19,100 matches
-
de suportat) avem destule din literatura anilor '50 și chiar '60. Desigur că astăzi se discută cu totul altfel despre comunism, dar dezbaterea satisface curiozitatea pentru o etapă istoricizată. În jurnalul lui Chiril Merișor, romanul Galeria cu viță sălbatică se confruntă cu propriul proiect ideatic. Prin rechizitoriul de la Securitate al caietului lui Chiril, supus investigației, autorul anticipă, nu fără un amuzament secret, posibila critică ideologică a romanului venită de pe o poziție oficială, depășită însă în 1976, când apare cartea. Rezultatul e
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
continentului, instinctul unei frontiere căutate, dar niciodată atinse. Prin urmare nu avem un road-movie cu familia Adams, ci cu niște oameni obișnuiți cu particularități, dintre care singurul care are o problemă serioasă este unchiul Frank, o familie modestă care se confruntă cu dificultăți financiare și de comunicare, de la adolescentul furios care se droghează cu Nietzsche, așa cum în vremurile bune adolescenții de la noi se drogau cu pesimistul Cioran, cu învățăturile lui Noica sau cu ezoterismele lui Mircea Eliade din povestirile lui pe
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
confiscat-o -, și în mod sigur, fără o condiție fizică excepțională din moment ce aproape de fiecare dată cînd aleargă pe lîngă mașină, Dwayne este cel care-l ajută să intre în ea. Într-un fel, călătoria are un efect terapeutic asupra tuturor, confruntați cu neașteptate obstacole, fiecare găsește soluții, descoperă gustul aventurii și un sens al vieții. Filmul lui Jonathan Dayton și Valerie Faris vorbește în egală măsură despre bucuria vieții și despre lucrurile mărunte pe care le-am uitat în debaraua copilăriei
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
stil propriu, dar pornind de la obiective și proceduri pe care le respecți întocmai. În îndeplinirea sarcinilor de școală sau în alte domenii, te caracterizează ambiția și curiozitatea. Lucrezi în propriul tău ritm, prudent, depunând mult efort, în special atunci când te confrunți cu obstacole și dificultăți. Aceste rezultate reflectă realitatea doar în măsura în care consideri că ai răspuns sincer și deschis la chestionarele noastre. Personalitatea este suma caracteristicilor individuale care ne face unici, manifestându-se stabil în timp, dar care poate fi modelată. Este
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
teoretică, lucrarea se bazează pe un număr mare de cercetări empirice. În locuri foarte diferite, din Europa de Vest până în subcontinentul indian sau în Africa, se pot întâlni aranjamente instituționale complexe, care permit soluționarea unor probleme de acțiune colectivă cu care se confruntă diversele comunități umane. Ostrom a construit un cadru de analiză complex, capabil să ofere un ghid de înțelegere a acestor aranjamente instituționale. În anii care au trecut de la publicarea în 1990 a primei ediții a cărții, numărul studiilor empirice care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
trecut de la publicarea în 1990 a primei ediții a cărții, numărul studiilor empirice care au făcut apel la cadrul ostromian de analiză instituțională a crescut într-o măsură remarcabilă. Autorii lor au argumentat că aceleași probleme cu care s-au confruntat de-a lungul timpului și alte comunități umane au primit răspunsuri instituționale a căror structură o putem înțelege apelând la acest cadru teoretic . De asemenea, multe studii au dovedit că acest cadru poate fi aplicat și în cercetarea altor situații
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
această concluzie este formulată foarte clar. O reiau aici, fiindcă ea rezumă această linie de argumentare: Devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de cadrul contextual în care au loc interacțiunile sociale, ci mai curând internalizează regulile și normele funcționabile într-un spațiu dat, prin intermediul cărora depășesc problemele de cooperare. Așadar, CADI oferă explicații pentru comportamentul uman în situațiile în care indivizii se confruntă cu probleme de acțiune colectivă și bunuri comune, vizând în primul rând consistența cu rezultatele empirice și studiile experimentale. Structura cadrului poate fi descrisă general astfel: participanții în roluri cunoscute aleg între acțiuni, fiind condiționați de controlul asupra deciziei, de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
