3,086 matches
-
însăși, avându-și limitele în barierele de netrecut pe care actorii le ridică pentru a proteja o intimitate percepută ca un refugiu incert al individualității lor. Etnologul se află în Bangladeș, sau în altă societate de tip similar, într-o conjunctură cu certitudine mai favorabilă prin însăși poziția pe care o ocupă rudenia în structurile sociale: model informativ cu rezonanță globală al ordinelor ierarhice, rudenia reunește prin utilizarea simbolică a câmpurilor publice și private. Una din urmările acestui dat social e
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de raporturile pe care le pun în practică aceștia și care sunt neîncetat remodelate în cadrul relațiilor interpersonale cotidiene. Așadar, întreprinderea, departe de a fi acea lume uniformă pe care și-o imaginează anumite persoane, îi oferă etnologului, cu deosebire în conjunctura contemporană, o bogăție și o foarte mare diversitate de fenomene sociale. Să mai adăugăm că natura însăși a transformărilor și a inovațiilor tehnologice îi îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a "meseriei" la o etnologie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la surprinderea fenomenelor sociale care se manifestă în raporturile lor cu ansamblul câmpurilor de inserție ale actorilor și al învestirilor lor contradictorii. Întreprinderea este deci unul din locurile pornind de la care pot fi recompuse unitățile semnificative ale totalității socialului. Caracteristicile conjuncturii actuale, economice și politice, care fac din întreprindere pivotul mondializării, ar trebui deci să conducă într-un fel, în mod natural, la acordarea unei atenții mai mari proceselor diferențiale aflate în joc în acest spațiu social. Totuși, legăturile pe care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de "obiect tranzacțional", în măsura în care aprofundarea câmpului social conduce spre o aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând mereu de "ordinea mondială"? Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței* Referința culturală funcționează ca un operator de distincție și de diviziune, de ordonare și de ierarhizare, iar convocarea ei este exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de alta, ocupă deja poziții inversate în termeni de "investiție ideologică" pe termen scurt sau lung: cel dintâi privește întreprinderile țărilor cu o veche industrializare, în care apare moda "culturii de întreprindere", a cărei abandonare progresivă este deosebit de semnificativă în conjunctura de la sfârșitul anilor nouăzeci; cel de-al doilea se joacă într-un raport de alteritate, în situații "exotice" în care forța pieței determină interpretarea reușitei economice sau a falimentului și recurge fără nicio tranziție la o antropologie erudită, alibi sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reprezentanțelor lor americane. În plus, rămânând constant axată pe o "problematică" recurentă din ierarhia internă a întreprinderii prin accentuarea comparativă a logicilor moștenite și "tradițiilor naționale" ale unei dominații interne eficace -, această schimbare era în continuare marcată de două elemente: conjunctura economică în care se dezvolta, favorizând "credința" în întreprinderi naționale "puternice" și cuceritoare; o "coloratură" sociologică ce menținea ideea permanentei amenințări a conflictului dintre superiori și inferiori. Expansiunea pieței capitaliste și mai ales formele pe care le capătă mediatizarea acesteia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atenția nu atât funcționarea internă a întreprinderii cât cei care, plasați la polul conducerii, ar deține cheia absolută a "reușitei". În spatele acestor lideri preamăriți de o hegemonie cu totul magică, se profilează "blocuri culturale" care nu au sens decât în conjunctura binară pe care și-o asumă. Decorul acestui nou teatru populat cu lideri eroici care sunt una cu masele indistincte ale muncitorilor se dovedește a fi, printr-o curioasă răsturnare a desemnărilor, "capitalismul cultural" pe care îl hrănește un weberism
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tărâmurilor îndepărtate propice investițiilor fructuoase. Totuși, ele sunt retraduse în Occident de noile tematici ale "încrederii" drept cheie de boltă a funcționării întreprinderii. Această evoluție, care tinde să dizolve întreprinderea într-o ficționalizare culturală a pieței, reflectă sub diverse unghiuri conjunctura economică prezentă: gestionarea mâinii de lucru este încredințată unor autohtoni, mediatori în vederea unei investiții externe profitabile. Cazul Chinei este din acest punct de vedere exemplar: uzine regionale, conduse de cadre ale partidului, reconvertite în oameni de afaceri, asigură întreprinderilor străine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de aceste curente emergente, poziție care poate fi de altfel interpretată în diferite moduri: puritate disciplinară sau crispare identitară profesională, refuz salutar de a ceda modelor efemere sau relativă dificultate de a înscrie un teren singular și datat într-o conjunctură globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic: reticențe și apeluri la prudență vin dinspre orizonturi foarte diverse, care includ și economiști, cei mai preocupați să o definească 75. Referința la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
