4,630 matches
-
evident, tocmai pentru a salva populația noastră.” Încă un disident. Îmi amintesc cu un rînjet de om salvat cum ne spunea savantul să nu mai mîncăm cotlete că facem infarct instantaneu pe care mulți Îl și făceau mîncînd ca analfabeții conserve și zgîrciuri. Acum, marele savant de renume englezesc amenință că s-a apucat de scris ceva și mai fundamental, Istoria alimentației la români din vechime și pînă În prezent. Cred că va avea cel puțin trei pagini. Aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
clipa-n care-au auzit-o pe Mașa vorbindu-le pe limba lor și-au mai și aflat că s-a născut la Sankt Petersburg, au izbucnit În urale și-au pus pe lunga masă a Întrevederii o puzderie de conserve de icre roșii, pachete de țigări și sticle de votcă, rîzÎnd și sporovoind Întruna; drept răspuns, m-am apucat să cînt la ghitară, lucru ce-a sporit considerabil bucuria Între popoare, așa că unii s-au apucat să fredoneze textele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Park erau rugați să vină să identifice trăgătorii. Locațiile din rapoarte erau hașurate: numai pante abrupte și pline de tufișuri. Oamenii săpară, smulseră arbuști din rădăcini și baleiară zona cu niște chestii care făceau tic-tic-tic. Găsiră monede, cutii goale de conserve, un revolver de calibrul 32. Orele veniră și se duseră. Soarele Începu să-i bată direct În creștet. Ed munci din greu, trăgînd țărînă pe nas și riscînd să facă insolație. Visele Îi reveniră, gravitînd din nou În jurul lui Inez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de marcaj. White nu-l scăpa din ochi pe Vachss. Un fulger metalic sub masă, ridicîndu-se. Ed Îl trase pe White la podea. Kikey și Vincennes scoaseră pistoalele. Foc Încrucișat - șase gloanțe. Vitrina se spulberă. Kikey lovi o stivă de conserve. Strigăte, panică generalizată, focuri trase orbește. Vachss trăgea nebunește spre ușă. Un bătrîn căzu la podea, scuipînd sînge. White se ridică și Începu să tragă după o țintă În mișcare - Vachss se retrăgea spre bucătărie. Un pistol de rezervă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ca regina Victoria. Totul acolo era mort, mort de-a binelea, dar Duncan, cu ochii lui negri, vioi, cu rîsul lui limpede de băiat, se simțea acasă printre toate aceste obiecte. Viv ridică poșeta. — Ți-am adus ceva. Era o conservă cu șuncă. Poftim! zise el, rostind cuvîntul pe tonul acela drăgăstos, tachinînd-o, ca atunci cînd spusese doamna secretară elegantă, iar cînd domnul Mundy intră șchiopătînd, aducînd tava cu ceai, o ridică fălindu-se cu ea: Uite, unchiule Horace! Uite ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Cum Îi merge umflatului ăluia mic? Se referea la copilul Pamelei, Graham. Ce mai grăsan mititel! Gras ca untul! Ca micuții pe care-i vedeai cînd eram eu copil. Se pare că nu mai e la modă. În timp ce vorbea, deschidea conserva răsucind cheia cu degetele lui mari și butucănoase, dînd la iveală o fîșie de carne, ca o rană subțire și rozalie. Viv Îl văzu pe Duncan cum Îl urmărește, observă cum clipește și privește Într-o parte. Apoi adăugă, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ați fost trimis să curățați un coș vreodată, unchiule Horace? Întrebă Duncan. — Un coș? Domnul Mundy clipi. — De o brută mătăhăloasă care-ți punea cărbuni Încinși la tălpi, să te facă să mergi mai repede? Hai, fugi de-aici! RÎseră. Conserva goală fu pusă la o parte. Domnul Mundy Își scoase batista și-și suflă nasul scurt și energic, ca o trompetă, apoi scutură batista, o Împături și-o puse cu grijă În buzunar. Înainte de a mînca, Își tăia senvișurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de ani de zile. Iarba creștea printre golurile din pardoseala de piatră. Porumbeii Își băteau aripile pe grinzi, iar podeaua era plină de găinaț, cioburi de ardezie și sticlă. Cineva, cîndva, curățase locul și făcuse un foc; erau cutii de conserve, sticle și mesaje obscene pe pereți. Dar cutiile erau ruginite, iar sticlele argintate de vreme. — Vagabonzi, zise Reggie. Vagabonzi sau dezertori. Și cupluri de Îndrăgostiți. Se Întoarseră la pîrÎu. Pariez că asta-i o veritabilă Alee a Îndrăgostiților. Viv Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
