8,403 matches
-
lagărului, deoarece fostul deținut este condamnat să poarte această povară toată viața. Pavilionul canceroșilor și Gospodăria Matrionei, care comunică acest gen de experiență post-detenție ("experiența civilă"163), constituie documente "personale". Soljenițîn concepe, de asemenea, documente ale unei perioade istorice, de consemnare a faptelor așa cum s-au petrecut. Acestea sunt povestirile Mâna dreaptă și O întâmplare în gara Kocetovka, precum și schița Ce păcat, în care documentul istoric este dublat de o latură documentară de natură morală, psihologică și socială. Nu înseamnă că
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
românesc a fost în întregime subordonat interesului politic avut de sovietici în România. Astfel că, într-un timp relativ scurt, structurile informative românești au făcut trecerea de la rolul de apărător al siguranței statului la cel de poliție politică secretă. După consemnările acțiunilor referitoare la modul cum au fost subordonate principalele servicii speciale românești - SSI-ul și Secția a II-a din Marele Stat Major - de către cele sovietice, după momentul 23 august 1944, relevante rămân acțiunile NKVD-ului și GRU-ului - principalele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sarcini. • De alternare a tehnicilor variate de lectură: lentă, de profunzime, rapidă, de sesizare promptă a cuvintelor-cheie și a ideilor esențiale, exploratorie, critică, paralelă, explicativă, selectivă, problematizată, analitică, de avansare, comparativă, sintetică, autodirijată, creativă. • De prelucrare variată a datelor prin: consemnarea de întrebări sau ipoteze sau reflecții, descifrarea Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate tuarea de interpretări și reflecții, efectuarea de lucrări aplicative sau creative. Respectarea normelor unei lecturi ecologice. unor termeni sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a rezultatelor. Angajarea în pregătirea acțiunii (Engage). 2. Explorarea directă, independentă (Explore). Găsirea oportunitățlor de folosire a materialelor date în analiza elementelor problemei, în corelarea cu alte experiențe, în formularea de întrebări de orientare, în ordonarea acțiunilor de căutare, în consemnarea observațiilor și ideilor conturate. 3. Construirea argumentelor, a explicațiilor pentru înțelegere, a interpretărilor proprii (Explain), pe baza comparării, generalizării rezultatelor obținute individual sau prin colaborare, cu formularea de raționamente, de ipoteze, cu corectarea interpretărilor greșite, cu confruntarea cu alte idei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de a nota cât mai multe elemente (dacă e posibil toate) ale subiectului în discuție. Lista a fost introdusă în repertoriul instrumentelor abordării creative a problemelor de Robert Crawford, în 1931. Tehnica sa, numită listarea (enumerarea) atributelor (attribute listing), presupune consemnarea fiecărei însușiri a unui obiect, (mărime, formă, culoare, material, etc.), cu intenția modificării fiecăreia într-o manieră originală. De exemplu, atributele stiloului ar putea fi: a) formă cilindrică cu capetele rotunjite; b) capac metalic cu clemă pentru agățat; c) peniță
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și instituției bucătăriei, până la bucătăriile naționale). În acest demers al său, Horațiu se întâlnește cu "noologismul românesc", un curent de gândire cu marcă proprie în familia europeană a teoriilor despre identitate. Miza acestui curent este cercetarea puterii spirituale în lume, consemnarea spațiilor cu mare densitate spirituală și a generațiilor spiritualizate, ca alternativă la speciile de puteri și la profilurile generaționale care-au adus drame majore în istoria omenirii pe durata ultimului secol european. Există în lume spații spirituale dense și spații
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin: teste psihologice, probe școlare, observații, discuții, anchete sociale, studiul produselor activității, analiza rezultatelor școlare etc.); evaluarea problemelor (sub forma enumerării lor sau formulării unui diagnostic prescriptiv); anticiparea unor rezultate (prin prognosticul inițial și prin descrierea momentelor cheie ale intervenției); consemnarea unei/unor examinări inițiale, a unor examinări periodice și a unei examinări finale; descrierea metodelor de intervenție și a mijloacelor folosite; pașii intervenției (etapele sau treptele intervenției) adoptați tipului de probleme Întâlnite și individualizați; Înregistrarea progreselor; consemnarea rezultatelor intervenției și
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
cheie ale intervenției); consemnarea unei/unor examinări inițiale, a unor examinări periodice și a unei examinări finale; descrierea metodelor de intervenție și a mijloacelor folosite; pașii intervenției (etapele sau treptele intervenției) adoptați tipului de probleme Întâlnite și individualizați; Înregistrarea progreselor; consemnarea rezultatelor intervenției și observări periodice; formele de sprijin alese prin parteneriatul cu specialiști, familie, școală etc.; acceptul părinților și o formă de responsabilizare comună a acestora cu profesioniștii implicați. Planul de intervenție educativă are mai multe funcții: a) planificare educativă
