5,839 matches
-
de căsătorie. Codul familiei folosește termenul de căsătorie în art.28, potrivit căruia soții sunt obligați să poarte un anumit nume "în timpul căsătoriei" și în art.30, care stabilește regimul juridic al bunurilor dobândite în timpul căsătoriei. Căsătoria este uniunea liber consimțită între bărbat și femeie, încheiată potrivit dispozițiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie. Codul familiei nu definește căsătoria, situație existentă și în Codul civil român din 1865 și Codul civil francez din 1804. În doctrina juridică, noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
între viitorii soți prezintă și următoarele aspecte: * boala anterioară căsătoriei poate fi invocată ca motiv de anulare a căsătoriei, în ipoteza în care, soțul bolnav a ascuns această împrejurare celuilalt soț, care, dacă ar fi cunoscut-o, nu ar fi consimțit la încheierea ei; * boala posterioară căsătoriei poate fi invocată numai ca motiv de divorț. d. Consimțământul la căsătorie Consimțământul viitorilor soți constituie o condiție esențială pentru încheierea căsătoriei conform art.1, alin.2, al C. fam., care prevede că: "familia are
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
posterioară căsătoriei poate fi invocată numai ca motiv de divorț. d. Consimțământul la căsătorie Consimțământul viitorilor soți constituie o condiție esențială pentru încheierea căsătoriei conform art.1, alin.2, al C. fam., care prevede că: "familia are la bază căsătoria liber consimțită", iar art.16 dispune, în același sens: "căsătoria se încheie prin consimțământul viitorilor soți. Aceștia sunt obligați să fie prezenți împreună, însoțiți de doi martori, la sediul primăriei, pentru a-și da consimțământul personal și în mod public în fața ofițerului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
obligați să fie prezenți în fața ofițerului de stare civilă (art.16 C.fam.). * dat personal și simultan de către viitorii soți. Legea exclude posibilitatea încheierii căsătoriei prin reprezentare, așa cum, în principiu, pot fi încheiate actele juridice bilaterale. De asemenea, viitorii soți consimt la căsătorie unul imediat după celălalt și nu la un interval mare de timp. * constatat în mod direct de către ofițerul de stare civilă. Art.16 C. fam. prevede: "Viitorii soți sunt obligați să fie prezenți împreună în fața delegatului de stare
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
act nu s-a strecurat nici o eroare materială. Soțul căsătorit, care are nume comun cu celălalt soț și este adoptat în timpul căsătoriei, rămâne cu numele comun, nedobândind pe cel al adoptatorului. El poate însă dobândi, numele adoptatorului dacă celălalt soț consimte, ceea ce înseamnă că după adopție, soții nu mai au nume comune. În cazul căsătoriei desfăcute prin divorț, soțul adoptat va lua numele adoptatorului, deoarece trebuie să dispară toate urmele rudeniei firești. În cazul copilului rezultat din căsătorie, el va primi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu se vor afla într-o asemenea situație minorul necăsătorit și cel pus sub interdicție (art.8, Decretul nr. 31/1954 și art. 117 din C. fam). * Alienatul și debilul mintal care nu au fost puși sub interdicție nu pot consimți la adopție în perioadele de luciditate pasageră deoarece o asemenea adopție nu este în interesul adoptatului. Conform art.6 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, nu pot adopta decât persoanele sau familiile care prezintă condiții materiale și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului și nu au aptitudinea de a adopta pentru că nu pot exprima un consimțământ valabil la adopție. Prevederea legală mentionata are aplicabilitate, fie că aceste persoane sunt ori nu puse sub interdicție, fie că ar consimți la adopție (în calitate de adoptator). În momentul în care sunt ori nu în stare de luciditate pasageră, alienații și debilii mintali se află într-o stare incompatibilă cu finalitatea adopției. * Consimțământul la adopție se exprimă în formă autentică (art.7 alin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aceea în care ambii soți devin adoptatori și când ei trebuie să-si manifeste dorința în acest sens, consimțământul lor fiind exprimat de fiecare în formă autentică. C. Consimțământul părinților firești ai celui adoptat 232 Amândoi părinții firești trebuie să consimtă la adopția copilului, care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu (art.2 alin.1 și art.7 alin.1 lit. a). Acest consimțământ se cere chiar dacă părinții firești sunt divorțați ori cel ce urmează a fi adoptat este încredințat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
