3,116 matches
-
la mai bine de două sute de ani după Kant, să ia asupra lor provocarea unei argumentări susținute? Cât privește relația mentalității populare cu spiritul luminării, nimic nu o exprimă mai bine decât reprezentările despre relația omului cu divinitatea, reprezentări ce configurează profilul religiozității într-o anumită colectivitate. In scrierea sa despre religie, Kant deplânge tendința foarte răspândită de a privi practicile religioase nu drept tot atâtea prilejuri de reflecție morală și de îmbunătățire a conduitei, ci drept căi prin care credincioșii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de la căderea regimului politic în contextul căruia a apărut. Textul pe care-l vom analiza este proiectul legii privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. * * * După 1990, modul dominant în care s-a configurat reacția socială în raport cu infractorul a fost pedepsirea prin privarea de libertate. Schimbarea vechiului regim politic a determinat, prin consecințele sale, inaplicabilitatea majorității dispozițiilor vechii legi de executare a pedepselor. Lipsa de adecvare la realitate a transformat legea și câmpul său
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
perceperii pericolelor sau împotriva factorilor de stres interni și externi (7b). Pentru alți autori, această dublă referire la mediul intern și la cel extern este implicită, mediul extern fiind evocat prin conceptul de stres; finalitatea mecanismelor de apărare s-ar configura atunci astfel: mascarea sau atenuarea conflictelor ori a factorilor de stres care generează anxietatea (7a), reducerea sau evitarea unor stări negative, cum sunt conflictul, frustrarea, anxietatea și stresul (8). Să spunem, în sfârșit, că doar una dintre aceste definiții (9
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
6.7.1., cu framework-uri Hibernate și Spring și bază de date PostgreSQL. Interfața aplicației cu utilizatorul este realizată prin intermediul unor ferestre, specifice platformelor Windows care sunt cele foarte populare și „prietenoase”, opțiunile și elementele acestora fiind foarte ușor de configurat. La pornirea aplicației fereastra care se deschide cuprinde bara de titlu, ce conține numele aplicației și bara de meniuri. Meniul File grupează opțiunile în funcție de cele 2 posibilități pe care le avem la deschiderea aplicației: Meci nou înregistrarea unui nou meci
PREZENTAREA STRUCTURII ŞI FUNCȚIONĂRII APLICAȚIEI „LIBERO STATISTICS” - SISTEM SPECIFIC DE ANALIZĂ STATISTICĂ ŞI CONTROL A JUCĂTORULUI LIBERO ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Szabo-Alexi, Paul Szabo-Alexi () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_827]
-
de piață și mai ales întâlnirea cu consumatorii pentru realizarea serviciului. Componentele serviciilor și modul lor de utilizare sunt combinații ale elementelor, ce pot constitui un triunghi cu vârfurile: strategie, sistem și personal, care se concentrează spre client așa cum este configurat și în documentul, prezentat în figura. Pornind de la client și motivațiile sale de consum, calitatea serviciului se poate contura cu un anumit grad de certitudine, numai prin considerarea interfețelor din cadrul triunghiului serviciilor cu centrare spre client, interfețele fiind: sisteme - strategia
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lui B., rămânând cel mai realizat roman-foileton din epocă, cu însușiri ce îl ridică deasupra puzderiei de scrieri declanșate de moda lui Eugène Sue. Prin intermediul unui narator, boierul Ștefan Lungeanu, care relatează întâmplări diverse fratelui său întors de la Paris, autorul configurează un tablou, pictat violent, în pastă groasă, al unor forme extreme de corupție, tinzând să demonstreze astfel câtă ticăloșie se poate afla sub aparența de onorabilitate, de câte vicii și crime e în stare protipendada bucureșteană. Deși știe să adiționeze
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
văzul imobil și neputincios, „fără pleoapă”, sunt contemplate și nu evocate de autorul-narator, care știe să se folosească și de câteva tehnici expresioniste. Textul, cu o frazare sincopată, răsucită, se concentrează asupra ritmului generic de viață, iar descripțiile în cascadă, configurând un pitoresc etnografic minuțios, accentuează atmosfera de nemișcare ritualică, în care tâlcurile persistă indistinct și necruțător. Dar abia în întâlnirea cu Orientul B. află o fericită coincidență cu sine însuși. Romanul Fuga lui Șefki rămâne astfel o scriere-efigie. Dintr-o
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
a fi suverană,/ Provoacă otrava pe care-o înghite/Naiva din suflet, podoaba mea, rană./ Pierzând cu voință dovezile sorții./ Nici vieții m-adaug, nici liniștei morții.” Cele două ipostaze fundamentale (imagini obsedante) ale acestei poezii sunt sufletul și umbra, configurate sub semnul, trist și miraculos totodată, al unității ființei. Paradox care constituie și „cheia estetică” a acestei poezii: un „conținut” înconjurat de-o amplă, alambicată, savant construită armură de sensuri și imagini. Anotimpurile bogate, accentele vitaliste și comunicarea emoțională sunt
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
