohtonă scade și sărăcește; cărți nu se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoștinți, nici
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ELIBERAȚI SAU CONDAMNAȚI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului adevărată libertate vine cântând că o pasare fără nume care taie cerul cu linii aurii deschizând porțile veșniciei fulgii rămân că un semn pe podeaua
ELIBERAȚI SAU CONDAMNAȚI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373487_a_374816]
-
taie cerul cu linii aurii deschizând porțile veșniciei fulgii rămân că un semn pe podeaua temniței un foșnet că un ultim gând pământesc apoi liniștea se plimba prin toate odăile minții căutând întrebarea spânzurata de torțile uitării În pubele zac condamnații la moarte pe ei se plimbă viermele ce nu moare căzuți pe maldăre de gunoaie implora milă Hadesului cerul și-a închis porțile Referință Bibliografica: Eliberați sau condamnați / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2203, Anul VII, 11
ELIBERAȚI SAU CONDAMNAȚI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373487_a_374816]
-
taie cerul cu linii aurii deschizând porțile veșniciei fulgii rămân ca un semn pe podeaua temniței un foșnet ca un ultim gând pământesc apoi liniștea se plimbă prin toate odăile minții căutând întrebarea spânzurată de torțile uitării În pubele zac condamnații la moarte pe ei se plimbă viermele ce nu moare căzuți pe maldăre de gunoaie imploră milă Hadesului cerul și-a închis porțile ... Citește mai mult adevărata libertate vine cântândca o pasăre fără nume caretaie cerul cu linii auriideschizând porțile
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
libertate vine cântândca o pasăre fără nume caretaie cerul cu linii auriideschizând porțile veșnicieifulgii rămân ca un semn pe podeaua temnițeiun foșnet ca un ultim gând pământescapoi liniștea se plimbă prin toate odăile mințiicăutând întrebarea spânzurată detorțile uităriiîn pubele zac condamnații la moartepe ei se plimbă viermele ce nu moarecăzuți pe maldăre de gunoaieimploră milă Hadesuluicerul și-a închis porțile... XXXI. COM-POEZIE, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017. S-au deschis noi fabrici de compoturi
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
în frunte cu căpitanul lor un anume Ahav, omul mai marilor Arhierei Caiafa și Anna și un căpitan al străjerilor templului, veniseră pe Golgota în fruntea unei cete destul de numeroase. Arhiereul Caiafa ceruse părții romane moartea urgentă a celor trei condamnați pentru ca soarele să nu apună și aceștia să fie încă vii. Aceasta însemna că romanii trebuiau să sfărâme fluierele picioarelor celor condamnați ori dacă asta nu era eficient, să-i ucidă prin zdrobirea țestelor. Romanii însă nu aveau tragere de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
realiză că Iisus îndurase sute de lovituri cu flagrumul. Interesându-se printre legionari aflase că Iisus fusese biciuit cu mult peste norma obișnuită, aceasta din cauză că cei care îl flagelaseră doriseră să-l audă țipând sau cerând îndurare, lucru pe care condamnatul nu-l făcuse nici când îl țintuiseră pe cruce iar de aceea călăii se îndârjiseră din acest motiv și fuseseră fără milă. Pe alocuri se puteau zări pe pielea condamnatului acele piese de plumb în formă de oscior legate la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
să-l audă țipând sau cerând îndurare, lucru pe care condamnatul nu-l făcuse nici când îl țintuiseră pe cruce iar de aceea călăii se îndârjiseră din acest motiv și fuseseră fără milă. Pe alocuri se puteau zări pe pielea condamnatului acele piese de plumb în formă de oscior legate la capătul cozilor și care făceau să dea greutate loviturii, sfâșiind carnea, intrând în profunzimea ei, lucru care provoca dureri groaznice celui flagelat. Gaius își dădu seama că acesta îndurase suferințe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
este într-adevăr poet și ziarist deopotrivă. Cu talent, și mai ales cu mult bun simț, autorul evita asemenea subiecte delicate și controversate că cele etnice ori rasiale reușind astfel să mențină un bun echiibru între gândurile și simțămintele celui condamnat și semenii săi la fel de oropsiți ca și el. În pofida tragediilor trăite de condamnați, nu găsești în carte ura sau dorința de răzbunare nici măcar față de temnicerii și schingiuitorii deținuților. Această splendidă și bine venită carte ar trebui să le reamintească multor
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
mult bun simț, autorul evita asemenea subiecte delicate și controversate că cele etnice ori rasiale reușind astfel să mențină un bun echiibru între gândurile și simțămintele celui condamnat și semenii săi la fel de oropsiți ca și el. În pofida tragediilor trăite de condamnați, nu găsești în carte ura sau dorința de răzbunare nici măcar față de temnicerii și schingiuitorii deținuților. Această splendidă și bine venită carte ar trebui să le reamintească multor basarabeni cine sunt ei, ce sunt ei, și ce atitudine trebuie să ia
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
glasul ei disperat care-și cere dreptul la viață. E vorba de nebunii romantici și de nebunia de a-ți trăi viața așa cum ți-o cere ea, nu de nebunii clinici care-și duc viața prin ospicii și nici de condamnații de drept comun, adică de hoți, borfași, criminali, derbedei care, din dorința de a-și “trăi” viața, săvârșesc în numele ei fapte odioase. Poate și de aceea m-am atașat eu de domnul inginer Ionescu. Și el este tot un nebun
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
