15,474 matches
-
precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează (Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 20 noiembrie 2018), iar în reglementarea supusă controlului de constituționalitate s-au nesocotit cerințele de claritate și previzibilitate. De altfel, aceeași cerință referitoare la calitatea legii este impusă și de prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, conform cărora actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
previzibilitatea necesare, și că nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare standardelor constituționale anterior referite. În concluzie, dispozițiile legale criticate sunt neclare și lipsite de precizie, ca o condiție esențială a calității și constituționalității normei juridice, contravenind art. 1 alin. (5) din Constituție, iar lipsa de claritate și de previzibilitate a actului normativ afectează în mod direct și accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, care sunt în
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 23. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 23 martie 2022. ... 24. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
că obiecția care formează obiectul Dosarului nr. 913A/2022 îndeplinește condiția de admisibilitate, prevăzută de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, aceasta fiind formulată de Avocatul Poporului, care are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori. ... 27. Sub aspectul termenului de sesizare, Curtea reține că obiecția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională la data de 5 aprilie 2022. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor a fost adoptată în procedură generală de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 23 martie 2022, a fost depusă la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității sale la data de 28 martie 2022 și a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare la data de 2 aprilie 2022. Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgență, termenul este de două zile“. Ținând cont de dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 și având în vedere că legea care formează obiectul controlului de constituționalitate nu a fost adoptată în procedura de urgență, a fost depusă la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității sale la data de 28 martie 2022, a fost trimisă la promulgare la data de 2 aprilie 2022, iar
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 și având în vedere că legea care formează obiectul controlului de constituționalitate nu a fost adoptată în procedura de urgență, a fost depusă la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității sale la data de 28 martie 2022, a fost trimisă la promulgare la data de 2 aprilie 2022, iar sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 5 aprilie 2022, s-ar putea pune problema respectării
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
amenzii de valoare redusă, care reglementează o procedură specială, simplificată, de contestare a proceselor-verbale prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului sau sancțiunea amenzii contravenționale care nu depășește suma de 3.000 lei. Astfel, art. I din legea supusă controlului de constituționalitate conține următoarele prevederi: atunci când sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda care nu depășește suma de 3.000 de lei, petentul este obligat să completeze formularul de plângere contravențională; odată cu formularul de plângere împotriva procesului-verbal de constatare și de aplicare
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
legea criticată. ... 31. Referitor la critica privind încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție prin lipsa de previzibilitate și claritate a normelor legale, Curtea reține că autorul obiecției de neconstituționalitate susține, în esență, că modificarea legislativă supusă controlului de constituționalitate nu este exhaustivă, corelată și integrată în ansamblul normelor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, astfel încât se ajunge la concluzia că suntem în prezența a două proceduri diferite de soluționare a plângerilor contravenționale, în funcție de un prag valoric, petentul fiind
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
atunci când sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda care nu depășește suma de 3.000 de lei, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii de a se conforma acesteia. ... 32. Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că legea supusă controlului de constituționalitate, deși, așa cum este menționat în titlul acesteia, se referă la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, în realitate, completează acest act normativ - legea generală în materia contravențiilor - instituind o procedură specială, simplificată, scrisă, de soluționare a căilor de
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
privire la cererile cu valoare redusă este reglementată ca o procedură scrisă, în care sunt utilizate formulare tipizate pentru actele de procedură, însă părților li se oferă posibilitatea de a alege între dreptul comun și procedura specială. Pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor art. 1.026-1.033 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 101 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate reglementează o procedură
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
de lei, ceea ce ar echivala cu o prezumție a nelegalității tuturor proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei. Astfel, chiar dacă art. I din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la introducerea art. 36^1 alin. (1) în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prevede că „petentul este obligat să completeze formularul de plângere contravențională“, din modul în care este formulat, aplicând metoda de interpretare literală, reiese că se aplică doar
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
în ipoteza în care sancțiunea „contestată“, iar nu sancțiunea aplicată, este avertismentul sau amenda care nu depășește suma de 3.000 de lei. Totodată, utilizând metoda de interpretare teleologică a textului și analizând expunerea de motive a legii supuse controlului de constituționalitate, reiese că legiuitorul a urmărit instituirea unei proceduri scrise, simplificate, „menite să eficientizeze actul de justiție în cazul sancțiunilor contravenționale de valoare redusă“, prin introducerea unor formulare standard, atât pentru plângerea contravențională, cât și pentru răspunsul organului constatator, evident fără
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
susținute și oral în fața instanței. Apelul suspendă executarea hotărârii“. Art. 35 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede că „Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor se soluționează cu precădere“. Potrivit art. I din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la introducerea art. 36^1 alin. (1) în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, „petentul este obligat să completeze formularul de plângere contravențională atunci când sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda ce nu depășește suma de 3.000 de lei“. ... 35. Analizând
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
sancționare a contravențiilor, luând în considerare ansamblul dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. ... 51. Referitor la critica privind afectarea accesului liber la justiție, consacrat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, prin art. I din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la introducerea art. 36^1 alin. (1) în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit căruia „petentul este obligat să completeze formularul de plângere contravențională atunci când sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda ce nu depășește suma de 3.000 de lei
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
de 38 de deputați referitoare la neconstituționalitatea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022, sesizare intitulată de autorii acesteia „Cerere de extindere din oficiu a controlului de constituționalitate determinat de obiecțiile de neconstituționalitate formulate“. ... 3. Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 9. Se subliniază că poporul român nu și-a exprimat niciodată prin referendum voința să renunțe la supremația Constituției, iar Curtea Constituțională, prin deciziile sale, s-a pronunțat în sensul constituționalității unei soluții legislative care consacră nerespectarea deciziilor sale drept abatere disciplinară. Se apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 142 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 10. În conformitate cu dispozițiile
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
neconstituțională. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 14. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 2 privind suveranitatea, art. 8 privind pluralismul și partidele politice, art. 21
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
de 38 de deputați referitoare la neconstituționalitatea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022, sesizare intitulată de autorii acesteia „Cerere de extindere din oficiu a controlului de constituționalitate determinat de obiecțiile de neconstituționalitate formulate“. Având în vedere că temeiul invocat de autorii sesizării îl reprezintă art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
neconstituționalitate formulate“. Având în vedere că temeiul invocat de autorii sesizării îl reprezintă art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră controlul de constituționalitate a priori, Curtea constată că sesizarea celor 38 de deputați, care formează obiectul prezentului dosar, este distinctă de sesizarea celor 57 de deputați, care se referă tot la neconstituționalitatea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, trimisă la Curtea Constituțională de
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
16. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține că verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a acesteia trebuie realizată prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
sesizare, se constată că obiecția de neconstituționalitate care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.346A/2022 a fost formulată de un număr de 38 de deputați. Or, potrivit art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, „la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori“. Astfel, se observă că dispozițiile constituționale enumeră expres și limitativ titularii dreptului de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori. ... 18. Prin urmare, în cazul de față, întrucât sesizarea Curții Constituționale asupra neconstituționalității Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, lege nepromulgată, s-a făcut de către 38 de deputați, iar nu de către cel puțin 50 de deputați
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiției. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate atât în reglementarea inițială cuprinsă în art. 218 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cât și în cea din art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În acest
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]