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
interesantă lectură "cu cheie" a literaturii criticului, îndemnându-ne să citim ficțiunile acestea romanești ca pe o "prelungire a memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul controversat și puțin cunoscut care era el însuși"64. Și tot consemnările cu caracter intim explică motivele pentru care scrisul lui Lovinescu devine "testamentar", lucru vădit în "relaxarea cenzurii sobrietății" manifestată "și în direcția pateticului, tragismului și confesiunii sentimentale, dar și în cea a condimentelor de limbaj caricatural, grotesc sau sarcastic"65
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și, de la Fălticeni, pleacă două zile la Iași ("mers la Iași, 6-7 august 1933"), fără a preciza scopul călătoriei, pentru ca, peste doar câteva luni, să noteze, sec: "dum. 10 dec. 1933 RĂMAS SINGUR". Nimic altceva, nicio explicație lămuritoare, în afară de această consemnare fugară din 24 martie 1934: "Umblu după casă. Prima casă". Criticul se despărțea, la 52 de ani, de soția sa, Ecaterina Bălăcioiu, care va muri în pușcăriile comuniste după ce izbutise să salveze, trimițând peste graniță, chiar "agendele" de unde am decupat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ar fi obținut promisiunea lui C. că-i dă drumul cu această condiție. Refuză și din demnitate, și din prudență, și-ar recunoaște implicit vinovăția și s-ar expune unui nou proces. Soția lui e disperată. Urmărită, prigonită"21. Simpla consemnare în jurnal nu-i suficientă, de aceea încearcă să popularizeze cazul, să-l aducă în atenția presei occidentale. Mass-media occidentală nu are voie să intre în România fără aprobări speciale, iar motivele sunt lesne de înțeles. Totuși, există mici excepții
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ironie, nostalgie, dar și seriozitate, etică, adevăr, curaj. Deși nu mai sunt actuale prin propria lor natură, cronicile reprezintă o instanță de referință importantă. Dacă ecoul discursurilor durează cât timp îi ia cărții recenzate să ajungă la potențialul cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții lui la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea emisiunilor constă în faptul că permit posterității să reactualizeze informațiile și să probeze judecățile de valoare. Emisiunile perpetuează tradiția românească, deplâng modele impuse în literatura din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu numai un instrument util dar și o densă inițiere în ceea ce a fost critica românească"329. Asemenea păreri pozitive sunt suficient de rare în primele două volume când intelectualitatea din România se lovește de criteriile absurde ale comunismului, iar consemnarea lor dovedește că autoarea nu vrea să realizeze o culegere de aspecte negative, ci să rămână echidistantă. Exemplele bune au menirea de a arăta cititorilor și scriitorilor că mai există literatură bazată pe criteriul estetic, că se poate renunța la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
manieră, iar manierismul este întotdeauna un stil defectuos"349. Jurnalul presupune efortul de reconstruire a identității și reflectă maniera de a trăi a autorului. Memoriile Monicăi Lovinescu sunt atipice, deoarece nu au doar caracter confesiv, sentimental, autoanalitic, ci conțin și consemnări cu importanță istorică, socială, politică, culturală. Se deschide astfel un dialog între "eu", operă și lume cu menirea de a configura canonul exilului și de a produce sens creației culturale. Eugen Simion împarte jurnalele intime în trei categorii, în funcție de gradul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Cu alte cuvinte, își asumă pe deplin opera ce o va reprezenta pe viitor, dar și consecințele eliminării sinelui. După cum afirmă, socoteala cu ea însăși îi aparține și despre ea n-a lăsat mărturie în La apa Vavilonului, dar mici consemnări despre sine apar în Jurnale. Într-un articol publicat în revista "România literară", reprodus apoi în Diagonale, vorbind despre procesul de reabilitare a mamei, autoarea se adresează direct cititorului pe care-l invită să treacă alături de ea, din cazul particular
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
