15,099 matches
-
justiția și care, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, sunt instanțele judecătorești trebuie să respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care determină comportamentul persoanelor fizice și juridice în circuitul civil și în sfera publică. Dispoziția consacră principiul legalității actului de justiție și trebuie corelată cu art. 16 alin. (2) din Constituție care prevede că „Nimeni nu este mai presus de lege“ și cu art. 124 alin. (3) din Constituție, care prevede alte două principii constituționale: independența
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
se ridică semne de întrebare cu privire la imparțialitatea acestuia în efectuarea desemnărilor. Mai mult, luarea unor decizii de acesta în legătură cu actele de urmărire penală efectuate, având în vedere că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, consacră o imixtiune a politicului în urmărirea penală. ... 5. Cu privire la revocarea procurorului desemnat pe motiv de „ineficiență profesională“, se arată că această sintagmă nu cunoaște o definiție legală, putând duce la o revocare arbitrară. Se mai arată că legea
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
căruia Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 428 alin. (1) cu referire la art. 426 lit. i) din Codul de procedură penală. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a ținut seama de principiul de drept consacrat prin art. 6 din Codul de procedură penală și de art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
sectorială abrogate și respinse de Parlament, valoare ce nu mai are corespondent în actul normativ care a prevăzut-o inițial, este contrar art. 15 din Constituție. În perioada 2010-2017, valoarea de referință sectorială de 197,3387 lei nu a mai fost consacrată prin legile care au prevăzut-o inițial, deoarece acestea au fost abrogate/respinse de Parlament. Totodată, sunt încălcate dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale. Or, în acest caz
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate. “ ... ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii și celor ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, în activitatea sa, Curtea de Conturi exercită, prin
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
instanței supreme, ceea ce contravine unei cerințe de admisibilitate expres prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Asigurarea caracterului obligatoriu al dezlegării date chestiunilor de drept asupra cărora instanța supremă a statuat în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, expres consacrat de art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, presupune nu doar conformarea, pe viitor, la exigențele dispozitivului deciziei, ci și aplicarea corespunzătoare a întregului raționament juridic ce a precedat, în mod necesar, pronunțarea acesteia. Hotărârile prealabile rezultate din
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
veritabilă chestiune de drept care să necesite o dezlegare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în accepțiunea conferită acestui criteriu de jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Această condiție de admisibilitate a fost consacrată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, și Decizia nr. 6 din 2 martie
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
alin. (3) lit. a) din Constituție, Curtea reține că „datele cu caracter personal fac parte din sfera atributelor definitorii ale fiecărui individ, astfel că atingerile aduse securității acestora pot vulnerabiliza statutul social al persoanelor fizice vizate, cu consecința nesocotirii dreptului consacrat prin art. 26 din Constituție, putând ajunge, în funcție de gravitatea acestora, să pună în pericol și alte valori fundamentale, precum integritatea fizică sau psihică a persoanei“ (Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
263/2010, așa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul majorării stagiului de cotizare, constituie o încălcare a principiului consacrat în dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, referitor la neretroactivitatea legii civile. ... 15. Totodată, autorii excepției susțin că acordarea beneficiului suplimentar pentru muncă în condiții superioare prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevăzut de Legea nr. 263/2010 creează
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, sau Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105). Art. 1 alin. (5) din Constituție consacră securitatea juridică a persoanei, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată, sau Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105). Art. 1 alin. (5) din Constituție consacră securitatea juridică a persoanei, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 49. Cât privește art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, invocat în argumentarea obiecției de neconstituționalitate, se reține că acest text consacră principiul universalității, în sensul că cetățenii au vocația de a beneficia de toate drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi, pe de o parte, și că aceștia sunt destinatarii prezumtivi ai tuturor obligațiilor prevăzute de acestea, pe
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
pe de altă parte, reglementarea unei forme adecvate de protecție a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor prin sesizări/denunțuri arbitrare (paragraful 57 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 32. De asemenea, cu referire la respectarea dispozițiilor constituționale care consacră rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, deopotrivă invocate și în cauza soluționată prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, Curtea a reținut, în ceea ce privește caracterul derogator al reglementării (sub aspectul numirii procurorului-șef de secție, delegării sau
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
cauza soluționată prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, Curtea a reținut, în ceea ce privește caracterul derogator al reglementării (sub aspectul numirii procurorului-șef de secție, delegării sau detașării procurorilor în această secție) de la principiul separării carierelor consacrat de dispozițiile Legii nr. 303/2004 referitoare la statutul procurorilor, că opțiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înființează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituționalitatea acestei