loc în prelungirea unei perioade în care munca și sfera producției se impuneau cu evidență atât în ceea ce privește influența ideologică asupra cercetărilor, cât și la nivelul fabricării realităților sociale ca piloni ai definirii statutelor, ai construirii pozițiilor și raporturilor sociale globale. Conjunctura mondială evoluează de la sfârșitul anilor șaptezeci spre o îndepărtare progresivă a sferei productive munca, întreprinderea -, în favoarea concentrării atenției asupra schimbului de piață. Desigur, foarte eterogene în funcție de situațiile și contextele socioculturale și istorice avute în vedere, transformările contemporane sunt astfel marcate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în vedere, transformările contemporane sunt astfel marcate în mod diferit de ajustările realității la procesele de hegemonizare a unei piețe dominate de financiar. Prin incidențele lor localizate și de amploare internațională, aceste mutații presupun reconsiderarea problematicilor științifice elaborate în alte conjuncturi, reexaminarea instrumentelor de observație și a categoriilor de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii au înțeles fenomenele de industrializare și dezindustrializare în societăți diferite. O
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ambiguități. Există un acord unanim asupra faptului că studiile de etnologie și cu atât mai mult de etnologie urbană și industrială au ca obiect analiza situațiilor contemporane și că acestea din urmă sunt produsul unei istorii locale articulate pe o conjunctură globală. Antropologia nu are așadar nicio înclinație specială spre a se închide într-un trecut ale cărui rămășițe ar încerca să le capteze în prezent. Ea nu are nicio rațiune specială pentru a se întoarce la obiectele "culturale" sau marginale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ele nu sunt decât evenimente în care se actualizează raporturile sociale; semnificațiile lor, adică simbolistica pe care o produc, nu constituie un sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din punct de vedere teoretic. În afara Franței, antropologia industrială
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
comercializare Sunt posibile și alte abordări. Se poate alege, de exemplu, studierea unei întreprinderi. Vom încerca în același fel să înțelegem modul în care raporturile și tensiunile care se înscriu în universul muncii capătă sens atât prin încastrarea într-o conjunctură politică și economică globală, cât și prin articularea cu relațiile familiale, de vecinătate, sau chiar prin raporturile întreținute cu instituțiile de stat, cu organizațiile asociative, politice sau religioase etc. O investigație etnologică în întreprindere nu poate de fapt cum are
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
actori aparținând unor categorii sociale separate de mari distanțe ierarhice și care nu se întâlnesc decât în cadrul raporturilor de muncă. Dincolo de aceasta, întreprinderile sunt locurile în care se exercită în primul rând injoncțiunile de productivitate și rentabilitate, deosebit de însemnate pentru conjunctura prezentă și pentru modalitățile de recompunere a clasamentelor sociale pe care le antrenează. Mai mult, fiindcă în decursul anilor optzeci întreprinderea a fost constituită ca model instituțional nu numai pentru producție, dar și pentru serviciile publice și administrații (spitale, școli
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au constituit de-a lungul timpului. Etnologia, ca și celelalte discipline, este confruntată cu necesitatea de a-și adapta demersurile de investigare pentru a studia modalitățile schimbătoare de producere a statutelor, a pozițiilor sociale și a raporturilor ierarhice într-o conjunctură precisă, al cărei sens este permanent interogat chiar de către cei care constituie obiectul anchetelor ei. Este așadar necesar un efort de regândire a metodei etnologice, în sens larg, încadrând-o în cât mai multe locuri de investigație. În această perspectivă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care urmăresc să transforme această situație, să se opună evoluțiilor ei sau să-i nege evidența. Economie și politică: metamorfoze O reflecție metodologică al cărei scop ar fi să regândească locurile de investigație și relațiile lor permite reformularea conținutului problematicilor. Conjunctura prezentă face necesară încorporarea integrală, în dispozițiile și obiectele de cercetare, a unei interogații privind mutațiile raporturilor dintre politic și economic, pornind de la pozițiile construite de actori. Examinarea condițiilor de inserție pe o piață a muncii din ce în ce mai segmentată și selectivă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