unei a treia persoane sau unei familii în condițiile art.42 din C. fam. (în cazul divorțului părinților, când copilul nu a fost încredințat unuia din ei). Adopția nu poate avea loc în cazul în care unul din părinții firești consimte la adopția copilului său care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu, iar celălalt părinte nu consimte. Acest dezacord dintre părinți nu poate fi soluționat de către instanța de judecată, deoarece nu există o dispoziție legală în acest sens și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părinților, când copilul nu a fost încredințat unuia din ei). Adopția nu poate avea loc în cazul în care unul din părinții firești consimte la adopția copilului său care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu, iar celălalt părinte nu consimte. Acest dezacord dintre părinți nu poate fi soluționat de către instanța de judecată, deoarece nu există o dispoziție legală în acest sens și nici de autoritatea tutelară, potrivit art. 99 din C. fam. În cazul în care părintele firesc își revocă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
respingă încuviințarea adopției. D. Consimțământul în situația copilului lipsit de ocrotire părintească 233. Acest copil se poate găsi într-una din următoarele situații: > Se află sub tutelă. Tutorele exercită drepturile si îndatoririle părintești și în consecință el ar urma să consimtă la adopția copilului. Ordonanța de urgență nr. 25/1997 nu menționează însă consimțământul său ca o condiție de fond a adopției copilului. Consimțământul la adopție se poate exprima numai în formă autentică în fața Notarului public. Declarația de adopție dată în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să-și exprime consimțământul în fața notarului public, în formă autentică dat fiind că el nu are capacitatea deplină de exercițiu, dar acesta poate fi dat în formă autentică în fața notarului public. Consimțământul se exprimă separat de fiecare persoană chemată să consimtă la adopție, personal sau prin mandatar, în acest ultim caz procura trebuie să fie autentică și specială. Consimțământul părinților firești ai celui ce urmează a fi adoptat se exprimă în formă autentică (art.7 alin.1 lit. a) și se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care acesta a fost exprimat, după care devine irevocabil. Din aceste motive, părinții adoptatorului nu pot să-și exprime consimțământul direct în fața instanței judecătorești chemată să încuviințeze adopția. Soțul celui care adoptă și care nu devine adoptator trebuie totuși să consimtă la adopția dorita de celălalt soț. Legea nu prevede nimic în ceea ce privește forma în care se exprimă acest consimțământ care ar putea fi exprimat în scris, fără a fi act autentic sau ar putea fi exprimat direct în fața instanței de judecată
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
De regulă, acest consimțământ se exprimă în formă autentică. Dacă ambii soți adoptă, își pot exprima consimțământul numai în formă autentică, aceasta fiind o situație distinctă de cea menționată anterior. Adoptatul care a împlinit vârsta de 10 ani, trebuie să consimtă la adopția sa, în fața instanței judecătorești investită să o încuviințeze și dacă persoana ce urmează a fi adoptată are capacitate deplină de exercițiu, consimțământul său se poate exprima în formă autentică, în fața notarului public. Consimțământul persoanelor menționate, nu este suficient
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
24 din O.U.G. nr. 25/1997). Serviciile publice specializate pentru protecția copilului sunt obligate să acorde părinților adoptivi sprijinul necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a acestei obligații (art.24), reținând că minorul care a împlinit vârsta de 10 ani consimte la adopție. Instanțele au decis 234 că adopția se face în interesul copilului dacă adoptatorul prezintă condiții materiale și garanții morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului. Sunt avute în vedere satisfacerea intereselor personale, nepatrimoniale ale adoptatului și cele patrimoniale
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
persoane nu pot adopta același copil, cu excepția menționată, fie deodată, fie succesiv, câtă vreme adopția precedentă nu a fost desfăcută. Adopțiile succesive ale aceluiași copil sunt permise dacă adopția are loc după ce precedenta a fost desfăcută. La noua adopție nu consimte adoptatorul precedent, ci, după caz, părinții firești ai copilului, care au redobândit exercițiul drepturilor și îndatoririlor părintești la desfacerea adopțiilor precedente, dacă instanța nu a decis altă măsură de protecție a copilului (art.22 alin.4). Impedimentul rezultând din adopție
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