seamă cu Emil Constantinescu, și la București, și la Washington. Am mai vorbit și cu unele din figurile importante ale PNȚ-ului; mă refer la Constantin Dudu Ionescu, dar nu numai. Cred că ceea ce a lipsit și nu s-a configurat sunt elementele pe care le-am pomenit deja. Prin ’96-’97, unul dintre oamenii cel mai bine pregătiți În științe politice din România, la vremea aceea președintele Fundației Soros - pentru o scurtă perioadă -, era Lazăr Vlăsceanu. Am participat atunci la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
terorii; În acesta este inclus primul text pe care l-am transmis la „Europa Liberă”, În februarie 1983, dacă nu mă Înșel, deci acum mai bine de 21 de ani. Era o Încercare de analiză a mecanismelor succesiunii așa cum se configurau ele la vremea respectivă În România lui Nicolae Ceaușescu. Articolul, În două părți, se chema „Nicu Ceaușescu și socialismul dinastic În România”. Atunci am propus formula socialismului dinastic, care după aceea a făcut carieră. Mircea Mihăieș: Formula a devenit independentă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
-l facă inteligibil și să-i dea forță de impact. Nu vom greși dacă spunem că nu evenimentul contează, ci semnificația lui. Raportându-se la limbaj, evenimentul manifestă autonomie și externalitate. În lume, există sau apar diverse lucruri, care se configurează în stări de fapt, dar care nu capătă o existență semnificativă, decât în continuitatea: percepție - observație - sistematizare - structură a unui subiect langajier. (P. Charaudeau, 2002, p. 102) Eveniment este ceea ce vrea ziaristul să fie. El transformă evenimentul brut într-un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
noastre. Asistăm la o dialectică interesantă, nelipsind ondulații contradictorii, precum (vezi Schriewer, 1997, pp. 19-20): opoziția dintre integrarea supranațională și diversificarea subnațională; opoziția dintre procesul de internaționalizare și cel de indigenizare; opoziția dintre fenomenele purtătoare de universalizare și cele ce configurează particularitățile istorice; opoziția dintre procesul de difuzare mondială și cel de receptare diferențiată, în funcție de culturi; opoziția dintre universalismul abstract și concretețea unor răspunsuri particulare, „deviaționiste”, „atipice”; opoziția dintre modelul unei educații puternic standardizate și al unei educații mai puțin formalizate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
până la desființare și excluziune. Trebuie făcute câteva distincții conceptuale, pentru a ne feri de o serie de confuzii. NTIC (noile tehnologii de informare și de comunicare) se referă la marile ansambluri informatice, precum calculatoarele personale și elementele periferice corespunzătoare, programele configurate cu care acestea sunt dotate, rețelele de telecomunicații și teleinformatice (rețele cu flux înalt, rețele telefonice, rețele de fibră optică, rețele de sateliți), sistemele și instrumentele multimedia (televiziune, video, CD-uri), sistemele de tip internet și intranet (mesagerie electronică, platforme
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
informație socială, chiar și atunci când nu au o colaborare formală. (2001, p. 249) Această experiență este generatoare de o anumită coeziune socială, cu implicații formative asupra ansamblului societal. În același orizont coagulant apar și comunitățile specializate ale educaților (elevi, studenți), configurându-se structuri asociative pe criterii atât cu caracter școlar/universitar, cât și extrașcolar/universitar, cu incidență atât educativă, cât și non-educativă. Se vorbește tot mai des despre campusuri virtuale, iar liniile de formare la distanță câștigă un larg teren (vezi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pe internet sau chiar prin transmisie directă bidirecționată între studenți aflați în săli de curs diferite. Strategia de tip e-learning maximizează sau conduce la o specializare a unor caracteristici, manifestate doar în germene, ale formulelor clasice de realizare a educației, configurând o realitate educațională cu elemente inedite, revoluționare. O structură e-learning de calitate va avea următoarele trăsături: trebuie să fie cât mai interactivă, să implice emoțional cursanții, iar feedback-ul oferit se cere a fi prompt și la obiect; atmosfera din
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fi concepută și la nivel de dispozitiv de formare, el însuși propunând seturi de discipline ce pot fi alese, combinate, intercalate de către beneficiar (vezi Pilz, 2005). Programul este astfel conceput încât cursantul să parcurgă structuri curriculare ce singur și le configurează (prin alternări între discipline obligatorii, opționale, facultative sau între secvențe curriculare autonome la unul și același curs). Oferta nu este unică, la fel pentru toți, fiecare având posibilitatea de a-și compune un traseu urmând propriile interese și direcționându-se după
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
totul, dar care se îndepărtează constant de înțelegerea și existența umană” (Boutot, 1997, pp. 7-8). Revenirea reflecției la obiectele și fenomenele imediate, concrete se produce prin intermediul unor orientări reunite sub denumirea de „știința complexității”. Printre cele mai importante teorii care configurează acest tip de știință se află teoriile morfologice. Încercând să explice și, într-o anumită măsură, să prevadă apariția, menținerea și dispariția formelor (morfologiilor), aceste teorii au dezvoltat un aparat metodologic în stare să zdruncine presupozițiile fundamentale ale fizicii și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