al nouălea o ceată de iudei, în frunte cu căpitanul lor un anume Ahav Caleb și un căpitan al străjerilor templului, veniseră pe Golgota în fruntea unei cete destul de numeroase. Arhiereul Caiafa ceruse părții romane moartea urgentă a celor trei condamnați pentru ca soarele să nu apună și aceștia să fie încă vii, ceea ce ar fi însemnat întinarea sărbătorii Pesahului care începea în seara acelei zile. Acest zvon răspândit de iudei îl auzi și centurionul Gaius Cassius care spuse către câțiva legionari
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
care spuse către câțiva legionari, în latină. -Iudeii vor ca înaintea acestui pesah al lor aceștia trei să nu mai fie vii! Aceasta însemna că romanii trebuiau ca până la al doisprezecelea ceas al zilei să-i ucidă pe cei trei condamnați dacă aceștia mai trăiau, iar aceasta se putea face rapid prin sfărâmarea fluierele picioarelor celor răstigniți ori dacă asta nu era eficient, se recurgea la o măsură înfiorătoare. Zdrobirea țestelor condamnaților, care se făcea de obicei cu niște ciomege grele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
ceas al zilei să-i ucidă pe cei trei condamnați dacă aceștia mai trăiau, iar aceasta se putea face rapid prin sfărâmarea fluierele picioarelor celor răstigniți ori dacă asta nu era eficient, se recurgea la o măsură înfiorătoare. Zdrobirea țestelor condamnaților, care se făcea de obicei cu niște ciomege grele. Soldații romanii aflați pe Golgota însă nu aveau tragere de inimă pentru asemenea treabă. Aceștia, legionari învățăți cu toate subterfugiile pe care le invocau iudeii, nu dădură doi bani pe spusele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
era un decurion care îl însoțise din Cezareea Maritima. Acesta desfăcu pergamentul și citi: -Înaltul procurator al provinciei Iudeea, Ponțiu Pilat, în numele lui Tiberius Cezar Augustus, împăratul Romei, poruncește centurionului Gaius Cassius: Soarele nu trebuie să apună și cei trei condamnați să mai fie în viață. Faceți cele necesare! Ante mortem nemo beatus! (înainte de moarte nimeni nu este fericit). Decurionul înfășură documentul și ridicându-și brațul în chip de salut, făcu cale întoarsă fără să mai spună nimic. Ordinul odată sosit
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
ei înșiși lucrul acesta pentru a nu mai fi nici un dubiu că cei aflați pe cruci vor muri însă procuratorul Ponțiu Pilat nu fusese de acord din două motive Primul era acela ca iudeii să nu intervină asupra celor trei condamnați deoarece legionarii aflați acolo aveau să primească cartea scrisă, iar cel de-al doilea motiv era ca după ce condamnații urmau să fie uciși, iudeii să se întoarcă imediat în cetate pentru a nu se isca vre-o revoltă ori altă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
procuratorul Ponțiu Pilat nu fusese de acord din două motive Primul era acela ca iudeii să nu intervină asupra celor trei condamnați deoarece legionarii aflați acolo aveau să primească cartea scrisă, iar cel de-al doilea motiv era ca după ce condamnații urmau să fie uciși, iudeii să se întoarcă imediat în cetate pentru a nu se isca vre-o revoltă ori altă altercație între ei și legionarii aflați acolo. Deși fuseseră sfătuiți să meargă acolo cu mâinile goale, trei sau patru
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
câteva ori și apoi ar fi murit aproape imediat. Știau asta cu toții. -Dar acesta este obiceiul vostru, al romanilor când faceți răstigniri, spuse din nou Ahav Caleb. Zdrobiți picioarele acestui om! -Obiceiul este ca prin aceasta să se grăbească moartea condamnaților, căpitane! Dar acest om este mort! fu răspunsul lui Gaius care spusese aceasta aplecându-și sulița către grupul iudeilor. Iudeii priveau acum când spre vârful suliței, când spre Iisus din Nazaret, care atârna nemișcat pe cruce. Preț de un sfert
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
acum când spre vârful suliței, când spre Iisus din Nazaret, care atârna nemișcat pe cruce. Preț de un sfert de ceas nimeni nu mai spuse nimic, doar plânsetele femeilor mironosițe se auzeau printre rafalele de vânt. Ceata iudeilor privea către condamnați iar legionarii romani îi priveau cu suspiciune fiindcă știau cu toții cât de imprevizibili erau oamenii lui Caiafa. Iisus din Nazaret murise. Așteptând și privind țintă chipul lui Iisus din Nazaret abandonară încet încet ideea de a mai cere zdrobirea picioarelelor
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
și Gaius realiză că Iisus îndurase sute de lovituri date cu flagrumul. Știa că tânărul învățător fusese biciuit cu mult peste norma obișnuită, aceasta din cauză că cei care îl loviseră doriseră să-l audă țipând sau cerând îndurare, lucru pe care condamnatul nu-l făcuse nici când îl țintuiseră pe cruce, iar de aceea călăii se îndârjiseră din acest motiv și fuseseră fără milă. Pe alocuri se puteau zări pe pielea condamnatului acele piese de plumb în formă de oscior legate la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
să-l audă țipând sau cerând îndurare, lucru pe care condamnatul nu-l făcuse nici când îl țintuiseră pe cruce, iar de aceea călăii se îndârjiseră din acest motiv și fuseseră fără milă. Pe alocuri se puteau zări pe pielea condamnatului acele piese de plumb în formă de oscior legate la capătul cozilor și care făceau să dea greutate loviturii, sfâșiind pur și simplu pielea, intrând în profunzimea cărnii, lucru care provoca dureri groaznice celui flagelat. Gaius știa că Iisus îndurase
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]