6,847 matches
-
În plan cultural a dezvoltat Învățământul național, considerând că „numai o educațiune va crește oameni culți, educați, români liberi și virtuoși”. A fost convins de pericolul legii școlare a ministrului Albert Appony, care preciza că „la baza instrucțiunii din școlile confesionale trebuie să fie spiritul național maghiar, iar Învățătorii sunt obligați să predea În așa fel limba maghiară Încât, după cei patru ani de școală primară, elevii să vorbească și să scrie corect această limbă. Dacă nu se va ajunge la
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
lor politice încetarea divizării Irlandei, o idee veche de 50 de ani. De aceea, ÎRA a început să cocheteze ideologic cu doctrina marxista, considerîd că Irlanda va putea fi din nou unită doar atunci cînd se va reuși depășirea barierelor confesionale care defineau în mod clar cele două tabere. Viziunea ideologică a ÎRA viza să cuprindă problematică irlandeză într-un cadru mai larg, introducînd elemente care ar fi părut pînă atunci insolite mișcării republicane, precum cele sociale, plecîndu-se de la ideea că
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de-al Doilea Război Mondial, În urma unui Îndelungat proces militar și tratative diplomatice, Încheiate În 1949-1950. ABORIGENII Societate multietnică și culturală (400 de etnii, 5 limbi oficiale), Țara celor 18.000 de insule este locul unor puternice conflicte (interetnice și confesionale), acutizate și de criza economică mondială. Încercăm să trecem În revistă câteva dintre principalele etnii cu particularitățile lor generate de condițiile geografice și istorice, care au reușit să-și păstreze identitatea, indiferent de dominațiile coloniale și influențele primite. Ambonezi, ansamblu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din Pașcani în școli urbane (15 august 1893); - înființarea Școlii primare din satul Blăgești - Pașcani (1894); - fuzionarea școlilor primare de fete și băieți din Pașcani, constituindu-se Școala Mixtă Pașcani (16 martie 1894), sub dirigenția învățătorului Mihai Busuioc; - înființarea Azilului confesional mozaic din Pașcani (8 decembrie 1897); - reînființarea Școlii de adulți din Pașcani, prin efortul învățătorilor C.T. Ionescu și N.Vasiliu (1899); - înființarea Azilului confesional în Pașcani (1908); - înființarea Școlii Fântânele-Pașcani (1septembrie 1908), care a funcționat inițial într-o casă particulară
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
Pașcani, constituindu-se Școala Mixtă Pașcani (16 martie 1894), sub dirigenția învățătorului Mihai Busuioc; - înființarea Azilului confesional mozaic din Pașcani (8 decembrie 1897); - reînființarea Școlii de adulți din Pașcani, prin efortul învățătorilor C.T. Ionescu și N.Vasiliu (1899); - înființarea Azilului confesional în Pașcani (1908); - înființarea Școlii Fântânele-Pașcani (1septembrie 1908), care a funcționat inițial într-o casă particulară, iar în anul școlar 1927 - 1928 s-a dat în folosință o construcție realizată prin contribuția localnicilor; - selecționarea absolvenților a patru clase primare pentru
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
să mă întreb oare ce gândește acesta atunci când se întâlnește cu omologii săi occidentali, complet secularizați sau, în cel mai fericit caz, antrenați să mimeze indiferența față de chestiunile religioase ? Faptul că aparține confesiunii ortodoxe, de a avea o pârghie spirituală confesională nu constituie oare un avantaj ? Mă întorc la rând și mă înscriu în acesta. Prima senzație : miroase frumos în jurul meu, a parfum și a deodorant, dar și a naftalină și busuioc uitate în șifonier. Hainele groase, de iarnă, au fost
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și ea joacă un rol esențial în buna desfășurare rituală a pelerinajului. În spațiul din interior erau amenajate mai multe „alveole” dispuse circular pentru pelerinii care doreau să se spovedească. De dimensiuni reduse, m-au dus cu gândul la niște „confesionale” catolice, deschise, logica secretului spovedaniei constând în acest caz în apropierea de preot și nu în obstacole construite, după cum este cazul în Occident. Fiecare dintre aceste alveole (sau nișe ? - îmi este greu să le găsesc numele exact) are afișate deasupra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ea însăși fiind ortodoxă practicantă. „Doar și catolicii și greco-catolicii sunt frații noștri”, afirmă femeia concluziv, același tip de discurs ecumenic primar, la firul ierbii, pe care l-am întâlnit și în alte cazuri în care pelerinii au experimentat mixitatea confesională. În tot acest timp, continuă să sosească noi și noi valuri de pelerini, inclusiv cei provenind dintr-un microbuz alb, cu plăci de înmatriculare de Iași, care a fost lăsat să urce până la poarta mănăstirii. Este vorba de un grup