4. Un nou mod de producere a cunoașterii" „Cercetătorul este mereu la începutul nesfârșitului drum al cunoașterii.” E. Noveanu 4.1. Producerea cunoașterii: o schimbare de perspectivătc "4.1. Producerea cunoașterii\: o schimbare de perspectivă" Una dintre schimbările fundamentale care configurează din punct de vedere epistemologic ideea transdisciplinarității este surprinsă magistral de M. Gibbons și colaboratorii săi în lucrarea The New Production of Knowledge. The Dynamics of Science and Research in Contemporary Societies. Odată cu modurile tradiționale de producere a cunoașterii, dominate
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
surprinsă magistral de M. Gibbons și colaboratorii săi în lucrarea The New Production of Knowledge. The Dynamics of Science and Research in Contemporary Societies. Odată cu modurile tradiționale de producere a cunoașterii, dominate de contextul cognitiv și de structurile disciplinare, tendințele configurează emergența unui nou mod de producere a cunoașterii („modul 2”, cum îl numește autorul), în care aceasta din urmă este creată în contexte socioeconomice mai largi, de natură transdisciplinară. Producerea cunoașterii este, conform paradigmei tradiționale, un proces care se produce
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
astfel se poate crea o zonă de schimb în care „comerțul de idei” și de metode poate avea loc. În concluzie, cercetarea interdisciplinară autentică, având un anumit sens, are nevoie de posibilitatea construirii acestor spații comune, conceptuale și metodologice. Ele configurează modul de interacțiune și de interpenetrare a disciplinelor. Aceste condiții „interne” au nevoie însă și de suportul „extern”, oferit în primul rând de aranjamentul instituțional în care cercetarea interdisciplinară are loc. Construirea unei platforme instituționale care să favorizeze cercetarea și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
gândirea critică, ocupabilitatea, utilizarea tehnologiilor etc., sunt achiziții durabile, pe care se poate construi ulterior învățarea ca proces continuu. b) Emergența culturilor locale și a identităților cosmopolite. Printre numeroasele paradoxuri ale globalizării se află și acela conform căruia, pe măsură ce se configurează și se extinde o cultură globală, se produce și o (re)descoperire a localului. Diversitatea culturală devine, într-o accepțiune cu fundamente etice, o resursă pentru dezvoltare. Coexistența elementelor culturii globale (world culture) cu specificitățile culturale locale a generat procese
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nu doar ca proces în sensul tradițional de acumulare, ci de schimbare cu sens a entităților individuale, organizaționale și sociale - poate constitui soluția pentru numeroasele provocări ridicate de evoluțiile menționate. Este evident de ce considerăm că această nouă realitate care se configurează nu poate fi „turnată” în formele disciplinare clasice. Viziunea academică din domeniul cercetării și al științei a făcut un bun mariaj și o bună corespondență cu caracteristicile economiei și societății industriale moderne, iar învățarea disciplinară a sprijinit și a întărit
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
grupuri de vârste diferite, participare la luarea deciziilor, proiectarea timpului școlar conform metodologiei block schedulling, introducerea programelor interdisciplinare. Literatura de specialitate este deosebit de bogată pe această temă; de aceea, o tratare in extenso nu ar aduce contribuții deosebite. Pentru a configura mai bine reperele noului peisaj al școlii ca organizație care învață, ar putea fi util un inventar al principalelor condiții. • Managementul: - promovează o cultură centrată pe învățare și autoevaluare; - se bazează pe planificare participativă și împărtășirea responsabilităților; - valorile și obiectivele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
un rol determinant în puterea programelor disciplinare. Foucault susținea că disciplinele nu sunt create de cineva, ci sunt produsul discursului politic. Ele au, în consecință, o geneză discursivă, proces demonstrat în lucrarea Nașterea clinicii. Discursul, fiind o „marfă politică”, se configurează prin gruparea unor aserțiuni în conformitate cu un sistem de reguli condiționate istoric. Disciplina este un „principiu care ne îngăduie să construim, dar după regulile unui joc strâns” (Foucault, 1998, p. 28). Ea controlează producerea discursului, pentru că orice dezvoltare a discursului trebuie
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
1. Modelul infuziei presupune formularea unor obiective/competențe generale sau definirea unor arii tematice având caracter transdisciplinar (cross-curricular), comune pentru toate obiectele de studiu cuprinse în planul de învățământ sau pentru un grup de discipline, cum ar fi cele care configurează o anumită arie curriculară. Obiectivele menționate se constituie ca puncte de plecare în realizarea unor „decupaje curriculare” în cadrul disciplinelor. Realizarea unor astfel de obiective se urmărește prin ansamblul tuturor materiilor din planul de învățământ/aria curriculară, și nu în cadrul unui
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]