KorAP: Find »[drukola/base=conflictual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...147 >

3,668 matches

Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

Poate exista posibilitatea ca amintirea conflictului (cu emoțiile aferente) să se păstreze (foarte) mult timp; și atunci reala depășire a relațiilor conflictuale să însemne și să presupună iertarea. Prin urmare, conflictul poate fi soluționat parțial (se exclud acțiunile și atitudinile conflictuale, dar rămâne impulsul către conflict) și total (conflictul este îndepărtat atât la nivelul comportamentului exterior, cât și la nivelul impulsurilor interioare). Relațiile și tipologia persoanelor conflictuale Există specialiști care susțin faptul că întâlnim tipuri de persoane conflictuale sau tipuri de

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
presupună iertarea. Prin urmare, conflictul poate fi soluționat parțial (se exclud acțiunile și atitudinile conflictuale, dar rămâne impulsul către conflict) și total (conflictul este îndepărtat atât la nivelul comportamentului exterior, cât și la nivelul impulsurilor interioare). Relațiile și tipologia persoanelor conflictuale Există specialiști care susțin faptul că întâlnim tipuri de persoane conflictuale sau tipuri de comportamente care constituie modul oamenilor de a lupta sau de a evita contextele conflictuale. Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), există următoarele categorii (pp. 123-124

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
acțiunile și atitudinile conflictuale, dar rămâne impulsul către conflict) și total (conflictul este îndepărtat atât la nivelul comportamentului exterior, cât și la nivelul impulsurilor interioare). Relațiile și tipologia persoanelor conflictuale Există specialiști care susțin faptul că întâlnim tipuri de persoane conflictuale sau tipuri de comportamente care constituie modul oamenilor de a lupta sau de a evita contextele conflictuale. Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), există următoarele categorii (pp. 123-124): a. Demonstrativii. Se caracterizează prin năzuința de a fi mereu în

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
comportamentului exterior, cât și la nivelul impulsurilor interioare). Relațiile și tipologia persoanelor conflictuale Există specialiști care susțin faptul că întâlnim tipuri de persoane conflictuale sau tipuri de comportamente care constituie modul oamenilor de a lupta sau de a evita contextele conflictuale. Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), există următoarele categorii (pp. 123-124): a. Demonstrativii. Se caracterizează prin năzuința de a fi mereu în centrul atenției, de a se bucura de succes. Chiar și în absența oricărui motiv/oricăror motive pot

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
exigențe. Oricine nu satisface aceste exigențe (aceștia fiind, în fapt, majoritatea) este supus unei aspre critici. Ei se caracterizează printr-o neliniște accentuată, care se manifestă prin suspiciune. e. Raționaliștii. Constituie acea categorie de oameni calculați, gata oricând pentru relații conflictuale, atunci când există o posibilitate reală de a-și atinge, prin conflict, propriile scopuri. Ei pot juca mult timp rolul de supus, de om docil, de cooperant, dar atunci când se ivește prilejul sunt primii care trădează. La rândul său, N. Bouchard

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
adesea prejudecățile, intervin atunci când le vine inspirația, dar nu neapărat la momentul potrivit. Vorbesc mult și sunt adesea sociabili. Cu multă înțelegere și răbdare, mult calm și efort de punere în ordine a aprecierilor, ideilor, inițiativelor lor putem evita relațiile conflictuale cu aceștia. e. Persoanele aflate în pragul unei crize de nervi. Sunt acele persoane depășite de propriile emoții și puseuri emoționale (negative), ce par mereu revoltate și depășite de situație. Dispoziția lor se schimbă de la o clipă la alta. Cererile

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
complexă, teoria lui R. Brinkman și R. Kirschner (1994, apud Stoica-Constantin, 2004) definește comportamentul individual pe două dimensiuni (relevante pentru modul de interacțiune cu ceilalți): a. dimensiunea asertivă 13; b. dimensiunea referitoare la centrarea pe un anumit scop. În situații conflictuale, tendința noastră obișnuită se accentuează, deplasându-se spre polul cel mai apropiat. De exemplu, putem deveni mai asertivi decât de obicei (mai precis, tindem să-i dominăm pe ceilalți, să devenim mai autoritari, mai agresivi, mai impulsivi, mai violenți chiar

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
intenția de bună înțelegere este amenințată/zădărnicită. În urma unei cercetări empirice desfășurate timp de zece ani, R. Brinkman și R. Kirschner (apud Stoica-Constantin, 2004) au identificat următoarele comportamente dificile (făcând, totodată, și o serie de sugestii referitoare la evitarea relațiilor conflictuale cu aceștia). Tipurile identificate sunt: Tancul. Se referă la acea categorie de oameni pusă mereu pe confruntare, care găsește mereu pe cineva vinovat. El este mereu furios, nerăbdător și agresiv, are un temperament coleric, nestăpânit. Centrată pe sarcină, această categorie