C. fam. urmează a se stabili ce nume va lua soțul care are nume comun cu celălalt soț, dar care este adoptat în timpul căsătoriei. El rămâne cu numele comun: și nu dobândește numele adoptatorului. În cazul în care celălalt soț consimte, soțul adoptat poate dobândi numele de familie al adoptatorului. În situația în care soțul adoptat rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu va lua numele pe care l-a avut înainte de căsătorie, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și față de rudele acestuia. Statutul legal identic pentru copiii rezultați din căsătorie și cei rezultați din afara ei demonstrează interesul deosebit pe care statul nostru îl acordă minorilor, creând o legislație corespunzătoare. Excepție de la regula enunțata există în privința dreptului de a consimți la adopția copilului minor sau de a cere desfacerea adopției pe care îl au numai părinții firești, nu și celor adoptatori. Principiul egalității părinților în exercitarea ocrotirii părintești. Exercițiul drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești revine părinților în mod egal, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
are asupra acestuia exercițiul pazei și supravegherii, dar are și obligația de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a minorului si are dreptul de a avea legături personale cu acesta (art.43 alin C fam.), de a consimți la adopție, alături de celălalt părinte căruia i-a fost încredințat copilul. Acest parinte nu are puterea de a lua măsuri disciplinare și a-i stabili acestuia locuința, nu poate cere înapoierea copilului de la cel care-l ține seama fără drept
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
educarea, învățătură și pregătirea profesionala a acestuia nu sunt în primejdie (art. 111 C. fam.). Decăderea din drepturile părintești atrage și unele efecte secundare prevăzute de C. fam. * incapacitatea de a fi tutore; * incapacitatea de a adopta; * incapacitatea de a consimți la adopția copilului său firesc. În cazul în care au încetat împrejurările care au dus la decădere și nu mai există nici o primejdie pentru minor, instanța judecătorească, la cererea autorității tutelare sau a părintelui interesat, însă acest ultim caz numai
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care securitatea, dezvoltarea sau integritatea morală a copilului este periclitată în familie, din motive independente de voința părinților. Comisia pentru protecția copilului poate hotărî plasamentul copilului la o persoană, sau familie care îi poate asigura dezvoltarea armonioasă și care a consimțit la aceasta. Luarea acestei decizii de către Comisia pentru protecția copilului, se poate face la cererea părintelui sau a unuia dintre ei ori a unei rude a copilului, până la gradul al patrulea, inclusiv. Atunci când nu există persoane sau familii la care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dec.civ. nr.192 din 20 februarie 1961, în J.N. nr.10,1962. (Este inadmisibila acțiunea introdusă de mama copilului născut în timpul căsătoriei împotriva unui fost concubin prin care se solicita ca minorul săpoarte numele concubinului, chiar daca acesta din urma consimte la admiterea acțiunii. 221 Legea nr.21 din 6 martie 1991, art.4 222 Vezi și, I. Deleanu, Cetățenia română, Cluj-Napoca, Edit. "Dacia", 1976, Vol.I, p.242 si urm. 223 Încuviințarea ca un copil din afara căsătoriei să poarte numele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
255 I.P. Filipescu, op.,cit., p. 61; vezi și Maria Banciu, op. cit., p. 268-274. 256 In literatura juridica s-a sustinut ca este anulată la cererea minorului reprezentat sau asistat, după caz de către reprezentantul legal, adopția la care nu a consimțit copilul (În acest sens, Ion Rucăreanu, Adopția în dreptul..., București, 1966, p.212-213). 2 Referit. la Convenția europeană în materia adopției, vezi Doina Balahur, op. cit., p.266-297. 257 Vezi, Ion P. Filipescu, Tratat..., p. 485-556, de asemenea, Alexandru Lesviodax, Obligația legală
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
atât de puțin, Sfânta Scriptură consemnează cuvintele rostite de ea doar de trei ori.”65 Eva a fost pusă de Dumnezeu sub autoritatea bărbatului, Adam. Este vinovată de căderea omenirii, mult mai mult decât bărbatul, al cărui rol de a consimți la păcat este ignorat. Toți pelerinii chaucerieni, plecați în căutarea beneficiilor acordate de Sfântul Thomas Beckett, cred, conform uzanțelor vremii, în vinovăția femeii de a fi provocat izgonirea din rai, referiri asemănătoare întâlnim și în cartea lui Jankin, al cincilea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vorbește despre supunerea trupurilor, unul altuia, în căsnicie. El pretinde că cei doi parteneri de viață au trei motive pentru a fi împreună, unul dintre acestea fiind și abandonarea trupească în voia celuilalt, și le laudă pe acele femei care consimt la acest lucru, chiar împotriva voii proprii, văzând în această supunere o formă de castitate.75 Târgoveața din Bath, atât în basmul despre tânărul cavaler și bătrâna care l-a determinat să o ia în căsătorie, cât și în Prologul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]