gura ei o Înspăimîntară. Își dorea să ajungă acasă, să stea de una singură, departe de el. În timp ce deschidea portiera, se Întinse Încă o dată după ea. Pusese mîna Într-un buzunar al torpedoului și scosese ceva de acolo. Erau două conserve de carne: una de vită, cealaltă de porc. Ea era atît de preocupată, că Întinse mîna să le ia, deschizînd geanta să le pună acolo. Apoi, Însă, ceva se frînse În ea și se Înfurie brusc. I le Împinse Îndărăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fi al lui Fraser, cînd prindea un subiect și-l sucea și-l Învîrtea doar din plăcerea de a-l diseca. Răspunse mai fără tragere de inimă. — E un fel de comis voiajor, asta-i tot ce știu. Îi aduce conserve de carne. Tone, tot timpul. Nu le poate lua acasă, tata ar intra la bănuieli. Mi le dă mie și unchiului Horace... Se opri Încurcat și jenat de ce spusese. Fraser nu remarcă nimic; În schimb, se legă de cuvintele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la fotoliu și se așeză. Piciorul i se lovise de ceva În trecere și făcuse obiectul respectiv să se rostogolească foșnind pe carpeta Încrețită; lăsase un ziar desfăcut pe podea. Pe brațul fotoliului era o farfurie murdară și o veche conservă de carne, plină-vîrf cu scrum și mucuri de țigară. O cămașă și niște gulere pe care le spălase de curînd atîrnau de o sfoară În dreptul șemineului și arătau spălăcite, de doi bani, prin Întuneric. O clipă rămase nemișcată, apoi Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și greutatea ei nesemnificativă i se păru prea apăsătoare cînd o ținu În mînă. Se uită În jur, apatică, În căutarea unui loc În care s-o pună și, În cele din urmă, o lăsă să cadă În cutia de conserve printre mucurile de țigară. Dar stătea acolo strălucind prin mușuroiul de scrum; Îi atrăgea În continuare privirea, și după o clipă o dibui, o scoase din nou și-o șterse. Și-o puse pe degetul subțire și-și strînse pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Îndepărtat. Întinse pe spătarele scaunelor, gecile noastre ude scot aburi ca niște vaci. Citesc meniul cu voce tare, iar Emily declară sus și tare că nu vrea nimic din ce ni se oferă. Vrea paste. Putem să facem tăiței din conservă, să știți, se oferă chelnerița bine intenționată. Nu vreau tăiței, se vaită Emily. Vreau paste. Copil răzgâiat din capitală. E numai vina mea că i-am dat de toate așa de mică. Eu am mâncat prima dată paste când aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
parter, sar În pat și simulez că dorm profund ca să evit sexul de bun-venit. Stau Întinsă lângă el, cu ochii Închiși, un montaj alcătuit din vină, muncă, dorință, cumpărături defilează În spatele pleoapelor mele: pâine, prăjituri cu orez, zâmbetul lui Jack, conservă de ton, verificat nivelul de lichidități al fondurilor, suc de mere, chestii din cartofi Alphabeto (Întrebat Paula), calcule În Excel, cuvântul „sărut“ pronunțat cu accent american, castraveți, budincă În formă de iepuraș, jeleu verde pentru iarbă. În zori, când eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
le pot minți. Pe când acasă sunt o falsificatoare, o prefăcută. Nu mi-e rușine, pentru că nu văd altă altenativă. O mamă bună face ea Însăși gemul, nu-i așa? În adâncul sufletelor, știm cu toții asta. Când vor Începe să fabrice conserve cu numele „Mama și decalajul orar“ sau „Mama În timpul liber“, când pâinea va fi Împachetată În ambalaje pe care să scrie „Mândria tatălui“, noi, mamele denaturate și epuizate, vom putea ieși din ascunzători cu mâinile sus. Vineri, 07.10: Richard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Incidența cooperației franceze în diferite sectoare de prelucrare a produselor agricole este variabilă. Astfel ea depășește 50% din piața totală la produse precum lapte de consum, unt , lapte praf, semințe de cereale și oleaginoase, cartofi de sămânță, fructe confiate și conserve de cireșe, concentrat de tomate, vinuri de consum curent, distilate din vin, paste făinoase. În schimb în cazul altor produse deține ponderi mult mai scăzute, chiar sub 10%. În cazul cooperativelor de aprovizionare , acestea acoperă, pentru anumite produse, aproximativ 50
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ele sunt asigurate în cantitățile necesare în perioada de sezon, dar în extrasezon oferta de legume proaspete este deficitară. Acest aspect se datorează reducerii semnificative a suprafețelor și a producțiilor de legume în seră. Legat de cultura legumelor, producția de conserve s-a redus datorită costurilor ridicate ale acestor produse comparativ cu cele importate. Creșteri ușoare ale suprafețelor și ale producțiilor au înregistrat și plantațiile de viță de vie. Din păcate însă, a crescut ponderea suprafețelor cultivate cu hibrizi producători în detrimentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