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de manifestare, islamismul și creștinismul nu se puteau influența decât periferic și întâmplător. Adepții celor două religii se considerau reciproc «necredincioși», în sensul de eretici, astfel încât religia islamică și mitologia poporului turc au atins, într-o extrem de mică măsură, viața confesională și credințele românilor. Marea majoritate a împrumuturilor lexicale din acest domeniu se referă la realitățile străine de poporul român, specifice turcilor, sau, mai rar, evreilor, cu sensuri care nu sunt religioase, dar care au dezvoltat ulterior astfel de semnificații speciale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2005 : 281). Dimensiunea transnațională a pelerinajelor : pelerini români la Mešugorje Din 1981 până astăzi, se estimează că 40 de milioane de persoane au vizitat localitatea Mešugorje, un mic sat de circa 2.000 de locuitori, croați catolici risipiți în mozaicul confesional din Bosnia- Herțegovina, acolo unde se spune că în 24, apoi 25 iunie Fecioara Maria s-a adresat în limba croată unui grup de „vizionari”, doi băieți și patru fete cu vârste între 9 și 16 ani. Cine sunt pelerinii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
parcursului, oboseala, emoția asociată, crearea treptată a sentimentului de comunitate (communitas), un pelerinaj ca acesta ștergând diferențele de rasă, limbă, confesiune - iar la acest ultim punct cred că am întrezărit printre rânduri și „curajul” autorului care sparge cercul unei identități confesionale închise, prea puțin dispusă spre experimente ecumenice. Cartea conține mai multe relatări ale unor miracole operate la Mešugorje asupra unor pelerini increduli inițial, occidentali în marea lor majori tate, „pedagogia miracolului” fiind și în acest caz evidentă (Hasneș-Ciurdariu, 2006). Reacții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
blogosferă ortodoxă”, titra : „Fenomenul Mešugorje, dosa rul unei periculoase și popularizate înșelări demonice în masă”, realizând o amplă analiză din perspectivă ortodoxă a fenomenelor „fals charismatice”. Dincolo de orice considerații critice, un pelerinaj cum este cel de la Mešugorje, cu reverberațiile sale confesionale, arată cât de „viu” și de profitabil din punct de vedere intelectual este studiul acestuia. El ne permite să ne apropiem de controversele teologice, politice și sociale inerente dezvoltării istorice a creștinismului, mai dificil de înțeles astăzi din cauza evoluției ulterioare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ori localității lor, ei intersectează traseele altor pelerini sau se suprapun (parțial) peste ele. și nu vorbesc numai de acelea, încă active ori părăsite și uitate, ale altor români creștin-ortodocși, ci și de acelea (amintesc indistinct termeni colectivi etnici, lingvistici, confesionali, precum și orice combinație a acestora) ale catolicilor (maghiari, ceangăi, șvabi, slovaci, polonezi, români etc.), ale armenilor, ale grecilor, ale bulgarilor, ale sârbilor, ale evreilor (de diverse rituri), ale musulmanilor, ale lipovenilor, ale unitarienilor (care vin din toată lumea la Várfalva/Moldovenești
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aproape directă, cu lumea ? Astfel, participăm și noi, alături de autor, la pelerinaje. Vedem cu ochii minții fervoarea pietății populare, umilă și nesupusă, ortodoxă și păgână, ignorantă și autentică, ospitalieră și ostilă, îngăduitoare și fundamentalistă. Biserica Ortodoxă Română, ca toate instituțiile confesionale, a fost mereu debordată de această viitură, de această răbufnire din adâncurile vieții sociale : nu poate norma teologic și domestici administrativ această stihie a re-vrăjirii (în sens weberian a) lumii românești, care se exprimă proteic, de la ritualuri ad-hoc la moaște
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care au venit din Ungaria ca să ocupe locurile În administrația horthystă și copiilor acestor funcționari, care erau toți de dreapta și chiar extremiști -, Încă din primele zile, Încă din anii ’40, că sunt minoritar. La Oradea erau și două licee confesionale, Însă părinții mei au vrut să fiu considerat cetățean egal cu ceilalți, astfel Încât nu m-au dat la școala confesională și am urmat școlile de stat. Era o situație destul de penibilă, pentru că din 1.200 de elevi din câți eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și chiar extremiști -, Încă din primele zile, Încă din anii ’40, că sunt minoritar. La Oradea erau și două licee confesionale, Însă părinții mei au vrut să fiu considerat cetățean egal cu ceilalți, astfel Încât nu m-au dat la școala confesională și am urmat școlile de stat. Era o situație destul de penibilă, pentru că din 1.200 de elevi din câți eram la liceu, doar doi eram evrei - și foarte mulți ne făceam să simțim acest lucru. În 1943 mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