națională, internațională...). Aceste mutații, departe de a produce efecte de uniformizare, se manifestă diferențiat în funcție de locurile și categoriile sociale, alimentând noi forme de segregare, de relegare, de segmentare teritorială și socială, de etnicizare a raporturilor sociale. Sub mai multe aspecte, conjunctura prezentă solicită clarificări din partea etnologiei, într-un spirit de dialog și de complementaritate interdisciplinare. Un prim nivel este reprezentat de transformările țesutului economic: declinul anumitor activități, înflorirea unor sectoare noi, deplasarea și concentrarea întreprinderilor, restructurarea filierelor de activitate. Ele corespund
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
parte, al unei descentralizări implicând o înmulțire a nivelelor intermediare de exercitare a autorității politice. La aceste niveluri diferite, structurile asociative capătă progresiv un rol auxiliar sau de subsalariere în exercitarea medierii. Transformările din interiorul întreprinderilor se află în legătură cu această conjunctură economică și politică, dar și cu schimbările tehnice și cu modul de apropriere a acestora de către firme și salariații lor. Aceste schimbări sunt multiple și privesc negocierile, confruntările și formele de reprezentare sindicală, presiunea exercitată asupra productivității și rentabilității, definirea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu mai este sau ceea ce nu este încă); ea trebuie considerată o formă specifică (deși s-ar putea dovedi tranzitorie) pe care trebuie neapărat să ne întemeiem orice acțiune menită a determina viitorul. Acest raport de paradă este momentul unei conjuncturi precise; el se înscrie în tipul de economie pe care l-am definit deja pe larg. În schimbul comercial, bunul material e independent, autonom față de indivizi; acolo se află esențialul acestui raport și, prin urmare, al oricărei societăți. Ce este așadar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
calea cooperării; • neglijarea stărilor emoționale ale partenerului; • lipsa de sensibilitate și dificultatea de a găsi o vorbă bună, un gând bun, o faptă bună; • atitudinea resentimentară, răzbunătoare, trufașă, autosuficientă; • interpretarea falsă a motivelor, a sentimentelor, a atitudinilor într-o anumită conjunctură. În același timp, între elementele pozitive reținem (ibidem): • laudele și respectul, exprimarea verbală a acordului față de o idee bună, o vorbă bună, o faptă bună (Aslam, C.) • afecțiunea și grija față de partener; • înțelegerea, răbdarea și ascultarea; • exprimarea (neagresivă, diplomatică) deschisă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sursa binefacerilor și să o închidă pe cea a impozitului. "Am fost adesea înșelat, spunea poporul, dar voi veghea eu însumi să nu mai fiu înșelat încă o dată". Ce putea face guvernul provizoriu? Vai! Ce se face întotdeauna într-o conjunctură asemănătoare: promite, și câștigă timp. Nu ezită să promită, și pentru a da promisiunilor sale mai multă solemnitate, le-a fixat în decrete. "Creșterea bunăstării, diminuarea orelor de lucru, ajutoare, credit, instrucție gratuită, colonii agricole, defrișări, și în același timp
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
snob cel puțin în anumite momente. Dacă nu se limitează la el și nu-și disprețuiește semenii, snobul nu este un om rău. Simpla parvenire, atât de răspândită în zilele noastre, poate fi însoțită și de nuanțe este-tice. În această conjunctură se poate vorbi de ca-racterul pozitiv al snobului, care stă în realizarea de sine, iubirea de sine și ambiția de a se conecta la estetic. Snobii se împart în două categorii: cei în progres (snobul dinamic) și cei care stagnează
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
socotim că au dispărut. Sensul real pe care l-ai realizat și sensul renumelui pe care-l acreditează zvonul par asemănătoare, dar trebuie să luăm seama și să nu le confundăm. Zvonul este un flaut în care suflă bă-nuielile, invidiile, conjuncturile. Este un instrument atât de simplu, încât monstrul întărâtat cu nenumărate capete, discordanța și nehotărâta gloată pot să-l mânuiască cu ușurință (Henric al IVlea). Bârfa nu este departe de zvon. Ea asigură o eficiență în spiritul colectivității, este elementul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
fața locului, gospodărie cu gospodărie ca mai târziu, ci al unor comisii locale ad-hoc constituite și întrunite la un sediu unde se făcea înscrierea gospodăriilor, fie după vechi evidențe, fie după ceea ce membrii comisiilor cunoșteau în calitatea lor de localnici, conjunctură ce permitea și favoriza omisiunile, unele inerente condițiilor de înregistrare, altele făcute în mod deliberat și interesat. Orientându-ne atât după numele persoanelor înscrise în succesiunea timpului, cât și după ocupațiile și funcțiile menționate, apreciem că imigrarea unor străini în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]