magnet pentru cei neavizați. Dar Frank era prea năzuros și prea ocupat cu propriile sale slăbiciuni ca să se dedice vreunui delict serios. Îmi aminteam accesele sale de cleptomanie de după Întoarcerea noastră În Anglia, cum Își strecura În buzunare tirbușoane și conserve de anșoa pe cînd umblam pe urmele mătușii noastre prin supermarketurile din Brighton. Tata, care era În doliu și tocmai Își lua În primire postul de profesor la Universitatea din Sussex, era prea prins cu ale lui ca să se gîndească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
portarului de la Spital și bat în ferestruică: Sunt inginerul X de la Exploatarea minieră Pietrosul. Am venit în problema minerilor internați la începutul săptămânii, îi explic eu, politicos, omului îmbrăcat în cafeniu, care, pe jumătate absent, scormonește într-o cutie de conservă de stavrid, cu un briceag scurt, butonat la vârf printr-o bucată de pâine. Da' ați fost chemați? mă seminariză portarul, îmbrăcat într-o urâtă rubașcă maron, folosind a doua plural. Ce chemare, omule? Sunt oamenii mei, colegii mei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în zi de vizită, și să lipsesc de la producție? caut eu să-i invoc simțământul responsabilității. Continui, plusând: Mă determini să absentez de la mină!? Acolo unde nu e de joacă și unde lumea nu mănâncă, la căldurică, așa, ca aici, conserve de stavrizi. În Spital, nu e nici un fel de căldurică (bolnavii dârdâie în saloane, sub păturile rupte), conservele de stavrid nu constituie un etalon al belșugului (poate o fi, dar numai în comunism!), dar acesta e un fel de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Mă determini să absentez de la mină!? Acolo unde nu e de joacă și unde lumea nu mănâncă, la căldurică, așa, ca aici, conserve de stavrizi. În Spital, nu e nici un fel de căldurică (bolnavii dârdâie în saloane, sub păturile rupte), conservele de stavrid nu constituie un etalon al belșugului (poate o fi, dar numai în comunism!), dar acesta e un fel de a sublinia confortul aproximativ al unui portar de spital, vizavi de ambientul unei galerii de mină. Mă simte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unui copil și eram atât de emoționat că mi-era frică să nu scap bebelușul din brațe. Bucuroasă, mama a botezat fetița Marusia, în cinstea nașului. Am oferit finei tot ce am găsit prin sacul de merinde. O ciocolată, câteva conserve, niște salam uscat. Tiberiu, nu știu de unde, a făcut rost de un sac cu mălai pe care l-a dat fetei. O lungă tăcere urmează vorbelor lui. Parcă efortul de a povesti un crâmpei din ceea ce trăise "acolo" îl epuizase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în direcția lui Carol. Vino încoace, măi Suflețel și bagă ceva în tine. Avem nevoie de toată vlaga ca să o scoatem la capăt. Îi face loc alături de el. Scoate din sacul de merinde o jumătate de pâine neagră, cazonă. Mmmm....conservă de carne! Și pâine, se minunează Carol, cu ochi umezi de poftă ca un copil în fața unor bunătăți. Dar nu am briceag să o tăiem. Lasă măi, nu-i nevoie. Hristos când a împărțit, a rupt nu a tăiat 118
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai departe. Privește cu coada ochiului către American, atent mai mult la lingura plină. Probabil că sfaturile binevoitoare ale acestuia îi intră pe o ureche ca să-i iasă pe cealaltă. În definitiv, cum să nu fie atras mai mult de conservă după gamela plină doar pe jumătate cu fasole care fusese toată masa lui pe ziua aia? Și aceea rece, că artelnicul venise sub focul inamic mai mult pe fund decât pe tălpi iar capacul marmitei se deschisese neobservat. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Plecăm. În momentul când trupele lor vor fi aici, noi trebuie să fim departe. Da, cu cât mai repede cu atât mai bine. Am strâns toate medicamentele găsite. Sper să ne descurcăm cu ele o perioadă. Am găsit și câteva conserve. Mă bucură în special cele de fructe. Sper să o mai înzdrăvenesc pe Vanda cu ele, altfel am dubii că organismul ei epuizat va rezista la naștere. Iese grăbit, frecându-și mâinile amorțite din cauza gerului. În scurt timp, partizanii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]