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
personalul Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care ocupă funcții publice specifice de inspector antifraudă, inspector-șef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă. ... 37. În privința acestei categorii de personal a fost consacrată o soluție de excepție de la art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 83/2014, care stabilea regula menținerii, în anul 2015, a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din
DECIZIA nr. 11 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253921]
-
în vigoare a Legii nr. 71/2015 de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ... 80. Altfel spus, în cazul acestei categorii de personal a fost consacrată o soluție de excepție de la regula menținerii în anul 2015 a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de
DECIZIA nr. 11 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253921]
-
sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată și se propune respingerea acesteia. ... 23. Se arată astfel că nu pot fi reținute criticile dispozițiilor art. 158 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările stabilite prin hotărârea criticată. Prin noul text normativ s-a consacrat posibilitatea transmiterii în direct și înregistrării ședințelor Camerei Deputaților, din oficiu, de către serviciile Camerei Deputaților, de către presa acreditată și de către deputați din zona alocată acestora în sala plenului Camerei Deputaților. Se apreciază că acestea trebuie coroborate cu
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
comisiilor Camerei Deputaților, se apreciază că aceasta reprezintă o măsură justificată și proporțională cu specificul activității forului legislativ. Cu trimitere la definiția bannerului din Decizia Curții Constituționale nr. 649 din 24 octombrie 2018, precum și la definiția legală a bannerului, consacrată la art. 3 lit. c) din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, coroborat cu normele specifice de amplasare, reglementate la prevederile art. 36 din același act normativ, se concluzionează că bannerul reprezintă un mijloc de comunicare
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
a fost adoptată cu respectarea exigențelor constituționale. ... 67. Referitor la motivele de neconstituționalitate intrinsecă, se apreciază că nu pot fi reținute, de asemenea. ... 68. Este neîntemeiată critica privind presupusa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituția României, care consacră principiul legalității și al supremației Constituției și legilor, întrucât hotărârea criticată este redactată în acord cu normele de tehnică legislativă și în corelare cu dreptul pozitiv. ... 69. Cu privire la prevederile art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, nou-reglementat
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
în cadrul unei societăți democratice funcționale, partidele politice fiind obligate să își desfășoare activitatea „respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației“. ... 77. Referitor la presupusa încălcare a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Constituția României, care consacră principiul fundamental al pluralismului, prin introducerea interzicerii posibilității persoanelor prezente de a transmite în direct și de a înregistra lucrările Camerei Deputaților se arată că prin noul text normativ s-a consacrat posibilitatea transmiterii în direct și a înregistrării ședințelor
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
rea-credință a libertății de exprimare și să preîntâmpine afectarea drepturilor și libertăților altor persoane și buna funcționare a Camerei Deputaților, în vederea îndeplinirii prerogativelor constituționale. ... 84. Referitor la presupusa încălcare a prevederilor art. 68 alin. (1) din Constituția României, care consacră principiul caracterului public al ședințelor Camerelor Parlamentului, de către prevederile art. 158 alin. (1)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaților, se apreciază că este neîntemeiată, de asemenea. Prevederea constituțională invocată este relevantă doar cu privire la ședințele Camerei Deputaților, respectiv lucrările
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
al României, Partea I, nr. 1198 din 17 decembrie 2021, paragraful 45). ... 99. Cât privește pretinsul caracter „intempestiv“ al modificării Regulamentului Camerei Deputaților, critica pune în discuție oportunitatea reglementării criticate, iar nu constituționalitatea sa. Or, în considerarea principiului autonomiei regulamentare, consacrat de art. 64 alin. (1) din Constituție, și ținând seama de competența sa astfel cum este configurată de Constituție, instanța de contencios constituțional nu se poate pronunța cu privire la oportunitatea adoptării unor modificări la Regulamentul Camerei Deputaților, ci numai
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere. Ca urmare, organizarea și funcționarea fiecărei Camere a Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat prin hotărâre proprie a fiecărei Camere, cu votul majorității membrilor Camerei respective. Astfel, în virtutea principiului autonomiei regulamentare a Camerei Deputaților, consacrat de art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție, orice reglementare privind organizarea și funcționarea Camerei Deputaților, care nu este prevăzută de Constituție, poate și trebuie să fie stabilită prin regulamentul propriu. Prin urmare, Camera Deputaților este suverană în a
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
în vigoare Legea nr. 219/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.011 din 30 octombrie 2020, care, prin art. I pct. 1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 - în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
la aplicarea metodologiei Abordarea legislației UE în contextul metodologiei Tipurile de costuri acoperite de metodologie Planul de reducere a costurilor de conformare Introducere Scopul aplicării prezentei metodologii este acela de simplifica legislația cu impact asupra mediului de afaceri. Denumirea metodologiei consacrată la nivel internațional este „One in one out“^1 (OIOO) și propunem utilizarea acesteia în continuare pentru a-i putea descrie elementele principale în mod adecvat. ^1 Traducere aproximativă - „Pentru un cost nou introdus, unul abrogat. “ În mod concret, în momentul
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]