e o biografie, ci o suprapunere de clișee biografice. Cele mai multe, nesemnificative"375. Autoarea este responsabilă de suprimarea unor evenimente, a unor date sau nume, considerate neimportante sau care trebuie protejate. Autocenzura este la fel de importantă ca imperativul ce a dus la consemnarea în jurnal. Datorită pactului autenticității, textul memorialistic nu necesită interpretare, traversarea lui duce direct la esența revelatoare. Informația este caracterizată de autenticitate, verosimilitate, nu de frumusețea stilului în care e redată. Calitatea și claritatea mesajului țin atât de modalitățile de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca subiect al textului"381. Jurnalul reprezintă o fugă din realitate, o refulare, expresia libertății de gândire, motiv pentru care este vânat mai bine de patruzeci de ani de serviciile Securității. Acestea fiind condițiile, se cere o anumită prudență în consemnarea datelor, fapt ce elimină două mari calități ale jurnalului: spontaneitatea și sinceritatea. Dilema alegerii prudenței în detrimentul sincerității nu poate fi deslușită în contextul comunismului atât timp cât literatura memorialisticii poate fi transformată în dosar. Monica Lovinescu respectă pactul cu istoria până în ultimele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sau mesajele din țară ce nu trebuie uitate etc. Și iată că încetul cu încetul se strecoară clima, afectivitatea, pisicile și bolile"383. Elementele personale sunt totuși atât de rare încât surprind de fiecare dată când apar. De pildă, între consemnarea întâlnirilor din 25 ianuarie și comentarea unui articol împotriva lui Ceaușescu din "Le Monde" pe 29 ianuarie, apare autocenzura prilejuită de regăsirea în arhiva personală a unor proze din adolescență: "Proză râzgâiată, inutilă, sub orice nivel, bună de palme. Cum
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
preziceri. Deși nu mai sunt actuale prin propria lor natură, cronicile formează o instanță de referință importantă, alcătuind în esență o istorie a literaturii și a culturii. Dacă ecoul durează cât timp îi ia cărții să ajungă la cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea lor constă în faptul că permit complinirea informațiilor. De-a lungul cercetării, am abordat opera Monicăi Lovinescu, în funcție de cele trei tipuri de discurs: critic, memorialistic și ficțional
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este organizat în jurul unor teme centrale. Nu am putut ignora gestul Monicăi Lovinescu de a-și cenzura emisiunile și jurnalele. Autoarea distruge caietele din adolescență, deoarece le găsește prea romanțioase. Autocenzura este la fel de importantă ca imperativul ce a dus la consemnarea în jurnal. Datorită pactului autenticității, textul Jurnalului nu necesită interpretare, traversarea lui duce direct la esența revelatoare. Informația este caracterizată de autenticitate, verosimilitate, nu de calofilie. Calitatea și claritatea mesajului țin atât de modalitățile de construire a discursului, de regulile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
una a lui Iuda și una a lui Iacob; Faptele Apostolilor, într-o carte și Apocalipsa lui Ioan, într-o carte” (Fericitul Augustin, De doctrina christiana, partea a doua, cap. 24-29, p. 125-127). Fișa de lucru (nr. 3) Precizați scopul consemnării în scris a Sfintei Scripturi: Textul 1: „Noul Testament în cel Vechi se ascunde, iar în Noul Testament este revelarea celui Vechi. Întreaga Sfântă Scriptură scrisă înainte de Hristos a fost consemnată cu scopul de a anunța venirea Domnului, iar tot ce s-
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
culese prin aceste metode se vor consemna în scris, fiind apoi prelucrate, interpretate, iar concluziile se vor înscrie în fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului. Procedura de elaborare a caracterizării psihopedagogice a elevului trebuie să respecte o serie de condiții: consemnarea datelor tipice, esențiale; se vor face referiri la tendințele de dezvoltare ale trăsăturilor psihice sau ale personalității elevului în ansamblu, ritmul și stilul de învățare, pentru a permite cadrului didactic alegerea căilor și mijloacelor cele mai portivite, care să asigure
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
în primăvară. Reagan și drepturile omului Articolele din presă i-au impresionat pe cei de la Casa Albă. În noiembrie, Reagan l-a trimis pe John Whitehead să viziteze Europa de Est și să facă o escală și la București. Nu există nici o consemnare a conversației lui cu Ceaușescu, însă în urma acesteia, Whitehead a scris undeva că unul dintre obiectivele Administrației Reagan este, fără îndoială "respectarea drepturilor fundamentale ale omului"2416. Whitehead era subalternul direct al lui Shultz și în cursul convorbirii avute cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zecimale DOS, 1950-1954, Arhivele Naționale 405 Ionescu, Communism in Rumania, p. 136 406 Lucrarea Implementation of Peace Treaty with Rumania, May 28, 1948-September 15, 1949, p. 1, cutia 2, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale 407 Ibidem 408 Comitetul Senatului pentru Relații Externe, A Decade of American Foreign Policy, 1950, pp. 1208-1212 409 FRUS, 1948, IV, 291 410 Lucrarea Implementation of Peace Treaty with Rumania, 27 mai 1948, pp. 2-3, cutia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]