parte de lume, care, din secolul al XVII-lea s-a numit Ucraina Hanului, Sultanul a numit, în 1681, ca stăpân cu drepturi depline, pe domnitorul Moldovei, Duca Vodă, care a pus acolo hatman pe grecul Iani Draghinici. Politic și confesional, locuitorii ținutului depindeau de Moldova și erau în majoritate români din toate țările românești, inclusiv români macedoneni. Din cele 67 de sate din Ucraina Hanului, 49 erau românești, câteva erau grecești, armenești sau tătărăști, nici unul rusesc. Pentru cine păstrează o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acestei zone, ar fi să se revină la denumirea „ținuturi secuizate” din perioada interbelică. Cele trei județe din inima României (Harghita, Covasna, Mureș - HARMUCOV), cu toată secuizarea practicată secole la rând, sunt departe de a avea o structură etnică și confesională unitară, despre care „autonomiștii” se feresc să vorbească. Niciun reprezentant al secuio-maghiarilor nu aduce vorba despre românii din această regiune a României, ca și cum purificarea etnică practicată dezinvolt și prin mijloace diabolice (rămâne de tristă amintire perioada anilor 1940-1944) ar fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de a afișa un indicator la intrare pe care să scrie că accesul cu arme de foc nu este permis. (Se pare că această prevedere a condus la crearea unor indicatoare pline de imaginație, existând cazuri ca al unui cult confesional care a dat În judecată statul pentru dreptul de a utiliza un citat biblic drept indicator de interzicere a armelor de foc sau al unui restaurant care a utilizat o imagine cu o gospodină purtând șorț de bucătărie și ținând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
condamnat în 1894 la lungi ani de temniță 22. În primul deceniu al secolului al XX-lea, campania de maghiarizare a atins punctul ei culminant. Legile din învățămînt stabileau controlul statului maghiar chiar și asupra programelor școlare și a școlilor confesionale. Apariția naționalismului și cea a statului-națiune (după 1867) a făcut ca problema Transilvaniei nici măcar să nu mai poată fi discutată. Ignorați de statul maghiar în timpul secolului al XIX-lea, românii din Transilvania au ales soluția lui ori/ori: Transilvania urma
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
al învățămîntului, iar măsurile luate de el au întîmpinat o vie rezistență, mai ales în Transilvania. Cel mai violent au protestat românii ortodocși și Bisericile Unite, care refuzau amestecul statului liberal în prerogativele lor din domeniul educației, care era predominant confesională pe tot cuprinsul Transilvaniei. Bisericile maghiară și germană erau tradițional bastioane ale naționalismului și majoritatea școlilor erau confesionale. Astfel că numele dr. Angelescu și N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare că atît Iorga cît și Angelescu urmăreau atingerea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
violent au protestat românii ortodocși și Bisericile Unite, care refuzau amestecul statului liberal în prerogativele lor din domeniul educației, care era predominant confesională pe tot cuprinsul Transilvaniei. Bisericile maghiară și germană erau tradițional bastioane ale naționalismului și majoritatea școlilor erau confesionale. Astfel că numele dr. Angelescu și N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare că atît Iorga cît și Angelescu urmăreau atingerea a trei țeluri: secularizarea, românizarea și în cele din urmă centralizarea învățămîntului în toată România. A considera politica
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și acordîndu-le și alte avantaje. Toate acestea se încadrau într-un efort de românizare lentă a acestor zone prin educație. În domeniul economic, ungurii (și evreii unguri, care dominau economia) erau un spin în ochii românilor. Majoritatea școlilor ungurești erau confesionale, ceea ce era firesc, deoarece cultele din Ardeal au fost întotdeauna cele mai bune căi de propagare a naționalismului. În perioada interbelică s-a înregistrat încă o scădere a numărului ungurilor în liceele mai bune și a studenților înscriși la universitate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
respective SECȚIA ÎI Dispozițiuni privitoare la învățămînt Articolul 18 Statul Român asigura învățămîntul în limba maternă prin școlile de Stat primare, secundare, superioare pentru naționalitățile conlocuitoare care posedă un număr suficient de școlari solicitanți și cu exceptia localităților unde școlile particulare confesionale corespund acestei necesități. Corpul didactic în școlile de Stat, sau secțiile lor, de altă limbă decât cea română va fi recrutat de preferință din naționalitatea respectivă. Articolul 19 Dispozițiunile ce se aplică școlilor particulare confesionale românești, se aplică și școlilor
LEGE nr. 86 din 6 februarie 1945 privind Statutul Naţionalitatilor Minoritare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128979_a_130308]
-
salarii și din accesoriile cu caracter de salariu, precum și din drepturile în caz de disponibilitate, pe care le primesc: functionerii și oficianții Statului, județelor și comunelor, mai departe preoții, profesorii și învățătorii angajați la școlile publice de Stat, comunale și confesionale, persoanele care se țin de puterea armata, jandarmerie, precum și personalul închisorilor și institutelor de corecție, funcționarii și alte categorii de angajați cu salariu anual sau cu diurnă sau leafa lunară, ai întreprinderilor publice de căi ferate și de navigațiune cu
LEGE nr. 60 din 1 ianuarie 1881 privitoare la procedura de execuţie din Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127795_a_129124]