2,664 matches
-
un set de modele de comportament, care să le ghideze traseul în viața socială. Societatea și cultura sunt două realități distincte, dar care nu pot funcționa autonom, una fără cealaltă. Valorile sociale Valorile sunt asociate cu normele și sancțiunile sociale, configurarea lor produce efecte asupra schimbării sociale, se dovedesc foarte utile în orice dezbatere privind convingerile, atitudinile și opiniile oamenilor, iar pe baza lor putem cunoaște motivațiile oamenilor. Cuvântul "valoare" este folosit la nivelul limbajului cu două forme de bază: ca
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul sistem și care, totodată, are o structură internă, ce definește relațiile dintre valori (unele valori sunt centrale, altele marginale, unele sunt fundamentale, altele particulare). Configurarea unui sistem de valori se face cu ajutorul unor principii valorice (care pot fi la origine religioase sau sociale), care, totodată, asigură fundamentul pentru utilizarea și aprecierea valorilor. Difuziunea culturală Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cenușă 2 1 178 3 Prefață Cunoașterea sociologică a culturii Limba ca element al culturii și suport obiectiv al orientărilor valorice Influența normelor și sancțiunilor asupra diferențierilor sociale și culturale Evoluția cercetării sociologice a valorilor Rolul și funcțiile valorilor sociale Configurarea valorilor la nivel național Anexe Bibliografie selectivă Instrumente de cercetare 190 207 206 Abstract Résumé
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cuvânt al scurtei povestiri a lui Queneau: în spatele acestui timp narativ se profilează deplasarea succesiunii temporale (A) către cauzalitatea narativă a punerii în intrigă (E). Dar, pentru a avea povestire, trebuie să trecem de la planul succesiunii evenimențiale la cel al "configurării", trebuie să depășim absența actorului permanent prezent. Unitatea este aici asigurată de către principiul moral: "Cel mai slab este prada desemnată a celui puternic", care presupune în mod evident doi actori cu funcția de a asigura legătura, în profunzime, a propozițiilor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în temporalitatea sa". Or, tocmai pe această pre-înțelegere împărtășită atât de poet, cât și de cititor se înalță punerea în intrigă și, împreună cu ea, mimesisul textual și literar (Ricœur 1983: 100) Cel de-al doilea mimesis, planul succesiunii și al configurării, este "pivotul analizei" (Ricoeur 1983: 86). Putem să-l definim drept activitate producătoare de intrigă, care constă în a considera ansamblul unei succesiuni de acțiuni care construiesc un tot organizat, prevăzut cu început și sfârșit. Cu funcție de mediere, momentul operației
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pivotul analizei" (Ricoeur 1983: 86). Putem să-l definim drept activitate producătoare de intrigă, care constă în a considera ansamblul unei succesiuni de acțiuni care construiesc un tot organizat, prevăzut cu început și sfârșit. Cu funcție de mediere, momentul operației de configurare transformă evenimentele individuale în întâmplări și formează un tot de factori eterogeni. Cu alte cuvinte, punerea în intrigă permite reunirea unor succesiuni de evenimente într-un tot semnificant ce creează "imaginea", prevăzut cu început și sfârșit, și care poate fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
atunci, în consecință, deci etc.); prezența perfectului simplu nu este nicio condiție necesară, nici suficientă pentru definirea secvenței narative: prezentul narațiunii este foarte frecvent; prezența verbelor care exprimă acțiuni este de asemenea o caracteristică a descrierilor de acțiuni... Desigur, aceste configurări ale mărcilor pot fi proiectate astfel: o concentrare a anaforelor pronominale (această formă de tematizare este probabil unul din indiciile formale cele mai caracteristice ale secvenței narative), precum și alternanța imperfectului și a perfectului simplu (sau a perfectului compus, chiar și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ideea că acestea sunt cele care ghidează reprezentarea stereotipală și-i conturează conținutul prin crearea unor etichete și introducerea, sau chiar generarea, unor categorii. Având în vedere importanța pe care experiențele personale le au în cadrul proceselor reprezentaționale și implicit în configurarea stereotipurilor, se pune întrebarea ce se întâmplă cu acestea atunci când experiențele și evenimentele trăite de individ contrazic conținutul stereotipurilor? În ce măsură se poate vorbi despre o anumită rezistență a stereotipului la schimbările de situație prin care trece individul și cum poate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comportamente, prin care se formează și se dezvoltă sistemul de personalitate al individului uman, prin care se dobândesc competențe. În cadrul procesului de Învățare, sunt integrate celelalte funcții și procese psihice (percepția, atenția, memoria, gândirea, motivația, afectivitatea), care interacționează pentru o configurare optimă a cadrului pentru Învățare, pentru o mai mare eficiență. II.8. Învățarea activă Societatea prezentului, dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al al informației,al complexitătii. De aceea, investiția În inteligență, creativitate si capacitatea de inovare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