organizații. De fiecare dată când indivizii se regăsesc la nivelul regulilor de acțiune colectivă, aceștia construiesc un anumit tip de bunuri publice, în speță noi reguli operaționale de la uzul cărora nimeni din grup nu va putea fi exclus. Așadar, odată confruntați cu regulile de acțiune colectivă, indivizii se regăsesc de fapt într-o dilemă de ordinul doi. Bineînțeles, schimbarea regulilor este cu atât mai ușoară cu cât problemele de acțiune colectivă întâmpinate în momentul apelului către regulile de acțiune colectivă sunt
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
modelează situația de acțiune determină structura sa: nivelul de resurse de care aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un anumit tipar comportamental în detrimentul altora. Pentru o analiză corectă a comportamentului indivizilor în situații de acțiune în care sunt confruntați cu dileme de cooperare , este așadar necesar să ținem seama de variabilele enumerate mai sus. Altfel spus, este necesar să înțelegem: (1) care sunt rolurile pe care indivizii le ocupă; (2) care este nivelul de informație pe care îl dețin
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
tipul de raționalitate al indivizilor. Astfel, în CADI, indivizii nu sunt caracterizați de o raționalitate perfectă, ci de o raționalitate limitată (Ostrom, 1998, p. 9). Indivizii „încearcă să se descurce pe cât de bine pot date fiind constrângerile cu care se confruntă, sunt capabili să învețe euristic norme și reguli și să întreprindă schimbări cu scopul de a îmbunătăți rezultatele” (Ostrom, 1998, p. 9). Ei dispun nu numai de capacitatea de a respecta instituții, dar și de a le crea și de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și norme ce au un impact semnificativ asupra comportamentului uman. Capacitatea individului de a construi noi reguli, dacă eficiența instituțiilor scade, este o idee deosebit de importantă în interiorul CADI pentru că ea permite înțelegerea dinamicii sociale. Dilemele de cooperare cu care se confruntă indivizii reprezintă, în esența lor, probleme de acțiune colectivă. Teoria alegerii raționale pretinde că indivizii vor ajunge la rezultate colectiv-iraționale atunci când au comportamente individual-raționale. Unul dintre principalele beneficii ale CADI este faptul că acesta poate fi utilizat pentru a înțelege
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cum spune românul, în final "va vărsa cerneala". I. Primari ai marilor metropole Un mare oraș, o mare aglomerație urbană din orice țară, trebuie să fie angrenată în găsirea de soluții la problematica vremii, la provocările mari cu care se confruntă întreaga omenire a zilelor noastre. Înainte de a detalia cele spuse mai sus, aș dori să amintesc că România, fiind până în 1989 un stat excesiv de autoritar, a privat autoritățile locale de dreptul legitim de a avea un cuvânt important în căutarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
încă din acea perioadă fenomenul de atac masiv asupra averii publice începuse să ia amploare și să se extindă surprinzător de repede. În perioada cât am stat departe de țară și de viața politică n-am remarcat că România se confrunta cu grave probleme generate de incompetența conducerii la aproape toate nivelurile și de o corupție generalizată. Așa se face că, deși aveam vârsta de 67 de ani, am acceptat să mai încerc un mandat de patru ani ca Președinte al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
mai mică decât numărul celor înscriși. Acest lucru se datora condițiilor grele de viață, a lipsei de îmbrăcăminte și încălțăminte a copiilor. În general, numărul de fete înscrise la școala era mai mic decât numărul băieților. Anul școlar 1865-1866 se confruntă cu grele probleme de ordin material. Acesta era primul an de aplicare a obligativității învățământului primar iar localurile corespunzătoare și cadrele calificate lipseau. Criza financiară existenta, a fost accentuata și de seceta din timpul verii, suprimând funcțiile revizorilor școlari ai
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
un moment dat, „Stop!” și primul trebuie să spună la ce literă a ajuns. Într-un timp, dinainte stabilit, jucătorii vor scrie cât mai multe denumiri geografice care încep cu această literă. După scurgerea timpului ei se opresc și se confruntă în ceea ce privește denumirile scrise. Dacă o denumire figurează la toți jucătorii, ea este ștearsă. Fiecare numără cele care au rămas și capătă tot atâtea puncte. Se poate stabili și o tematică mai precisă a jocului. Astfel, se vor scrie numai ape
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