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
aceste obiective sunt amenințate, persoanele se retrag total, neoferind niciun fel de feedback, fie el verbal sau nonverbal. Persoane nonasertive, timide, pasive, ele devin aproape invizibile, crezând că tăcerea este cel mai bun mod de a evita conflictele și relațiile conflictuale. Cu ele, este nerecomandabil: • tendința de a ne irita și de a le agresa verbal. Taciturnii încearcă să evite dezacordul și conflictul; • tendința de a ne pierde răbdarea, de a-i evita. Este totuși bine dacă: • ne facem timp pentru

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
o șansă de a ieși onorabil din situație; în felul acesta ni-i facem aliați, în loc să le alimentăm defensivitatea sau agresivitatea: "poate că nu ați citit încă articolul ....", "m-ai făcut să-mi amintesc de..."14. Prevenirea și gestionarea relațiilor conflictuale Desigur, oricât ar fi de inerente, sunt (foarte) puțini cei care își doresc relații conflictuale sau care își fac un sens al vieții din a provoca și a întreține asemenea relații. Majoritatea vor să le evite sau să le elimine

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
în loc să le alimentăm defensivitatea sau agresivitatea: "poate că nu ați citit încă articolul ....", "m-ai făcut să-mi amintesc de..."14. Prevenirea și gestionarea relațiilor conflictuale Desigur, oricât ar fi de inerente, sunt (foarte) puțini cei care își doresc relații conflictuale sau care își fac un sens al vieții din a provoca și a întreține asemenea relații. Majoritatea vor să le evite sau să le elimine cât mai repede. Înainte de a ajunge la gestionarea relațiilor conflictuale, importantă este prevenirea acestora. Ca

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
cei care își doresc relații conflictuale sau care își fac un sens al vieții din a provoca și a întreține asemenea relații. Majoritatea vor să le evite sau să le elimine cât mai repede. Înainte de a ajunge la gestionarea relațiilor conflictuale, importantă este prevenirea acestora. Ca strategii posibile de prevenire a conflictelor există: • respecterea normelor și a regulilor conviețuirii sociale, ale întrajutorării; • strategii pentru anticiparea riscurilor de producere a conflictelor. Există astfel: - acorduri care anticipează și înlătură posibilitățile apariției lor; - deschiderea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
puțin, prin controlul acestora, menținându-le la un nivel suportabil. Din păcate, există stereotipuri formate, reprezentări, prejudecăți, acumulări de experiențe negative ce îngreunează sau ce pot reduce la zero eforturile celor care încearcă să prevină sau să soluționeze o situație conflictuală. Reiese, prin urmare, faptul că există situații diferite legate de controlul conflictului: a. pe de o parte, avem soluționarea relațiilor conflictuale, ceea ce reprezintă potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005) "înlăturarea totală sau parțială a cauzelor care au generat conflictul

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
ce îngreunează sau ce pot reduce la zero eforturile celor care încearcă să prevină sau să soluționeze o situație conflictuală. Reiese, prin urmare, faptul că există situații diferite legate de controlul conflictului: a. pe de o parte, avem soluționarea relațiilor conflictuale, ceea ce reprezintă potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005) "înlăturarea totală sau parțială a cauzelor care au generat conflictul, sau schimbarea scopurilor și a comportamentului participanților la conflict" (p. 131); b. pe de altă parte, avem gestionarea relațiilor conflictuale, ceea ce

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
relațiilor conflictuale, ceea ce reprezintă potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005) "înlăturarea totală sau parțială a cauzelor care au generat conflictul, sau schimbarea scopurilor și a comportamentului participanților la conflict" (p. 131); b. pe de altă parte, avem gestionarea relațiilor conflictuale, ceea ce înseamnă acțiuni îndreptate către corectarea comportamentului participanților la conflict și menținerea unui anumit nivel (general) de conflictualitate (care să nu depășească limitele controlabile). Între metodele de prevenire și de gestionare a relațiilor conflictuale reținem: Metodele interpersonale Aceste metode constau

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de altă parte, avem gestionarea relațiilor conflictuale, ceea ce înseamnă acțiuni îndreptate către corectarea comportamentului participanților la conflict și menținerea unui anumit nivel (general) de conflictualitate (care să nu depășească limitele controlabile). Între metodele de prevenire și de gestionare a relațiilor conflictuale reținem: Metodele interpersonale Aceste metode constau în "priceperea de a organiza corect propriul comportament, de a exprima propriul punct de vedere, fără a provoca o reacție de apărare psihologică din partea altei persoane" (Olgev, Russev, 2005, p. 132). Ele contribuie/ participă

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru realizarea ascultării active și reușita ei, A. Stoica-Constantin (2004, pp. 139-143) recomandă: • să ne concentrăm atât asupra sentimentelor interlocutorului, cât și asupra conținutului mesajului lui (este important cu deosebire să deslușim stările lui emoționale negative, acumulările lui emoționale