în secolul al XVIII-lea încep să se practice convențiile literare 9 ale "realismului formal" pe care îl vor sistematiza romancierii secolului al XIX-lea. Acestea își au originea în tulburările eco-nomice și ideologice, menționate anterior, și au drept consecință configurarea unui altfel de "timp-spațiu". Ian Watt, în 1973 (pp. 530-536), explicitează: Cînd Defoe, de exemplu, a început să scrie opere de ficțiune, el acorda prea puțină atenție teoriei critice predominante în epocă, pe atunci încă subordonată uzajului subiectelor tradiționale; în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
guvernării comunitare / 104 3.2. Schimbarea de paradigmă în politicile educaționale / 109 3.2.1. Politicile educaționale integrează comunitatea / 109 3.2.2. Descentralizarea, între politică și realitate / 116 3.2.3. Autonomia școlii și participarea socială / 119 3.3. Configurarea relației școală-familie-comunitate / 123 3.3.1. Modele explicative ale relației școală-familie-comunitate / 124 3.3.2. Impactul reciproc al școlii și comunității / 135 3.3.3. Reprezentări și așteptări reciproce / 139 3.4. Perspective ale politicilor privind parteneriatul școală-familie-comunitate / 141 3
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
reprezentând într-adevăr principala țintă a politicilor adoptate la nivel local. În același timp, pentru multe comunități, potențialul de auto-guvernare responsabilă este variabil iar competiția pe piața liberă nu este condiția suficientă pentru asigurarea calității și accesului echitabil. Schimbările în configurarea raportului central-local vor atrage rezistențe interne, având cu siguranță un impact asupra structurilor de putere între actori, în toate sferele și la toate nivelurile. Așadar, dacă această schimbare întâmpină atâtea obstacole și autoritățile sunt nepregătite din punctul de vedere al
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunitate nu trebuie să umbrească percepția contextului specific istoric, politic, socio-cultural și economic, cel care dă conținutul autonomiei. De acest context mai larg al relației școlii cu celelalte medii educative familia și comunitatea, ne vom ocupa în continuare. 3.3. Configurarea relației școală-familie-comunitate Accentuarea raporturilor cu școala ale familiei și comunității a fost determinată în ultimele decenii de o serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. În situația dificultăților de inserție profesională a tinerilor, în special a celor proveniți din
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sunt coborâte și aduse una către cealaltă, pleoapele sunt tensionate, privirea fixă, iar buzele sunt fie puternic presate, fie separate, gura având o formă pătrată. Analiza statistică a datelor rezultate din aplicarea testului "Alter Ego" cuprinde: 1. profilul subiecților respondenți (configurarea familiilor, descrierea pe indicatorii demografici de bază ai lotului de subiecți (adolescenți, respectiv părinți); 2. gruparea itemilor pe 11 dimensiuni (10 incluse în cei 5 factori de personalitate, grupate câte două, plus dimensiunea "dezirabilitate socială"); 3. prezentarea grafică și tabelara
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dezirabilitate socială") pentru lotul de adolescenți; 7. testarea statistică a diferențelor semnificative dintre mediile calculate pentru factorii de personalitate (inclusiv dimensiunea "dezirabilitate socială") pentru lotul de părinți; 8. testarea ipotezelor de cercetare, conform uzanțelor metodologiei statistice. 1. Profilul subiecților respondenți (configurarea familiilor, descrierea pe indicatorii demografici de bază a lotului de adolescenți, respectiv părinți) Adolescenți Număr de subiecți = 31 a. După variabilă apartenența la gen b. După variabilă vârstă c. După variabilă tip de părinți d. După variabilă tip de familie
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
poate de radical, care apropie AFDPR de partidele istorice și cu deosebire de PNȚCD. Apariția unei organizații deopotrivă politice și civice a minorității maghiare, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, UDMR, inaugurează o problematică dintre cele mai dinamice în noua configurare politică pe care aceste prime luni de absență a dictaturii o schițează. Putere versus opoziție Iliescu, secondat mai ales de Brucan, nu încetează să denunțe caracterul "depășit" al partidelor politice, pledând pentru o mișcare de masă generată de un proces
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nivelele de către FSN închide calea unei construcții instituționale a statului însuși și a instituțiilor sale ca entitate distinctă, independentă în esența ei de interesele partizane. Absorbite de o formație politică ce reinventa lupta de clasă ca principiu subiacent al noii configurări a politicului și promova explicit intoleranța față de opoziție, instituțiile statului de la funcționarii ministerelor la procurori și magistrați și de la cadrele superioare din armată la serviciile secrete -, care se situau oricum într-un regim de continuitate, sunt inevitabil aduse, după abia