adversarilor Imperiului Otoman. Cel dintâi vizat, prin curajul și participarea sa directă a fost Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești. În anul 1397, din nou se ivește la Dunăre o mare armată turcească ce va trece fluviul și se va confrunta cu oastea Țării Românești. Mircea cel Bătrân, folosind aceeași tactică de luptă ca și la Rovine, adică lupta de hărțuială, va obține o nouă victorie, consemnată de același cronicar bizantin Laonic Chacocondil. și regele Franței, Carol VI, va sprijini lupta
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
fie ponderat, Baiazid spune „Avem onoare și forțe ca să ne opunem. Nu ne vom supune și nu vom putea trăi lipsiți de independență”. Confruntarea directă între cei doi conducători s-a desfășurat la 28 iulie 1402. Forțele militare care se confruntau erau considerabile, Baiazid opunând lui Timur Lenk, 70.000 de ostași, pe când hanul mongol avea de două ori mai mulți combatanți (peste 160.000). Alături de sultanul Baiazid a fost și despotul sârb ștefan Lazarevici. Dezastrul armatei otomane de la Ankara va
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în tabăra otomană, care a câștigat bătălia, cu tot eroismul oștirii lui Iancu și a domnului Țării Românești. Începerea oficială a domniei lui Mehmed al II lea, va fi în 1446. La începutul conducerii sale glorioase, noul sultan s-a confruntat cu o serie de dificultăți, în primul rând cu o revoltă a ienicerilor, în afara perimetrului capitalei Adrianopol. Până la urmă, această răscoală a fost înăbușiță. Deși a devenit sultan, Mehmed al II-lea va fi tutelat de Murad al II-lea
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
puternică răscoală a truditorilor gliei din Anatolia, condusă de Kara Iazâgi. Aceasta poate fi numită și mișcarea revoluționară, fiindcă au aderat la ea și triburi nomade, feudalii mici și mijlocii. La începutul secolului al XVII-lea, Imperiul Otoman se va confrunta și cu serioase probleme de ordin economic, precum lipsa cerealelor, care va determina o diminuare a fondurilor bugetului. Anul 1609 va fi al țăranilor turci, prin Firmanul dreptății, elaborat de sultanul Ahmed I. Prin acest act se va ameliora situația
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Herțegovina de sub ocupație otomană și intrarea sub dominație Austro-Ungară. Din punct de vedere militar, capitularea armatei otomane și recunoașterea înfrângerii în fața oștirilor româno-ruse va fi o pată neagră în domnia lui Abdul-Hamid al II-lea. După 1878, sultanul se va confrunta cu situații noi, destul de complexe, care vor agrava situația Imperiului Otoman, considerat „un om foarte bolnav”. și teritoriile sultanale din nordul Africii, vor fi pierdute, mai întâi Tunisia, în 1881, iar în anul următor Egiptul. Beneficiarele acestor teritorii vor fi
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
ziua de 16 martie, Ibrahim a fost ucis, intrând în dizgrația sultanului, dar și a conducătorilor Haremului. Tot în secolul al XVI-lea, dar în perioada de sfârșit a acestuia, s-a afirmat un alt mare vizir, care se va confrunta cu domnul Țării Românești, Mihai Viteazul (1593-1601). Este vorba de Sinan Pașa. Acesta a avut două perioade când a îndeplinit funcția de mare vizir a Imperiului Otoman. Primul vizirat s-a desfășurat între 25 august 1580 și 6 decembrie 1582
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
la vărsarea Neajlovului în Argeș. În această bătalie, Mihai Viteazul a învins ariergarda armatei otomane, producând panică în oastea turcească și provocandu-i lui Sinan Pașa o cădere rușinoasă în mocirla Neajlovului. Sinan Pașa era destul de bătrân, atunci când s a confruntat cu Mihai Viteazul, lucru ce a atârnat destul de greu în balanța victoriei românești. Era de origine albaneză și din documentele istorice aflăm că numele adevărat era Kodja. Sinan Pașa După înfrângerile suferite la Călugăreni, la 23 august 1595, și la
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
ridicat de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a fost expansiunea statului. Aceasta a avut loc prin trei elemente care s-au extins împreună, dar care vor fi separate aici pentru scopuri analitice: furnizarea de bunuri și servicii publice alternative, îmbunătățirea taxării și înființarea administrației publice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau sistemul juridic, evoluează în direcția „externalizării” către stat, urmând a fi furnizate de acesta. Dovada este creșterea numărului de recursuri la autorități exterioare con federației (biserica, statul). Perturbațiile cu care s-a confruntat aranjamentul nu sunt în niciun fel restrânse la acest caz, ci, dimpotrivă, sunt parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]