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și reușita ei, A. Stoica-Constantin (2004, pp. 139-143) recomandă: • să ne concentrăm atât asupra sentimentelor interlocutorului, cât și asupra conținutului mesajului lui (este important cu deosebire să deslușim stările lui emoționale negative, acumulările lui emoționale, pentru a preveni apariția relației conflictuale sau pentru a o detensiona); • să ne întrebăm interlocutorul despre nevoile, trebuințele, preocupările, anxietățile, dilemele și dificultățile sale (ținând, desigur, sub control exprimarea propriului orgoliu, dorința de a ne impune și de a dispune); • vom folosi cu predilecție întrebări deschise

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
dar nici în defensivă; nu contraatacăm, nu ne apărăm; nu învinuim pe altcineva (căci îl putem irita pe intrelocutor); nu dăm impresia că-l sfidăm, că nu ne pasă; • căutăm să înțelegem care este punctul lui de vedere asupra situației conflictuale; • explorăm împreună cu interlocutorul nostru blând și delicat, prudent și cumpătat ce se află în spatele emoțiilor și a încordărilor sale; • explicăm poziția noastră, fără a o nega pe a lui; • îi cerem să ne spună ce s-ar putea face acum

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
a unui sistem de recompense. Este important scriu I. Oglev și Vl. Russev (2005) "ca sistemul de recompense să nu încurajeze comportamentul neconstructiv al unor persoane sau grupuri" (p. 134). Metode interpersonale de comportament în conflict Oamenii aflați în relații conflictuale pot avea mai multe tipuri de comportament (atunci când vor să le depășească). În urma cerectărilor sale, K. Thomas și R. Kilman (apud idem, pp. 135-138) au stabilit formele de comportament ale unei persoane aflată în conflict. Figura 3. Gradul de cooperare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
mai în profunzime, mai în detaliu) situația; • situația este prea complexă și rezolvarea conflictului cere multe eforturi din partea participanților; • ne dăm seama că nu avem nicio șansă să ne satisfacem interesele/cerințele; • daunele posibile care ar rezulta din confruntarea situației conflictuale depășesc beneficiile unei eventuale rezolvări a conflictului; • nu avem destulă putere pentru a rezolva conflictul în avantaj/în folos propriu; • deznodământul conflictului nu prezintă o importanță deosebită pentru noi. Folosirea acestui stil de către manager/profesor este oportună atunci când: • simte o

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
deosebită pentru noi. Folosirea acestui stil de către manager/profesor este oportună atunci când: • simte o tensiune ridicată în colectiv și necesitatea scăderii tensiunii în relațiile reciproce; • are multe griji și nu vrea să fie (să se lase) atras într-o situație conflictuală și să piardă timp și forțe în plus; • el trebuie neapărat să câștige timp (să se asigure de sprijin, să primească informații suplimentare); • consideră că discutarea imediată a problemei poate duce la acutizarea situației. La rândul său, executantul iese din

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
numai stilul de colaborare realizează în totalitate această sarcină" (p. 138). În schimb, în cazul eschivării și a comportamentului conciliant "soluționarea conflictului se amână, iar conflictul însuși capătă o formă ascunsă. Compromisul poate aduce doar o rezolvare parțială a interacțiunii conflictuale, pentru că rămâne o zonă destul de largă a concesiilor reciproce, iar cauzele nu sunt înlăturate pe deplin", constată cei doi psihologi ruși (p. 138). În final, autorii țin să precizeze: "comportamentul real al unei persoane în conflict nu se reduce numai

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
toate acestea, căutările de a găsi cele mai bune metode continuă (și probabil că vor mai continua) întrucât, oricât de multe și de eficace modele s-ar crea, ele nu pot acoperi (anticipa) diversitatea situațiilor, reacțiilor, comportamentelor și a raporturilor conflictuale. Rămâne deschisă posibilitatea de a găsi metode noi, având ca scop, dacă nu eliminarea conflictelor (grave, dureroase și periculoase) dintre oameni, atunci restrângerea numărului și a amplorii lor, sau măcar (men)ținerea lor în limite rezonabile. Credem că în rezolvarea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
facă pasul următor" (1996, pp. 164-165). Schimbările noastre (interioare și comportamentale) le permit celorlalți să se schimbe. Dar ceea ce este mai important este că, iertând, ne eliberăm pe noi înșine. Pe scurt, ar fi de dorit ca într-o relație conflictuală: • să înțelegem cum am ajuns în acest stadiu al relației; • să depistăm eventuala înțelegere greșită; • să discutăm cu partenerul avantajele soluționării problemei (Cornelius, Faire, 1996). Toate acestea pregătesc terenul pentru deblocarea emoțiilor negative și acceptarea relaxării relației. În lucrarea sa

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]