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
schimbul de documente, partajarea aplicațiilor). Colaborarea în domeniul afacerilor elctronice înseamnă parcurgerea fazelor: definirea proceselor și aaliza documentelor de afaceri, descoperirea partenerului prin căutarea companiei de profil în registrrele de afaceri, semnarea acordului de afacere, partenerii negociind condiții de colaborare, configurarea interfețelor și serviciilor afacerilor conform acordurilor semnate, execuția proceselor, se schimbă documentele și se completează tranzacțiile de afaceri, managementul proceselor, respectiv monitorizarea acordului semnat, evoluția proceselor prin reactualizare sau crearea de noi procese potrivit cerințelor pieții. Evoluția în e-business
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
mod natural, la originea primului roman lovinescian pare să fi stat, ca și în celelalte cazuri, mai puțin fantezia descătușată și mai mult experiența personală, de ordin (auto)biografic 156 ceea ce subliniază, din nou, importanța factorului psihologic în geneza și configurarea literaturii criticului. Într-adevăr, pentru Lovinescu nu există decât o unică "sursă" de inspirație (propria experiență existențială, fatalmente săracă în "evenimente") ce determină și "conținutul" literaturii înseși, adică "viața" (dramatizată deja, ab originem, în forma "ficțiunii elementare"/ "romanului familial"), "expresia
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
la rigoare, putem "citi" toate romanele criticului într-unul singur în unul și același roman care, după cum el însuși mărturisea, "mă citește pe mine, aproape autobiografic". Relativizarea lecturii în cheie referențial-autobiografică ("aproape") indică, de fapt, accentul pus de Lovinescu pe configurarea unei psihologii sui generis, de factură invariabilă, ceea ce conduce la subordonarea ordinii narative (și, implicit, a "verosimilității") în raport cu principiul (dramatic, teatral) al reprezentării. De aici și pretenția (absolut legitimă, din punctul său de vedere) de a fi imaginat niște situații
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ceea ce e tragic pentru individ devine comic pentru comunitate (vezi ambivalența atitudinii față de încornorat personaj comic doar în ochii mulțimii, nu și în cei ai bărbatului înșelat). Dincolo de mulțimea disocierilor posibile, merită subliniată importanța "lecturii" ca factor determinant atât în configurarea "comediei" cât și în aceea a "tragediei". Diferența dintre cele două tipuri nu-i greu de sesizat: lectura vieții creează perspectiva comică (de unde și titlul ales de autor), pe când tragedia impune raportarea la la "text" (nu la viață), și are
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Merită consultat și studiul Juliei Przybos (L'entreprise mélodramatique, José Corti, Paris, 1987), dedicat nu întâmplător chiar lui Peter Brooks și lui Jan Kott. Autoarea realizează un foarte serios studiu cultural, subliniind importanța factorului economic și al celui politic în configurarea melodramei ("La mode théâtrale et la mode vestimentaire obéissent aux mêmes lois économiques", în op. cit., p. 23). În perioada 1800-1830, melodrama devine un veritabil fenomen socio-cultural capabil să angajeze sensibilitatea maselor și să o manipuleze în scop politic. Melodrama ajunge
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prin natura sa cosmopolit și "snob" (snobismul are la bază, psihologic vorbind, impulsul către imitație principiul modernizării înseși!). Mai îndreptățite sunt observațiile privind "inadaptarea erotică", cu "resorturi psihologice și afective", care îl recomandă pe Lerian drept "o primă încercare de configurare a lui Bizu" (ibidem). Împlinirile estetice, e adevărat, vin din "afilierea filonului memorialistic și autobiografic pe tipul de personaj a cărui primă schiță este Andrei Lerian" (ibidem). Dar filonul autobiografic nu lipsește nici din Viață dublă. Dimpotrivă, autobiografia e luată
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
urmă. Doina, de pildă, poate fi (și trebuie) privită din perspectivă muzical-poetică, deci potrivit aspectului ei definitoriu. Cine o încadrează în sistemul mai general al culturii se vede pus în situația să țină cont de consecințele unei asemenea posibile noi configurări. Cu atît mai mult obiceiul, indiferent de categoria „de trecere”, pretinde un tratament special și nuanțat. Iată de ce ni se propune în Cartea românească a morții un discurs elaborat și cu aplicație la faptul cultural în parte. Ritul apare ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și transparenței, Principiul continuității și coordonării, Principiul răspunderii, Principiul subsidiarității, Principiul bunei guvernări, Principiul cooperării și coerenței. Strategia vizează configurarea unui mediu de afaceri deschis, transparent și atractiv, caracterizat de predictibilitate și de un cadru normativ clar, stabil și coerent, susținut de un cadru instituțional adecvat, în concordanță cu practica altor state membre ale Uniunii Europene. Viziunea reprezintă aspirația către
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]